Știri
Știri din categoria Apărare
Imagini din satelit indică distrugerea unui Tu-95 la Engels-2, un tip de bombardier folosit de Rusia pentru lansări de rachete de croazieră, ceea ce poate reduce temporar capacitatea operațională a Moscovei de a susține atacuri la distanță mare dintr-o bază aflată la circa 800 km de granița cu Ucraina, potrivit HotNews.
Confirmarea vizuală este atribuită contului de analiză AviVector, specializat în interpretarea imaginilor satelitare. Acesta a publicat o imagine a bazei aeriene Engels-2 realizată duminică la ora 05:10 UTC (08:10 în România) și a apreciat că „secțiunea de coadă a avionului Tu-95MS a fost complet distrusă și nu mai poate fi reparată”.
Baza Engels este una dintre locațiile de unde Rusia operează bombardiere strategice folosite pentru atacuri cu rachete. Potrivit aceleiași analize, „două avioane Tu-95MS se aflau la baza aeriană Engels de mult timp și efectuau rotații, operațiuni de întreținere și antrenamente”, ceea ce sugerează o utilizare recurentă a platformelor din această bază.
Lovitura raportată vine după ce președintele Volodimir Zelenski și Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) au afirmat că forțele ucrainene au lovit și distrus un bombardier strategic rusesc Tu-95 aflat la Engels.
Conform informațiilor prezentate, operațiunea ar fi fost desfășurată de SBU cu drone cu rază lungă de acțiune. Într-un comunicat, SBU a transmis că, „conform datelor preliminare”, aeronava a suferit „avarii critice”, iar „partea din spate a fost complet ruptă”, precizând că avionul ar fi fost folosit „în mod sistematic” pentru lansarea de atacuri masive cu rachete asupra Ucrainei.
Zelenski a declarat că avionul Tu-95 fusese utilizat pentru atacurile cu rachete rusești împotriva Ucrainei.
Tu-95 a zburat pentru prima dată în 1952 și a fost proiectat inițial pentru misiuni de bombardament nuclear, fiind ulterior adaptat pentru lansarea de rachete de croazieră. Potrivit informațiilor citate, fiecare avion poate transporta până la 16 rachete de croazieră Kh-55, Kh-555, Kh-101 sau Kh-102, iar motoarele turbopropulsoare îi permit misiuni cu rază lungă fără realimentare.
Recomandate
Distrugerea unui Tu-95 la Engels arată că Ucraina poate lovi aviația strategică rusă la 800 km de frontieră , ridicând presiunea operațională asupra Moscovei și vulnerabilizând platformele folosite pentru atacuri cu rachete, potrivit HotNews . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a transmis pe X că Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a distrus la baza aeriană Engels un avion militar Tu-95 „utilizat pentru atacurile cu rachete rusești împotriva” Ucrainei. Mesajul lui Zelenski este disponibil aici . Lovitura ar fi avut loc la baza aeriană Engels, situată la aproximativ 800 de kilometri de granița cu Ucraina. Potrivit unui comunicat al SBU, operațiunea a fost desfășurată cu drone cu rază lungă de acțiune, iar detaliile sunt prezentate de instituție în comunicatul oficial . Ce spune SBU despre pagube și efectul militar SBU susține că, „conform datelor preliminare”, aeronava a suferit „avarii critice”, partea din spate fiind „complet ruptă”, și că avionul era folosit „în mod sistematic” pentru lansarea de atacuri masive cu rachete asupra Ucrainei. În același mesaj, SBU afirmă că eliminarea unui bombardier strategic înseamnă „zeci de rachete nelansate” și „zeci de milioane de dolari pierderi irecuperabile” pentru Rusia, adăugând că aviația strategică rusă „nu se mai poate simți în siguranță” nici pe aerodromuri îndepărtate. Context: ce este Tu-95 și de ce contează Tu-95 a zburat pentru prima dată în 1952 și a fost proiectat inițial pentru misiuni de bombardament nuclear, fiind ulterior adaptat pentru lansarea de rachete de croazieră. Conform informațiilor citate, fiecare avion poate transporta până la 16 rachete de croazieră Kh-55, Kh-555, Kh-101 sau Kh-102, iar motoarele turbopropulsoare îi permit misiuni cu rază lungă fără realimentare. Informațiile privind distrugerea avionului și amploarea pagubelor provin din declarațiile lui Zelenski și din comunicatul SBU; articolul nu indică o confirmare independentă. Creditul foto menționat este Dreamstime.com . [...]
