Știri din categoria Apărare

Cinci mari puteri europene dezvoltă sisteme antiaeriene ieftine - producție accelerată în 12 luni

21 februarie 2026, 10:52

Un soldat pregătește o dronă pentru zbor într-un peisaj militar.

Cele mai mari cinci puteri militare europene lansează un proiect comun pentru sisteme antiaeriene ieftine, cu termen de producție de maximum 12 luni, pe fondul lecțiilor învățate din războiul din Ucraina. Potrivit Reuters, miniștrii apărării din Franța, Germania, Italia, Polonia și Marea Britanie au anunțat inițiativa la reuniunea desfășurată vineri, 20 februarie 2026, la Cracovia.

Proiectul, denumit „Low-Cost Effectors and Autonomous Platforms” (LEAP), vizează dezvoltarea și producția rapidă a unor sisteme avansate de apărare aeriană cu cost redus, inclusiv drone autonome interceptoare și rachete. Primul sistem ar urma să fie livrat până în 2027, conform unui comunicat al guvernului britanic.

Miniștrii au subliniat că războiul din Ucraina a demonstrat eficiența dronelor autonome ca alternativă la rachetele antiaeriene scumpe. Oficialii europeni doresc să accelereze integrarea acestor tehnologii, într-un context marcat de incertitudini privind angajamentul de securitate al Statelor Unite față de Europa.

Principalele elemente ale inițiativei:

investiții de ordinul mai multor milioane de euro și lire sterline;
producție comună și achiziții coordonate;
dezvoltarea de drone autonome și muniții cu cost redus;
termen accelerat de implementare, de circa 12 luni pentru intrarea în producție.

Ministrul britanic pentru pregătirea apărării și industrie, Luke Pollard, a declarat că obiectivul este obținerea rapidă a unor „efectori” – componente capabile să producă efect fizic într-un sistem militar. La rândul său, ministrul polonez al apărării, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz, a vorbit despre „o provocare a vremurilor noastre”, subliniind că tehnologiile militare evoluează rapid și impun reacții la fel de rapide.

Inițiativa marchează primul proiect concret al Grupului celor Cinci în acest format și reflectă tendința Europei de a-și consolida autonomia strategică. În contextul războiului din Ucraina și al schimbărilor geopolitice, investițiile în sisteme autonome și soluții cu cost redus devin o prioritate pentru apărarea continentului.

Tag-uri:tehnologii militare leap autonomie strategica razboiul din ucraina sisteme antiaeriene drone autonome aparare europeana

AutorClaudia Gheorghe

Sursăreuters.com

Urmărește-ne pe Google News

Recomandate

Articole pe același subiect

Ministrul german Johann Wadephul discutând despre apărarea europeană.

Apărare17 feb. 2026

Berlinul pune presiune pe Paris: „Cine vrea autonomie față de SUA să-și majoreze cheltuielile pentru apărare”

Germania cere Franței să majoreze cheltuielile pentru apărare, avertizând că autonomia față de SUA nu poate fi doar retorică , potrivit Digi24 , care citează Politico. Ministrul german de Externe, Johann Wadephul , a transmis că Parisul trebuie să-și „facă temele” dacă dorește o veritabilă suveranitate strategică europeană. Oficialul german a criticat faptul că, deși președintele Emmanuel Macron susține ideea autonomiei strategice a Europei, Franța nu ar fi crescut suficient cheltuielile militare pentru a susține acest obiectiv. Wadephul a cerut Parisului să renunțe la ideea unor euroobligațiuni sau a unui sistem comun de împrumuturi pentru apărare și să găsească economii interne pentru a crea spațiu fiscal. „Oricine vorbește astăzi despre independența față de SUA trebuie să-și facă mai întâi temele”, a declarat ministrul german, îndemnând toate statele europene să atingă ținta NATO de 5% din PIB pentru apărare până în 2035. Reacția Parisului nu a întârziat. Un oficial al Ministerului francez al Economiei a reamintit că bugetul apărării Franței s-a dublat din 2017 și a subliniat necesitatea unei ambiții franco-germane comune pentru consolidarea apărării europene. Disputa are loc într-un moment sensibil, în contextul dezbaterilor privind descurajarea nucleară europeană și dependența de „umbrela” americană. Germania nu deține arme nucleare, iar Berlinul explorează opțiuni de cooperare cu Franța, singura putere nucleară din UE. Totuși, Wadephul a avertizat că fără sprijinul SUA, Europa ar fi „lipsită de apărare”. Conform datelor NATO, Franța urma să aloce 2,05% din PIB pentru apărare în 2025, în timp ce Germania ar fi ajuns la aproximativ 2,4%. [...]

