Știri
Știri din categoria Apărare
Marina SUA împinge racheta hipersonică Blackbeard spre producție limitată, după ce a semnat primul contract de producție cu startup-ul de tehnologie de apărare Castelion, potrivit Interesting Engineering. Acordul, în valoare de 23,4 milioane de dolari (aprox. 107 milioane lei), acoperă livrarea a 50 de rachete „pre-producție” și indică trecerea programului dincolo de faza de dezvoltare și testare.
Miza operațională este accelerarea disponibilității unei capabilități de lovire la distanță mare, într-un context în care Pentagonul caută arme hipersonice mai rapide și mai accesibile ca preț. Pentru Castelion, contractul este un pas către producția la scară, cu potențial de a susține misiuni viitoare.
Contractul vizează dezvoltarea în continuare a sistemului de armament Blackbeard și extinderea producției la „Project Ranger”, amplasamentul Castelion din Rio Rancho, New Mexico. Cea mai mare parte a activităților se va desfășura acolo, cu unele lucrări în Torrance, California.
Compania estimează finalizarea lucrărilor în 2027, conform aceleiași surse.
Blackbeard este descrisă ca o rachetă hipersonică „low-cost” (cu cost redus) și ușor de produs, proiectată să depășească Mach 5, adică peste 3.800 mph (aprox. 6.100 km/h). La astfel de viteze, racheta poate acoperi distanțe mari rapid și este mai dificil de interceptat decât armele tradiționale.
În articol, Castelion leagă explicit programul de descurajarea convențională și de obiectivul de a avansa rapid o capabilitate de lovire la distanță mare, cu accent pe producție și cost.
„Blackbeard a fost proiectată încă de la început pentru a sprijini descurajarea convențională a națiunii noastre”, a declarat Bryon Hargis, cofondator și CEO Castelion, într-un comunicat.
„Această atribuire reflectă angajamentul continuu al Marinei de a avansa rapid o capabilitate de lovire la distanță mare, accesibilă ca preț și fabricabilă, și de a duce Blackbeard către utilizare operațională timpurie.”
Contractul de 23,4 milioane de dolari vine după alte acorduri obținute de Castelion în 2026:
Succesiunea acestor contracte sugerează o creștere a încrederii instituționale în program și o extindere a scenariilor de utilizare, de la testare către integrare pe platforme existente.
Castelion lucrează și la opțiuni de lansare dincolo de aviație. Compania a anunțat un parteneriat cu firma de tehnologie de apărare Saronic pentru integrarea rachetei pe nava de suprafață fără echipaj „Marauder”, cu o demonstrație planificată în 2027.
Dacă testul reușește, ar putea valida lansarea unei arme hipersonice de pe o platformă navală fără echipaj, ceea ce ar crește flexibilitatea operațională fără a implica un echipaj la bord.
Pentru a susține planurile de fabricație, Castelion spune că a investit peste 250 milioane de dolari (aprox. 1,15 miliarde lei) în campusul „Project Ranger” din New Mexico. Facilitatea are circa 1.000 de acri (aprox. 405 hectare) și este prezentată drept nucleul strategiei de a produce arme hipersonice mai ieftin și în volume mai mari decât metodele tradiționale.
În acest cadru, contractul Marinei SUA finanțează atât creșterea capacității de producție, cât și livrarea primului lot de 50 de rachete pre-producție.