Un nou atac cu drone asupra Crimeei ocupate a vizat, potrivit relatărilor locale, un aerodrom militar și infrastructură energetică , într-un episod care indică presiunea tot mai mare asupra capacităților logistice și de apărare ale Rusiei în peninsulă, relatează Kyiv Post . Atacul ar fi avut loc în noaptea de vineri spre sâmbătă, iar în zona Gvardeyskoye au fost raportate peste 20 de explozii, conform canalului de monitorizare Krymsky Veter, care citează rezidenți locali. Martorii au semnalat explozii repetate și o lumină puternică în direcția aerodromului militar Gvardeyskoye, precum și un incendiu „în apropiere” de acesta. Publicația notează că informațiile și amploarea eventualelor pagube nu au putut fi verificate independent. Imagini distribuite de același canal ar arăta grupuri mobile rusești de foc încercând să doboare dronele în jurul orei 00:30 (ora locală, similară cu ora României). Posibile ținte: aerodromul Gvardeyskoye și o centrală din Sevastopol Pe lângă zona Gvardeyskoye, au fost raportate explozii în mai multe districte din Sevastopol, unde ar fi putut fi vizată centrala termică Balaklava, potrivit aceleiași surse. Explozii au mai fost auzite și în Feodosia și Kerci. Context: lovituri repetate asupra infrastructurii din peninsulă Aerodromul Gvardeyskoye a mai fost țintit anterior, iar Statul Major General al Ucrainei a raportat o lovitură asupra acestui obiectiv pe 5 iulie, în cadrul operațiunilor împotriva facilităților militare din Crimeea ocupată. Kyiv Post mai arată că, în ultima perioadă, Crimeea ocupată s-a confruntat cu presiuni crescute asupra infrastructurii energetice, iar atacuri anterioare ar fi întrerupt alimentarea cu electricitate, inclusiv în Sevastopol, afectând și transportul public. Potrivit poziției Kievului, campania de lovire a infrastructurii energetice și logistice ruse urmărește să reducă capacitatea Moscovei de a susține războiul împotriva Ucrainei. [...]
Conflictul dintre conducerea civilă și cea militară din Ucraina riscă să blocheze reforme-cheie , după ce ministrul apărării Mykhailo Fedorov l-a acuzat public pe comandantul-șef al armatei, Oleksandr Syrsky, că obstrucționează schimbările și evită să discute deschis problemele din sistem, potrivit Kyiv Post . Declarațiile vin în contextul în care demiterea lui Fedorov, anunțată de președintele Volodîmîr Zelenski, mai are nevoie de aprobarea Parlamentului. Fedorov a spus, într-un briefing de presă de urgență la Kiev, pe 16 iulie, că nu i-a cerut lui Zelenski să aleagă între el și Syrsky, dar că „toate inițiativele” ministerului ar fi început să fie blocate, ceea ce ar fi făcut cooperarea imposibilă. În același timp, el a susținut că Syrsky nu ar fi dispus să recunoască public problemele din armată și că, în loc să se concentreze pe înfrângerea Rusiei, ar alimenta divizări interne. „Syrsky nu este pregătit să vorbească deschis despre probleme. În loc să se gândească la cum să învingă Rusia, s-a gândit cum să împartă țara.” Reformele invocate: drone, roboți și schimbări de personal Fedorov a cerut „decizii fundamentale de personal”, inclusiv înlocuirea comandantului-șef și a șefului Statului Major General, pentru a da mai multă influență comandanților tineri. El a acuzat Statul Major că a împiedicat reforme în interiorul ministerului, oferind două exemple operaționale: aprobarea unui program de dotare a brigăzilor cu drone ar fi durat patru luni, din cauza disputelor birocratice; în șase luni, structura Ministerului Apărării nu ar fi putut fi schimbată deoarece nu ar fi primit avizul Statului Major. În viziunea lui Fedorov, avantajul pe câmpul de luptă ar trebui să vină din tehnologie, nu din numărul de militari, iar dronele ar trebui să înlocuiască soldații „ori de câte ori este posibil”. „Mai întâi, dronele trebuie să lupte. Trebuie să protejăm oamenii. Să pierdem drone, nu soldați.” El a mai cerut înființarea unei școli dedicate „războiului modern”, pentru formarea unei noi generații de lideri militari pe baza lecțiilor din invazia la scară largă a Rusiei. Cifre și rezultate revendicate în mandatul de șase luni Fedorov a enumerat mai multe realizări din perioada în care a condus ministerul, inclusiv: drone interceptoare care ar doborî 70–80% dintre dronele rusești Shahed; creșterea achizițiilor de sisteme robotice terestre de la 12.000 anul trecut la 50.000 anul acesta; dezvoltarea unui concept de apărare antiaeriană „stratificată”, care ar urmări interceptarea a până la 95% din dronele Shahed și rachetele de croazieră, folosind tehnologii noi. Tot el a afirmat că Ucraina l-ar fi convins pe Elon Musk să restricționeze accesul Rusiei la terminalele Starlink , în urma unor discuții directe. Demiterea, încă în joc în Parlament, și reacțiile din armată și societate Zelenski a confirmat demiterea lui Fedorov cu o zi înainte, invocând, între altele, neînțelegeri cu Syrsky privind modul de ducere a războiului. Fedorov ar urma să rămână „în echipă” într-un alt rol, nespecificat, iar plecarea sa face parte dintr-o remaniere mai amplă, în care ministrul de interne Ihor Klymenko ar urma să îl înlocuiască la Apărare. Decizia a generat reacții în lanț: adjunctul comandantului Forțelor Aeriene, Pavlo Yelizarov, și-a anunțat demisia, spunând că nu poate rămâne în armată după îndepărtarea lui Fedorov. În paralel, mii de oameni s-au adunat lângă Teatrul „Ivan Franko” din Kiev, cerând președintelui să revină asupra deciziei. Pe plan politic, în timpul dezbaterilor parlamentare, unii deputați au cerut ca Fedorov să prezinte un raport despre rezultatele mandatului înainte de orice vot. Mai multe instituții media ucrainene, citând surse parlamentare, au relatat că în Rada nu ar exista suficiente voturi pentru aprobarea demiterii, însă această informație rămâne la nivel de raportare pe surse. [...]