Explozie vizibilă deasupra unui oraș din Udmurtia, în urma unui atac cu drone.

Apărare21 feb. 2026

Atac la 1.400 km de front – Rusia anunță pagube după un raid cu drone în Udmurtia

Drone ucrainene au avariat un obiectiv din Udmurtia, posibil uzina de rachete din Votkinsk , potrivit Digi24 , care citează Reuters și Agerpres. Guvernatorul regiunii ruse Udmurtia, Aleksandr Brecealov, a declarat sâmbătă dimineață că un „sit” din regiune a fost atacat de drone, fiind raportate pagube și răniți, fără a oferi detalii suplimentare. Conform unor bloguri militare ucrainene neoficiale, ținta ar fi fost uzina din Votkinsk, situată la aproximativ 1.400 de kilometri de frontiera cu Ucraina. Fabrica este cunoscută pentru producția de rachete Iskander, cu rază scurtă de acțiune, și rachete intercontinentale Topol M. Unele surse ucrainene susțin că acolo ar fi fabricate și rachete balistice hipersonice Oreșnik . Guvernatorul Brecealov a îndemnat populația să nu intre în panică și să evite răspândirea informațiilor neconfirmate oficial. În paralel, Rosaviația a anunțat suspendarea operațiunilor pe aeroportul din Ijevsk, principalul oraș al regiunii, precum și pe alte aeroporturi din zonele învecinate. Canalul rusesc Telegram SHOT, care citează frecvent surse din serviciile de securitate, a relatat că locuitorii din Votkinsk ar fi auzit cel puțin trei explozii și zgomot de drone. Pe rețelele sociale au circulat imagini și înregistrări video cu o coloană de fum ridicându-se deasupra orașului, însă autenticitatea acestora nu a fost confirmată oficial. Alte bloguri militare ruse au raportat un posibil atac și în regiunea Samara, unde ar fi izbucnit un incendiu la o uzină de prelucrare a gazelor. Autoritățile locale nu au emis, până la momentul publicării, un comunicat privind acest incident. Atacul, dacă se confirmă că a vizat uzina din Votkinsk, ar marca una dintre cele mai îndepărtate lovituri atribuite forțelor ucrainene asupra infrastructurii militare ruse, la mare distanță de linia frontului. [...]

Oameni pe stradă, cu panouri publicitare care promovează mândria națională.

Apărare21 feb. 2026

Kremlinul ar pregăti recrutări involuntare ale rezerviștilor - pierderile din Ucraina pun presiune pe Moscova

Kremlinul ar pregăti noi recrutări involuntare ale rezerviștilor pentru a compensa pierderile din Ucraina , potrivit unei analize citate de Euronews , pe fondul dificultăților tot mai mari în completarea efectivelor armatei ruse. Măsura ar viza menținerea ritmului actual al operațiunilor militare, fără declararea unei mobilizări generale. Institutul pentru Studiul Războiului ( ISW ), organizație de analiză din SUA, susține că autoritățile ruse creează deja cadrul informațional și legislativ pentru reluarea recrutărilor etapizate ale rezerviștilor. Potrivit experților, Kremlinul ar încerca să normalizeze recrutările limitate, pentru a evita un nou val de nemulțumire publică, similar celui din septembrie 2022. În acest context, Duma de Stat a adoptat în primă lectură un proiect de lege care întărește sancțiunile pentru „denaturarea adevărului istoric” și „evitarea datoriei de a apăra patria”. ISW consideră că aceste modificări ar putea oferi o bază legală pentru urmărirea penală a celor care critică noile recrutări. În ultimele luni, Moscova a făcut mai mulți pași în această direcție: în octombrie 2025, guvernul a aprobat un proiect ce permite trimiterea rezerviștilor în afara Rusiei pentru misiuni speciale; în noiembrie 2025, Vladimir Putin a autorizat recrutarea pe tot parcursul anului; în decembrie 2025, un nou decret a permis recrutarea unui număr nespecificat de rezerviști pentru „stagii de pregătire” în 2026. Analiștii estimează că aceste măsuri ar putea facilita recrutarea discretă a rezerviștilor inactivi. Totodată, autoritățile trebuie să țină cont de presiunile economice interne, oficialii ruși afirmând că economia ar avea nevoie de încă 2,4 milioane de lucrători până în 2030. [...]