Recomandate
România introduce în serviciu o corvetă nouă construită în Turcia , iar președintele Nicușor Dan merge sâmbătă la Istanbul pentru ceremonia oficială, un pas cu miză operațională pentru Forțele Navale și pentru capacitatea de supraveghere în regiune, potrivit G4Media . Ceremonia are loc la Șantierul Naval Istanbul și vizează acordarea pavilionului navei din clasa HISAR „Contraamiral August Roman”. Evenimentul marchează intrarea navei în serviciul operativ al Forțelor Navale Române, urmând ca ulterior să fie parcurse etapele necesare pentru dislocarea acesteia către România. Noua corvetă produsă în Turcia este prezentată ca un plus de capacitate pentru România în zona de supraveghere și reacție pe mare. Conform informațiilor din comunicatul Administrației Prezidențiale citat de publicație, nava este destinată luptei în toate mediile de acțiune navală – la suprafață, antiaerian și antisubmarin – și poate executa misiuni precum interzicerea acțiunilor inamice, protecția infrastructurii critice și a forțelor proprii, precum și apărarea comunicațiilor maritime. Întâlnire Dan–Erdoğan: securitate regională și agenda NATO Cu ocazia deplasării, președintele Nicușor Dan urmează să aibă și o întrevedere cu președintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan. Discuțiile vizează prioritățile Parteneriatului Strategic bilateral, securitatea regională și pregătirea Summitului NATO de la Ankara, programat pentru 7–8 iulie. [...]
Senatul SUA cere înghețarea schimbărilor în structura de salvare în luptă a Forțelor Aeriene , după ce o parte din elicopterele HH-60W „Jolly Green II” sunt redirecționate către misiuni de transport VIP și „continuitate a guvernării”, potrivit Twz . Miza este una operațională: legislatorii spun că Forțele Aeriene riscă să nu mai poată susține misiuni de „combat search and rescue” (CSAR – căutare și salvare în luptă) într-o „contingență majoră”. Comisia pentru Servicii Armate din Senatul SUA (Senate Armed Services Committee) afirmă, în proiectul de legislație publicat săptămâna aceasta, că este „îngrijorată” de structura forțelor CSAR, pe fondul reducerii achiziției planificate de HH-60W și al transferului unor aparate către Air Force District of Washington (AFDW) – unitatea care operează în zona capitalei federale și care, în mod obișnuit, execută preponderent misiuni de transport pentru demnitari. 26 de HH-60W trec la misiuni AFDW, fără achiziții suplimentare Potrivit comisiei, Forțele Aeriene au decis: să reducă programul de achiziție pentru HH-60W de la 113 la 91 de elicoptere; să transfere 26 de HH-60W din unități CSAR către AFDW, pentru a înlocui elicopterele UH-1N „Twin Huey”. Legislatorii susțin că aceste decizii au lăsat forțele CSAR „inutil de scurte” în raport cu necesarul pentru o contingență majoră. În paralel, articolul notează că Forțele Aeriene nu au planuri să cumpere HH-60W suplimentare pentru a compensa transferul către AFDW. Ce cere Congresul: studiu și raport până în martie 2027 Comisia a cerut Secretarului Forțelor Aeriene să realizeze un studiu privind cerințele și capabilitățile CSAR, care să includă atât HH-60W, cât și aeronavele HC-130J „Combat King II” (folosite, între altele, pentru realimentare și comandă-misiune în sprijinul recuperării personalului). Rezultatul ar urma să fie prezentat Congresului sub forma unui briefing înainte de finalul lunii martie 2027. Până la finalizarea studiului, comisia solicită evitarea oricăror noi modificări ale structurii de forțe CSAR. Context: HH-60W pentru capitală, în locul MH-139A, și întrebarea „ce rămâne” pentru CSAR Forțele Aeriene avuseseră anterior în plan să înlocuiască UH-1N ale AFDW cu MH-139A „Grey Wolf”, însă au indicat anul trecut că iau în calcul folosirea HH-60W în acest rol, iar propunerea de buget pentru anul fiscal 2027 confirmă direcția. Planul actual prevede ca dezvoltarea variantei HH-60W pentru AFDW să înceapă în anul fiscal 2027 (de la 1 octombrie), iar primele aparate să intre la modificări în anul fiscal următor. Elicopterele reconfigurate ar urma să înceapă înlocuirea UH-1N de la Andrews (Joint Base Andrews). În acest tablou, comisia pune problema capacității reale de a susține recuperarea personalului în conflicte de intensitate mare, inclusiv într-un posibil scenariu în Pacific, unde distanțele și mediul contestat de apărare antiaeriană ridică dificultăți suplimentare pentru misiunile CSAR cu elicoptere. [...]