Demisia adjunctului comandantului Forțelor Aeriene ale Ucrainei expune tensiuni în vârful conducerii apărării , în plin proces de schimbare a Cabinetului și a conducerii Ministerului Apărării, potrivit Kyiv Post . Pavlo Yelizarov spune că a plecat din armată după demiterea ministrului apărării Mykhailo Fedorov, pe care o consideră „o mare nenorocire” pentru capacitatea de apărare a țării. Yelizarov a anunțat pe Facebook că și-a depus demisia „în al cincilea an al războiului” și a precizat că nu intenționează să-și continue serviciul militar. „Din păcate, în al cincilea an al războiului, mi-am depus demisia din Forțele Armate ale Ucrainei. Consider că demiterea lui M. Fedorov este o mare nenorocire pentru capacitatea de apărare a țării.” Schimbarea de la Apărare, legată de „viziuni diferite” asupra războiului În același context politic, parlamentarii discutau componența noului Cabinet, iar una dintre mizele rămase neclarificate era conducerea Ministerului Apărării. Publicația notează că, după o a doua reuniune a fracțiunii de guvernământ „Servitorul Poporului”, deputata Olha Vasylevska-Smahliuk a spus că președintele Volodîmîr Zelenski îl va nominaliza pe ministrul de interne Ihor Klymenko pentru funcția de ministru al apărării. Zelenski a explicat ulterior că a decis să-l înlocuiască pe Fedorov deoarece ministrul în funcție și comandantul-șef Oleksandr Sîrski ar fi avut „viziuni diferite” despre modul în care trebuie purtat războiul. Președintele a adăugat că Fedorov va rămâne în echipa sa, fără să precizeze rolul. Presiune publică și risc de discontinuitate în reforme și cooperare Materialul consemnează și o protestare în Kiev față de demiterea lui Fedorov, la care ar fi participat câteva mii de persoane, potrivit unui corespondent al publicației. Manifestanții au cerut revenirea asupra deciziei și au susținut că schimbarea ar putea deraia reformele din apărare; poliția a spus că protestul a fost pașnic. În plan extern, comisarul european pentru apărare Andrius Kubilius a criticat decizia, numind-o „o mare surpriză” și subliniind importanța păstrării cooperării de apărare UE–Ucraina. El a spus că UE va căuta asigurări că programele comune de producție de arme și drone continuă fără întreruperi. Parlamentul urma să voteze noul cabinet joi, 16 iulie, iar la momentul publicării articolului legislativul analiza și numirea lui Serhiy Koretsky, director general al Naftogaz, ca prim-ministru. [...]
