Știri
Știri din categoria Apărare
China își extinde controlul „de facto” în jurul Taiwanului printr-un exercițiu de cinci zile în care nave ale pazei de coastă și de cercetare au interceptat vase comerciale străine și au cartografiat fundul mării la est de insulă, potrivit Digi24. Miza operațională este dublă: Beijingul testează o „nouă normalitate” pentru traficul maritim și își pregătește avantajul în eventuale operațiuni submarine într-o zonă-cheie pentru o posibilă intervenție americană.
Autoritățile din Taipei au raportat inițial că o navă chineză de patrulare a contactat prin radio nave comerciale străine aflate în zona de excluziune economică a Taiwanului, cerând informații despre origine, destinație și numărul echipajului. Navele vizate erau înregistrate în Singapore, Liberia și Benin.
În paralel, o navă de cercetare a derulat activități de cartografiere a fundului mării în aceeași zonă. La est de Taiwan, platoul continental coboară rapid, iar relieful submarin devine relevant pentru operațiuni cu submarine, inclusiv pentru detectare, care se bazează de regulă pe reflexiile undelor sonar.
China revendică Taiwanul și, potrivit materialului, a dezvoltat o strategie care folosește nu doar garda de coastă, ci și nave civile – inclusiv o „miliție” de bărci de pescuit și nave de cercetare – pentru a testa reacțiile Taiwanului la incursiuni. Exercițiul descris este prezentat drept cel mai ambițios proiect non-militar de până acum ca distanță față de continent și a fost relatat de Yuyuan Tantian, un cont de socializare al statului chinez folosit frecvent pentru teme militare.
Guvernul Taiwanului a reacționat afirmând că interceptarea navelor de marfă din estul insulei „a încălcat dreptul internațional și a subminat pacea regională”.
China a susținut că exercițiul, desfășurat cu nave nemilitare, a fost determinat de un summit Japonia–Filipine din luna mai, în care cele două țări au convenit să își delimiteze apele teritoriale (care se suprapun tehnic). Beijingul a criticat summitul, afirmând că ignoră interesele Chinei în Pacificul de Vest.
Thomas Shugart, fost comandant american de submarine și analist la Centrul pentru o Nouă Securitate Americană, a spus că cinci zile de cartografiere nu ar aduce mult peste ceea ce China știe deja, dar transmit un mesaj simbolic de suveranitate. În schimb, hărțuirea transportului maritim ar fi mai semnificativă, ca încercare de a stabili o „nouă normalitate”.
Raymond Powell, directorul Fundației Sealight, a explicat că datele de cartografiere sunt utile atât pentru a ascunde submarinele proprii, cât și pentru a le găsi pe cele ale adversarilor.
„Aș pune accentul pe găsirea submarinelor tuturor celorlalți.”
În scenariul unei crize în jurul Taiwanului, Powell a indicat că submarinele de atac americane și aliate care operează din apele adânci la est de insulă ar fi printre cele mai greu de contracarat, iar cartografierea ar urmări să reducă acest avantaj.
Materialul notează că strategia preferată a Beijingului ar fi presiunea prin exerciții militare repetate și control treptat asupra apelor din jurul insulei, iar o blocadă este o preocupare majoră pentru SUA, inclusiv din cauza importanței Taiwanului și a industriei sale de cipuri pentru lanțurile globale de aprovizionare.
În același timp, cartografierea mai amplă a fundurilor oceanice este pusă în legătură cu extinderea flotei chineze de submarine nucleare. Potrivit informațiilor citate, China ar fi lansat în secret două noi clase de submarine în acest an, inclusiv submarinul nuclear Tip 095 și un submarin „fără vele” (fără turn de comandă), observat într-un șantier naval din Shanghai în imagini din satelit.
În ansamblu, exercițiul descris combină instrumente civile și paramilitare pentru a împinge, pas cu pas, limita jurisdicției revendicate de Beijing în jurul Taiwanului, cu efect direct asupra libertății de navigație și asupra echilibrului operațional într-o eventuală confruntare submarină.