Discurs oficial în fața militarilor și echipamentului de apărare european.

Apărare20 feb. 2026

Washingtonul face presiuni asupra Bruxellesului – avertisment dur privind preferința pentru arme europene

Administrația Trump amenință cu represalii dacă UE limitează accesul armelor americane , în contextul în care Bruxellesul analizează reguli mai stricte pentru a favoriza producătorii europeni în achizițiile militare, potrivit Politico . Mesajul a fost transmis oficial de Departamentul Apărării al SUA, într-o contribuție la consultarea lansată de Comisia Europeană privind actualizarea directivei din 2009 privind achizițiile din domeniul apărării. Washingtonul se opune ferm oricărei modificări care ar restrânge accesul companiilor americane la contractele naționale de apărare din statele membre. Potrivit documentului citat, politici „protecționiste și excluzioniste” ar putea determina SUA să revizuiască facilitățile acordate firmelor europene în cadrul acordurilor de achiziții reciproce din domeniul apărării. Ce ar putea urma Pentagonul avertizează că, dacă statele UE introduc clauze ferme de tip „ Buy European ” în legislația națională, SUA ar putea: reevalua derogările existente de la regulile „Buy American”; limita accesul companiilor europene la contractele Departamentului Apărării; analiza viitoarele excepții doar de la caz la caz, în funcție de interesele NATO. Aproximativ 19 dintre cele 27 de state membre ale UE au astfel de acorduri cu Washingtonul, care permit firmelor europene să participe la anumite licitații ale Pentagonului. Miza strategică Comisia Europeană încearcă de câțiva ani să crească ponderea echipamentelor produse în UE, în condițiile în care aproape două treimi din armele importate de statele membre provin din SUA, inclusiv avioane F-35 , sisteme HIMARS sau baterii Patriot . În paralel, Bruxellesul a introdus deja condiții de origine europeană pentru unele programe, precum mecanismul SAFE de 150 miliarde euro pentru împrumuturi destinate apărării. Administrația Trump susține însă că o preferință europeană generalizată ar afecta interoperabilitatea NATO și ar contraveni angajamentelor comerciale asumate vara trecută între SUA și UE, inclusiv promisiunii europene de a achiziționa mai multe echipamente americane. Actualizarea directivei europene privind achizițiile de apărare este așteptată în trimestrul al treilea al acestui an. Dezbaterea va testa cât de departe sunt dispuse capitalele europene să meargă în direcția autonomiei strategice, în contextul unei relații tot mai tensionate cu Washingtonul. [...]

Nava militară chineză navigând în Marea Galbenă în condiții de ceață.

Apărare20 feb. 2026

China intensifică monitorizarea activităților aeriene americane - risc de escaladare într-o zonă sensibilă din Asia de Est