Ucraina ar urma să primească până la 2 miliarde de euro (aprox. 10,2 miliarde lei) pentru producție comună de drone și rachete cu industria UE , printr-un parteneriat de apărare pe care Kievul este așteptat să îl semneze cu Comisia Europeană , potrivit Kyiv Post . Miza principală este accelerarea capacității de producție și integrarea mai adâncă a Ucrainei în industria europeană de apărare, într-un moment în care Europa încearcă să acopere „goluri critice” în apărarea antiaeriană ucraineană. Acordul ar finanța noi societăți mixte între companii de apărare ucrainene și europene și ar susține producția de drone, sisteme anti-dronă și rachete „începând din acest an”, pe fondul atacurilor rusești continue cu rachete și drone asupra orașelor și infrastructurii, conform documentelor văzute de TVP World și citate de publicație. Cum ar fi împărțită finanțarea și ce capacități vizează Comisia Europeană ar urma să asigure până la 2 miliarde de euro (aprox. 10,2 miliarde lei) finanțare nouă. Din această sumă: jumătate ar fi direcționată către extinderea capacității companiilor europene și ucrainene de a produce împreună drone și rachete ; până la 1 miliard de euro (aprox. 5,1 miliarde lei) ar urma să fie investit în companii ucrainene de apărare care produc echipamente cu dublă utilizare (civilă și militară) sau dezvoltă infrastructură conexă. Publicația notează că proiectul este gândit să întărească apărarea Ucrainei împotriva atacurilor cu drone cu rază scurtă și medie și să contribuie la creșterea propriilor stocuri. Calendar: anunț așteptat la vizita Ursulei von der Leyen la Kiev Acordul ar urma să fie anunțat de președintele Volodîmîr Zelenski în timpul vizitei la Kiev a președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , programată pentru miercuri, potrivit TVP World, citat de Kyiv Post. Documentele menționate ar include și angajamentul Bruxelles–Kiev de a încheia „Drone Deal” și de a lansa producția comună de drone și sisteme anti-dronă „în cel mai scurt termen” în acest an. Extindere posibilă: un „Missile Deal” și producție comună de interceptoare Pe lângă componenta de drone, este propus și un „Missile Deal”, care ar putea permite Ucrainei și companiilor europene să producă împreună rachete, inclusiv interceptorul ucrainean Freyja, „chiar din acest an”, potrivit aceleiași relatări. În paralel, Kyiv Post amintește că Rusia continuă loviturile asupra orașelor ucrainene, menționând atacuri raportate la Kiev și în regiunea Harkiv. [...]
Eficiența dronelor ucrainene depinde de o logistică explozivă „invizibilă” : geniștii care modifică și asamblează focoase în ateliere improvizate, aproape de linia frontului, sunt o verigă operațională critică pentru loviturile cu drone FPV, potrivit Adevărul . Înainte ca o dronă FPV (First Person View – control cu imagine „din ochii” dronei) să plece în misiuni de monitorizare sau atac în estul Ucrainei, o parte esențială a „războiului cu drone” se duce în spatele frontului, în ateliere clandestine. Acolo, geniștii din batalionul de sisteme fără pilot al Brigăzii 36 de Infanterie Marină pregătesc și asamblează focoase pentru drone kamikaze, folosite pentru a încetini sau opri avansul trupelor ruse. Cum arată, practic, munca de armare a dronelor Materialul descrie o procedură cu risc ridicat, care cere precizie și separarea strictă a rolurilor. Un proiectil de artilerie de calibru mare este fixat într-o menghină, iar un genist desfiletează focosul frontal cu o cheie specială, asistat de un coleg care stabilizează muniția. În paralel, într-un spațiu improvizat cu unelte și aparate de măsură, este pregătită încărcătura care va fi introdusă în tubul proiectilului; ulterior, muniția este echipată cu un fitil de siguranță și devine gata de montare pe o dronă FPV. Imaginile care ilustrează această activitate au fost obținute de publicația The Sun , conform textului. De ce contează: separarea sarcinilor reduce erorile și crește ritmul operațional Comandantul interimar al unității, un sergent de 41 de ani cu indicativul „Tourist”, pune accent pe rolul extins al geniștilor în acest tip de conflict, dincolo de misiunile clasice de minare/deminare. „Geniștii militari moderni fac mult mai mult decât să instaleze sau să curețe câmpuri de mine. Ei se ocupă de modificarea, modernizarea și producția de noi muniții. Tot ceea ce poate fi reutilizat este reproiectat, testat și apoi utilizat împotriva inamicului.” El susține că o mare parte din activitatea unității rămâne nevăzută, deși este esențială pentru războiul asimetric, și avertizează că fiecare dispozitiv exploziv trebuie verificat riguros înainte de utilizare, deoarece o singură eroare poate fi fatală. Totodată, respinge ideea că piloții de drone ar trebui să gestioneze singuri toate componentele unei misiuni. „Fiecare trebuie să își facă treaba lui. Dacă pilotul încearcă să facă și munca genistului, riscul de eroare crește semnificativ.” Rol pe teren, nu doar în atelier Potrivit relatării, geniștii sunt implicați și în pregătirea noilor puncte de lansare din apropierea frontului: ei intră primii în perimetru pentru a verifica existența capcanelor explozive, a muniției neexplodate sau a dronelor inamice abandonate, înainte ca pozițiile să fie ocupate de piloți. În acest fel, operatorii se pot concentra pe navigație, electronică și planificarea tactică a zborului. În perioadele scurte dintre rotații, personalul continuă cu exerciții tactice, antrenamente medicale și instrucție de tragere, însă cele mai importante lecții sunt cele dobândite în luptă, unde recruții lucrează alături de veterani. Concluzia materialului este că, deși piloții de drone sunt „fața” publică a acestei capacități, succesul misiunilor începe înainte de decolare, în atelierele unde muniția este adaptată și pregătită pentru utilizare. [...]