Recomandate
Iranul ar urma să primească în câteva săptămâni până la 400 de lansatoare antiaeriene portabile din China , într-o achiziție de 60–70 de milioane de dolari (aprox. 270–320 milioane lei), care i-ar întări rapid apărarea la joasă altitudine după loviturile SUA și Israel, potrivit HotNews , care citează Reuters . Contractul vizează 300–400 de sisteme MANPADS (sisteme portabile de apărare antiaeriană), inclusiv rachete chinezești QW-12 și FN-16, au declarat pentru Reuters trei surse familiarizate cu acordul. Acordul ar fi fost semnat cu Zhongqing Baoshang International Investment , companie cu sediul în Hong Kong, descrisă de surse drept intermediar între partea iraniană și furnizorul chinez. De ce contează: un „strat” mobil de apărare, greu de neutralizat Miza operațională este creșterea rapidă a capacității Iranului de a lovi ținte aeriene care zboară la altitudini joase – aeronave, elicoptere și drone – cu sisteme ușor de dispersat și relocat. În contextul războiului din Orientul Mijlociu, sursa notează că luptele au scos la iveală limitele Iranului în protejarea obiectivelor militare și a infrastructurii strategice, mai ales în fața aeronavelor avansate și a munițiilor ghidate cu precizie. În material se arată că astfel de sisteme au fost folosite cu succes și de Ucraina în primele faze ale invaziei ruse, pentru a doborî avioane militare care zburau la altitudini joase și medii. Ce sisteme sunt vizate și ce pot face QW-12 și FN-16 sunt descrise ca sisteme sol-aer portabile, lansate de pe umăr și ghidate în infraroșu, destinate angajării țintelor la joasă altitudine. Experți citați în articol susțin că, deși QW-12 ar fi mai puțin performant decât variante mai noi (QW-18 și QW-19), poate oferi în continuare protecție eficientă pe rază scurtă, în special împotriva dronelor și a altor ținte care zboară jos. O sursă europeană din domeniul securității a declarat că autoritățile din țara sa sunt la curent cu mai multe contracte aflate în discuție privind posibila vânzare către Iran a unor sisteme din seria QW, inclusiv QW-12, QW-18 și QW-19. Livrare: rută aeriană, apoi tranzit prin Pakistan; detaliile pot fi schimbate Potrivit unui plan convenit, livrările ar urma să fie făcute inițial pe cale aeriană din Urumqi (vestul Chinei), apoi să tranziteze Pakistanul către Iran. Sursele au avertizat însă că, deși acordul ar fi fost semnat, calendarul, cantitățile și alte elemente de implementare pot suferi modificări. Două surse din serviciile occidentale de informații și un oficial iranian au mai spus că Teheranul a analizat și rute terestre, pentru transport mai discret al echipamentelor militare și al componentelor cu dublă utilizare, pentru a reduce riscul de perturbare a livrărilor. Reacții: Beijingul neagă, Trump spune că ar fi „surprinzător” Ministerul chinez de Externe a respins informațiile: „Relatările respective sunt complet nefondate. China a jucat în mod constant un rol în promovarea păcii și încheierea conflictului.” Întrebat separat, purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez al Apărării, Jiang Bin, a spus că „nu este familiarizat cu situația respectivă”. La Washington, președintele american Donald Trump a declarat că ar fi surprinzător ca Iranul să primească astfel de echipamente din China, invocând asigurări pe care spune că le-a primit de la Xi Jinping că Beijingul nu se va implica în război de partea Iranului. Reuters a relatat anterior și despre negocieri pentru un posibil acord separat privind rachete de croazieră antinavă; agenția precizează că nu a putut stabili dacă acel acord a fost finalizat. [...]
Atacul cu peste 600 de drone ridică presiunea operațională asupra apărării aeriene ruse și expune vulnerabilități la obiective strategice și logistice , după ce Moscova a raportat interceptarea a 635 de aparate, iar Ucraina a confirmat lovirea unor ținte în mai multe regiuni, potrivit HotNews . Ministerul Apărării din Rusia a transmis că, în noaptea de sâmbătă spre duminică, apărarea antiaeriană a „interceptat și distrus 635 de vehicule aeriene fără pilot ucrainene” deasupra mai multor regiuni ale Rusiei și în Crimeea. Ca și în alte situații, autoritățile ruse nu au oferit detalii despre dronele care ar fi trecut de apărare și și-ar fi atins țintele. Ce ținte au fost confirmate ca lovite Statul Major General al Ucrainei a anunțat că a