Armata chineză a mobilizat forțe navale și aeriene pentru supraveghere în Marea Galbenă , potrivit Euronews România , după ce Beijingul a semnalat activități recente ale unor aeronave militare americane în spațiul aerian din fața Chinei, în zona Mării Galbene. Consemnează, la rândul său, Global Times, citat de EFE, că Armata Populară de Eliberare a desfășurat „forțe maritime și aeriene” pentru o „supraveghere continuă”, în contextul unor zboruri americane despre care partea chineză susține că au avut loc deasupra Mării Galbene. Nu este precizat cât de aproape au fost aeronavele SUA de coasta chineză. Din informațiile publicate, mobilizarea are rolul de a executa misiuni de monitorizare și de a „răspunde” și „gestiona eficient situația”, iar justificarea invocată este respectarea „legilor și reglementărilor”. În același timp, nu sunt oferite detalii despre tipurile de aeronave implicate, durata activităților sau data exactă a manevrelor, iar publicația chineză nu menționează existența unor incidente în timpul operațiunii. Marea Galbenă, între China și peninsula coreeană, rămâne un coridor frecvent pentru activități militare ale mai multor state și a fost în trecut asociată cu exerciții și operațiuni de supraveghere pe fondul tensiunilor strategice din Asia de Est. În acest cadru, mobilizarea simultană a componentelor navale și aeriene indică o postură de reacție rapidă și de control al situației în proximitatea spațiului aerian considerat sensibil de Beijing. Episodul se suprapune peste o perioadă de relații reci între China și SUA, pe fondul exercițiilor chineze în apropierea Taiwanului și al sprijinului american pentru insulă, inclusiv intenția Washingtonului de a vinde armament într-un contract de aproximativ 11 miliarde de dolari. La începutul lunii februarie, Xi Jinping și Donald Trump au discutat telefonic despre Taiwan, relațiile economice și tensiunile internaționale, iar o vizită oficială a lui Trump în China este programată pentru aprilie, cu o vizită a lui Xi în SUA „mai târziu, în 2026”, potrivit informațiilor citate. [...]

Șapte avioane-cisternă americane staționate pe aeroportul din Sofia.

Apărare20 feb. 2026

Șapte avioane cisternă americane au aterizat la Sofia - SUA se pregătesc pentru o operațiune militară majoră în Iran

Șapte avioane-cisternă ale Forțelor Aeriene SUA au aterizat la Sofia , pe fondul unei consolidări militare americane în jurul Iranului, relatează Știrile ProTV . Prezența aeronavelor de realimentare în zbor este relevantă pentru o eventuală campanie aeriană, deoarece extinde autonomia avioanelor de luptă și susține operațiuni la distanță. O prezență notabilă a aeronavelor militare americane a fost observată la Terminalul 1 al Aeroportului din Sofia, potrivit fostului ministru adjunct de Externe și analist de securitate Milen Keremedchiev, citat de agenția Novinite, menționează publicația. Acesta a scris pe Facebook că cele șapte avioane-cisternă sunt staționate în prezent pe aeroportul din capitala Bulgariei. În paralel, cresc relatările internaționale despre pregătiri americane pentru o posibilă acțiune militară împotriva Iranului. Potrivit CNN, forțele americane sunt pregătite operațional, însă președintele Donald Trump nu ar fi luat încă o decizie finală privind autorizarea unor atacuri, în timp ce alte instituții media americane descriu consolidarea din Orientul Mijlociu drept cea mai amplă de la invazia Irakului din 2003. Autoritățile bulgare au confirmat staționarea aeronavelor pe aeroportul „Vasil Levski” din Sofia, după apariția informațiilor în presă. Ministerul Apărării de la Sofia susține că desfășurarea face parte din exerciții de antrenament legate de operațiunile de „vigilență sporită” ale NATO (eVA), iar personalul însoțitor este prezent pentru întreținerea și repararea aeronavelor. În același context, Ambasada SUA în Bulgaria a transmis pentru bTV că Bulgaria susține desfășurarea preliminară a aeronavelor și a echipamentelor de sprijin pentru instruire în cadrul eVA. Dincolo de explicația oficială, amploarea mișcărilor alimenta speculațiile privind o operațiune în jurul Iranului. New York Post, citându-l pe Alex Plitzas (fost oficial al Pentagonului și membru al Consiliului Atlantic), a relatat că desfășurarea ar indica pregătiri pentru o campanie aeriană potențial prelungită, iar Wall Street Journal a scris că sute de aeronave de vânătoare, sprijin și realimentare au fost deja poziționate în regiune și în jurul ei, în timp ce un al doilea portavion american ar fi în drum. În același timp, Haaretz a citat un înalt oficial militar american care a spus că un atac ar putea avea loc chiar în acest weekend, deși începutul săptămânii viitoare ar fi mai probabil, iar Pentagonul ar urma să relocheze o parte din personal din Orientul Mijlociu ca măsură de precauție, în condițiile în care, potrivit sursei, o decizie politică finală nu ar fi fost încă luată. [...]