Intrarea în serviciu a noii corvete „Contraamiral August Roman” ridică capacitatea navală a României la Marea Neagră , într-un moment în care Bucureștiul își calibrează prioritățile de securitate împreună cu Ankara înaintea summitului NATO din iulie. Potrivit Adevărul , președintele României, Nicușor Dan, participă sâmbătă, la Istanbul, la ceremonia de acordare a pavilionului militar pentru corveta construită în Turcia pentru Forțele Navale Române , eveniment la care va fi prezent și președintele turc Recep Tayyip Erdoğan. Ceremonia are loc la Șantierul Naval Istanbul și marchează intrarea navei în serviciul operativ al Forțelor Navale Române. După finalizarea etapelor tehnice și administrative necesare, nava urmează să fie dislocată în România. Potrivit Administrației Prezidențiale, corveta din clasa HISAR este menită să contribuie la creșterea capacităților de supraveghere și reacție ale României în regiunea Mării Negre. Ce capabilități aduce nava în serviciul operativ Conform informațiilor transmise, nava este proiectată pentru: misiuni de luptă la suprafață; apărare antiaeriană; război antisubmarin; protejarea infrastructurii critice; apărarea comunicațiilor maritime; sprijinirea operațiunilor navale. Componenta diplomatică: discuții România–Turcia înainte de summitul NATO În marja vizitei la Istanbul, Nicușor Dan va avea și o întrevedere cu Recep Tayyip Erdoğan. Administrația Prezidențială indică drept teme prioritățile Parteneriatului Strategic România–Turcia, situația de securitate din regiunea Mării Negre și pregătirile pentru summitul NATO programat la Ankara în perioada 7–8 iulie. [...]
SUA vor face în următoarele șase luni o evaluare a trupelor și bazelor din Europa , un demers care poate schimba modul în care sunt împărțite responsabilitățile și costurile de apărare în NATO, potrivit Știrile Pro TV . Anunțul a fost făcut de secretarul american al Apărării, Pete Hegseth , după o întâlnire cu omologii săi din NATO. Mesajul central: Washingtonul vrea ca Europa „să preia inițiativa” și „responsabilitatea principală” pentru apărarea continentului, în timp ce SUA își poziționează forțele în funcție de „nevoile globale ale Americii”. „Anunț astăzi o evaluare de șase luni a Departamentului Apărării care va analiza dispozitivul de forțe și bazele militare ale Statelor Unite în Europa. Să-i spunem NATO 3.0. Să nu existe nicio îndoială: aceasta va fi o evaluare reală. Scopul este să ne asigurăm că NATO avansează rapid și ireversibil către un model în care Europa preia inițiativa, asumându-și responsabilitatea principală pentru apărarea continentului. Ne asigurăm că forțele noastre sunt poziționate în funcție de nevoile globale ale Americii.” De ce contează pentru Europa și flancul estic O astfel de revizuire, chiar înainte de a fi anunțate concluzii, pune presiune pe statele europene să accelereze investițiile și planificarea militară, pentru a acoperi eventuale schimbări în prezența americană. În termeni operaționali, discuția nu mai este doar despre „cât cheltuiește” fiecare aliat, ci despre cine își asumă efectiv rolul de prim răspuns și ce capabilități trebuie să fie disponibile local. În același timp, contextul de securitate rămâne tensionat: materialul descrie un atac ucrainean masiv cu drone asupra zonei Moscovei, inclusiv asupra unei rafinării, precum și noi atacuri rusești asupra Kievului. Contextul politic și militar din jurul reuniunii NATO În aceeași perioadă, Volodimir Zelenski s-a aflat la Bruxelles, unde a avut loc și reuniunea miniștrilor apărării din NATO, încercând să obțină sprijin european și american pentru creșterea capacității de apărare a Ucrainei. Liderul ucrainean a prezentat atacurile la distanță drept răspuns la loviturile rusești și a cerut, din nou, pași diplomatici pentru încheierea războiului. Ce urmează Din informațiile disponibile, calendarul indicat de Pentagon este de șase luni pentru evaluarea dispozitivului de forțe și a bazelor din Europa. Știrile Pro TV nu oferă detalii despre scenarii concrete (reduceri, relocări sau întăriri), astfel că amploarea și direcția schimbărilor rămân, deocamdată, neclare. [...]