atacat: rafinăria din Saratov; aerodromul „Engels” (regiunea Saratov); un depozit petrolier din regiunea Kaluga, „și alte obiective ale inamicului”. În cazul rafinăriei din Saratov, sursa citată în material menționează izbucnirea unui incendiu și indică o capacitate de rafinare de 7 milioane de tone de țiței pe an. Pentru aerodromul „Engels”, partea ucraineană a susținut că lovitura a fost urmată de un incendiu în incinta bazei, descrisă drept una dintre cele mai importante pentru aviația strategică rusă. Separat, un depozit al Wildberries din Novosemeykino (regiunea Samara) a fost surprins în imagini distribuite pe rețelele sociale, iar contul de X al forțelor de drone ucrainene a publicat un mesaj cu tentă ironică, sugerând o lovitură reușită. Statul major ucrainean nu a menționat explicit acest obiectiv. Efecte locale: victime, avarii și restricții de zbor Roman Busargin, guvernatorul regiunii Saratov, a declarat că două persoane au fost ucise în urma atacurilor, iar infrastructura civilă din orașele Engels și Saratov a fost avariată. În regiunea Samara, guvernatorul Vyacheslav Fedorishchev a spus că spațiul aerian de deasupra regiunii a fost închis din cauza atacului cu drone. Un atac de amploare, într-un tipar care se repetă Agenția rusă TASS a enumerat regiunile în care ar fi fost doborâte drone, între care Belgorod, Briansk, Volgograd, Voronej, Kaluga, Kursk, Lipetsk, Orel, Rostov, Ryazan, Saratov, Tambov, Tula, Moscova, Crimeea și Krasnodar. Tot potrivit TASS, atacul se înscrie într-o serie de episoade similare din acest an: pe 24 iulie ar fi fost doborâte 571 de drone, pe 26 iunie 660 (cel mai amplu atac al anului, conform aceleiași surse), iar pe 18 iunie 555. Sunt menționate și 556 de drone doborâte în noaptea de 17 mai. Context: escaladare a loviturilor la distanță și presiune pe apărarea antiaeriană Materialul notează că Rusia și Ucraina și-au intensificat atacurile cu rază lungă în ultimele săptămâni, cu un număr tot mai mare de victime civile. Sâmbătă dimineață, cel puțin 10 persoane au fost ucise la Kiev și în regiunea capitalei în urma unui atac rusesc cu rachete balistice. În acest context, președintele ucrainean Volodimir Zelenski cere Occidentului mai multe sisteme de apărare antiaeriană; potrivit informațiilor citate, din cauza lipsei de interceptori, forțele ucrainene au reușit să intercepteze doar o rachetă balistică în ultimul atac asupra Kievului. [...]
O nouă alertă RO-Alert în Tulcea arată presiunea operațională constantă asupra sistemului de supraveghere și a mecanismelor de avertizare , după ce o țintă aeriană a fost detectată în apropierea frontierei fluviale cu Ucraina, fără să intre în spațiul aerian al României, potrivit Adevărul . Ținta a fost identificată duminică, 2 august, în jurul orei 09.30, de sistemul de supraveghere radar al Ministerului Apărării Naționale (MApN) . Imediat după detectare, Centrul Național Militar de Comandă (nucleu) a informat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) , care a dispus măsurile de alertare a populației din județul Tulcea, inclusiv transmiterea unui mesaj RO-Alert. „Sistemul de supraveghere radar al MApN a detectat în cursul acestei dimineți, 2 august, în jurul orei 09.30, o țintă aeriană în proximitatea frontierei fluviale cu Ucraina. Centrul Național Militar de Comandă (nucleu) a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență privind instituirea măsurilor de alertare a populației din județul Tulcea, care a transmis mesaj RO-Alert.” Ce s-a întâmplat după alertă MApN precizează că, la scurt timp după emiterea alertei, ținta aeriană a dispărut de pe sistemele de monitorizare radar și că aceasta a evoluat în proximitatea frontierei fluviale cu Ucraina, fără să pătrundă în spațiul aerian național. Alerta aeriană a fost ridicată la ora 09.52, după ce autoritățile au constatat că nu mai există pericol pentru teritoriul României. Context: alerte repetate în zona de graniță În ultimele luni, județul Tulcea a fost vizat în repetate rânduri de alerte aeriene generate de atacurile desfășurate de Rusia asupra infrastructurii portuare din sudul Ucrainei, în apropierea graniței cu România, conform aceleiași surse. Pentru context suplimentar, publicația trimite și la materiale anterioare despre emiterea alertei și despre alertele aeriene generate de atacurile desfășurate de Rusia . [...]