România își extinde rapid capacitatea de apărare anti-dronă prin sprijin aliat , după ce Portugalia și Slovacia s-au oferit să furnizeze echipamente suplimentare, potrivit Antena 3 , care citează o postare a președintelui Nicușor Dan de la Bruxelles. Anunțul vine în contextul în care, spune șeful statului, în concluziile Consiliului European urmează să fie menționat subiectul dronelor care au pătruns pe teritoriul României. În viziunea sa, această referire ar însemna „o atenție suplimentară acordată Flancului Estic” și întărirea proiectelor dedicate, inclusiv „Eastern Flank Watch”. Ce se schimbă operațional: dislocare de echipamente în România Nicușor Dan afirmă că oferta Portugaliei și Slovaciei a fost exprimată la reuniunea miniștrilor apărării din statele membre NATO, desfășurată joi dimineață, unde cele două țări „au manifestat disponibilitatea de a disloca echipamente suplimentare în România pentru apărarea împotriva dronelor”. Cine mai contribuie și de ce contează Potrivit președintelui, Portugalia și Slovacia se adaugă unui grup de aliați care „contribuie sau au anunțat deja contribuții cu echipamente și expertiză” pentru protecția României față de incursiuni ale dronelor: SUA Franța Italia Spania Din perspectiva impactului operațional, extinderea listei de state dispuse să trimită echipamente sugerează o consolidare a apărării pe termen scurt, prin capabilități puse la dispoziție de aliați, pe fondul riscurilor de securitate asociate Flancului Estic al NATO. [...]
Israel estimează că va avea în câteva săptămâni o soluție împotriva dronelor explozive ale Hezbollah , un semnal că industria locală de apărare accelerează trecerea de la testare la implementare operațională pe fondul presiunii de la granița de nord, potrivit The Jerusalem Post . Boaz Levy , directorul general al Israel Aerospace Industries (IAI), a declarat la postul 103FM că rezolvarea problemei dronelor ar urma să vină „în săptămâni, nu luni”. El a indicat că subiectul este „în vârful agendei”, sub coordonarea MAFAT, direcția de cercetare și dezvoltare din Ministerul Apărării. Ce tip de contramăsuri sunt evaluate Levy a spus că sunt analizate „mai multe răspunsuri”, iar abordarea este împărțită pe etape, de la descoperirea țintei până la neutralizare. În prezent, există idei deja implementate, dintre care unele „chiar funcționează”, iar neutralizarea ar folosi atât mijloace cinetice (interceptare fizică), cât și electronice (bruiaj sau alte metode de război electronic). Publicația notează că discuția are loc în contextul utilizării de către Hezbollah a dronelor explozive în atacuri în nordul Israelului. Context: tensiuni comerciale în Europa pentru industria israeliană de apărare În aceeași intervenție, șeful IAI a criticat Franța pentru decizia de a interzice participarea Israelului la expoziția de armament Eurosatory , descriind situația drept un „embargo” și amintind precedente istorice din anii 1960, inclusiv cazul avioanelor Mirage pe care Israelul nu le-ar fi primit din cauza restricțiilor. Levy a susținut că astfel de blocaje au contribuit, în timp, la dezvoltarea industriei aeronautice israeliene și a comparat situația de la Paris cu o expoziție recentă din Berlin, unde, spune el, delegația israeliană ar fi fost primită favorabil. În opinia sa, decizia Franței ar reflecta mai degrabă interese de afaceri decât unele politice, iar IAI ar urma să continue colaborările cu parteneri internaționali. [...]