Polonia a ridicat de la sol două F-16 după detectarea unui avion rusesc de recunoaștere, într-un context de intensificare a zborurilor militare rusești în zona Mării Baltice , potrivit Antena 3 . Incidentul indică o presiune operațională mai mare pe misiunile de poliție aeriană și pe capacitatea de reacție rapidă a Varșoviei. Aeronava identificată este un Il-20 , descrisă ca avion de spionaj/recunoaștere, detectată la 40 de kilometri nord de stațiunea de coastă Kołobrzeg. Ministrul polonez al Apărării, Władysław Kosiniak-Kamysz , a transmis pe X că avionul zbura în spațiul aerian internațional fără plan de zbor și cu transponderul oprit (echipament care transmite date de identificare și poziție), dar că nu a intrat în spațiul aerian polonez. Presiune operațională: mai multe interceptări, reacție repetată Guvernul de la Varșovia susține că zborurile de recunoaștere rusești în largul coastei poloneze „s-au intensificat recent”. În acest context, la mijlocul lunii iulie, forțele aeriene poloneze au interceptat avioane de luptă rusești trei zile la rând, iar piloții au stabilit contact vizual cu echipajele și le-au semnalizat să părăsească zona. Context de securitate: incidentul vine după prăbușirea unei rachete CH-101 Episodul are loc la o zi după ce autoritățile poloneze au confirmat că racheta prăbușită pe un câmp lângă satul Tarnawa Kolonia, la sud de orașul Lublin și la 90 de kilometri de granița cu Ucraina, era o rachetă de croazieră rusească CH-101, descrisă ca fiind capabilă să transporte un focos nuclear. Racheta a explodat la impact, iar autoritățile au precizat că nu au existat răniți. [...]
Prăbușirea unui F-35 în SUA readuce în prim-plan riscurile operaționale ale celui mai folosit avion de generația a cincea , într-un moment în care platforma are un rol central în planificarea și pregătirea forțelor aeriene occidentale, potrivit Defense România . Materialul publicat la 1 august 2026 indică faptul că un avion de luptă de tip F-35 s-a prăbușit pe teritoriul Statelor Unite, informația fiind prezentată în format video, sub titlul „F-35 down”. În lipsa altor detalii în textul disponibil din sursă (de exemplu, locația exactă, cauza incidentului, starea pilotului sau apartenența aeronavei la o anumită structură), rămâne neclar ce consecințe imediate are evenimentul asupra activității operaționale sau asupra eventualelor măsuri de siguranță (precum restricții temporare de zbor) care, în astfel de cazuri, pot fi decise după anchete tehnice. [...]
Doborârea unei drone rusești de recunoaștere la 6.400 m arată că Ucraina poate reduce costurile apărării aeriene și, în același timp, poate lovi o verigă critică din „lanțul” de țintire al Rusiei, potrivit Focus . Ucraina susține că a interceptat o dronă rusească ZALA Z-20 la altitudinea de 6.400 de metri, în sudul țării. Conform publicației finlandeze Verkkouutiset, o dronă de interceptare operată de unitatea Gărzii Naționale „Lasar’s Group” ar fi distrus aparatul folosit pentru recunoaștere și desemnarea țintelor. Comandantul Gărzii Naționale, Oleksandr Pivnenko , a confirmat operațiunea, afirmând – potrivit United24 Media – că echipajul a „descoperit și distrus” o dronă inamică de recunoaștere și țintire „la o distanță de peste 100 de kilometri”. În relatarea citată, Rusia ar fi ridicat intenționat drona la 6.400 m, mizând pe faptul că va ieși din raza mijloacelor ucrainene de apărare. De ce contează: costul apărării și eficiența operațională Incidentul este relevant dintr-o perspectivă operațională și de cost, pentru că sugerează că Ucraina poate folosi interceptori mai ieftini pentru a contracara ținte care, altfel, ar necesita muniții scumpe de apărare aeriană. Verkkouutiset indică o comparație de ordinul magnitudinii: o dronă ucraineană de interceptare „Sting” (Wild Hornets) ar costa aproximativ 2.500 de dolari (aprox. 11.500 lei), în timp ce o rachetă Patriot PAC-3 ar ajunge la circa 4 milioane de dolari (aprox. 18,4 milioane lei). Diferența de cost evidențiază miza trecerii la soluții „low-cost” pentru ținte aeriene, mai ales într-un război de uzură. Impact asupra „lanțului” rusesc de recunoaștere și țintire ZALA Z-20 nu este descrisă ca o dronă de linia frontului, ci ca un aparat electric de recunoaștere produs de Zala Aero Group . Potrivit Verkkouutiset, poate rămâne în aer peste șase ore și poate transmite imagini pe distanțe de peste 100 km. Astfel de drone sunt folosite pentru a identifica și marca ținte pentru artilerie și pentru drone de atac de tip Lancet. În această logică, pierderea unei ZALA poate crea un „gol” în capacitatea Rusiei de a găsi rapid ținte și de a ghida lovituri ulterioare. Ce urmează: cursa pentru altitudine și viteză Publicația finlandeză mai notează că ambele părți își ajustează rapid tacticile. Rusia ar încerca să reducă vulnerabilitatea prin ridicarea dronelor de recunoaștere la altitudini mai mari și prin introducerea unor variante Shahed mai rapide, inclusiv cu propulsie cu reacție. În paralel, Ucraina ar dezvolta sisteme capabile să urce mai sus și să fie mai rapide, pentru a menține eficiența interceptărilor. [...]
