Știri
Știri din categoria Apărare

Staționarea temporară a avioanelor-cisternă americane la Bezmer extinde capacitatea logistică a SUA în regiune, într-un aranjament aprobat de autoritățile de la Sofia și prezentat ca neimplicând operațiuni de luptă de pe teritoriul bulgar, potrivit Mediafax.
Primele aeronave de realimentare în zbor ale Forțelor Aeriene ale SUA au aterizat vineri la baza militară Bezmer din sud-estul Bulgariei, unde vor staționa temporar pentru a sprijini operațiunile americane din Orientul Mijlociu. Ministerul bulgar al Apărării spune că sosirea face parte dintr-un plan aprobat anterior.
Autoritățile bulgare, citate de Associated Press, afirmă că serviciile de securitate analizează zilnic evoluțiile din regiune și că, potrivit celei mai recente evaluări, nu există o amenințare directă la adresa Bulgariei. În același timp, Sofia susține că armata bulgară și forțele aliate au luat măsurile necesare pentru protejarea securității naționale pe durata misiunii.
Pe 22 iulie, Parlamentul Bulgariei a aprobat staționarea temporară la Bezmer a până la opt avioane-cisternă americane KC-135, împreună cu până la 250 de militari americani și echipamentele necesare. Mandatul este valabil până la începutul lunii octombrie, iar obiectivul declarat este sprijinirea operațiunilor logistice ale SUA în Orientul Mijlociu.
Premierul Rumen Radev și ministrul Apărării, Dimitar Stoyanov, au declarat că aeronavele nu vor desfășura misiuni de luptă de pe teritoriul Bulgariei. Potrivit autorităților, avioanele vor fi folosite exclusiv pentru realimentarea în zbor a altor aeronave militare, în afara spațiului aerian bulgar.
Sofia a mai precizat că pe teritoriul țării nu vor fi amplasate sisteme de armament ofensiv.
Prezența aeronavelor a fost contestată de o parte dintre locuitorii din apropierea bazei. O petiție împotriva staționării avioanelor americane a strâns aproape 475 de semnături, iar reprezentanți ai Guvernului au mers în zonă pentru a explica faptul că misiunea este una logistică și nu presupune operarea în spațiul aerian al Bulgariei.
Decizia a generat și un schimb de mesaje diplomatice cu Iranul: ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a cerut Bulgariei să renunțe la găzduirea temporară, iar Sofia a răspuns că misiunea nu este îndreptată împotriva Iranului și că de pe teritoriul bulgar nu vor fi lansate operațiuni militare împotriva vreunui stat.
KC-135 Stratotanker sunt aeronave specializate în realimentarea în zbor, care permit avioanelor de luptă și bombardierelor să își prelungească autonomia fără a ateriza. Conform informațiilor din articol, acestea nu sunt aeronave de atac și nu transportă armament ofensiv, rolul lor fiind de sprijin logistic pentru operațiuni aeriene.
Recomandate

Forțele Aeriene ale SUA au început desfășurarea permanentă a F-15EX la Kadena , un pas care schimbă concret capacitatea operațională americană în Pacific și pune presiune pe ritmul de producție și livrare al programului, potrivit TWZ . Două avioane F-15EX Eagle II au ajuns la baza aeriană Kadena, pe insula Okinawa, fiind primele aparate de acest tip staționate în afara Statelor Unite. Ele sunt destinate să înlocuiască F-15C/D retrase din dotarea aripii 18 (18th Wing), după o tranziție așteptată de ani. Ce se schimbă operațional la Kadena Cele două aparate sosite sunt EX22 și EX23, iar Boeing a confirmat că sunt al 22-lea și al 23-lea F-15EX produse. Planul menționat în material este ca, în final, 36 de F-15EX să fie bazate în Japonia, câte 18 pentru escadrilele 44 și 67. Înainte de această etapă, Forțele Aeriene au acoperit golurile de capacitate de la Kadena prin rotații de avioane precum F-16, F-15E, F-22 și F-35, după retragerea treptată a F-15C/D începută în noiembrie 2022. Livrări și dimensiunea programului: 25 livrate, țintă 267 Boeing a transmis direct publicației că 25 de F-15EX au fost livrate către Forțele Aeriene ale SUA, incluzând toate aeronavele din primele două loturi de producție, iar livrările pentru Lotul 3 sunt în derulare. În același timp, flota totală planificată de Eagle II este „setată” să ajungă la 267 de aparate , aproximativ dublu față de programul de referință din 2025, conform articolului. Pregătirea pentru tranziție și rolul Oregonului Materialul notează că EX22 a plecat din uzina Boeing din St. Louis în septembrie și a ajuns inițial la baza Gărzii Naționale Aeriene din Portland (Oregon), unde se află aripa 142 (142nd Wing) — prima unitate care operează F-15EX „combat-coded” (adică avioane încadrate pentru misiuni de luptă, nu doar test). Înaintea sosirii la Kadena, piloți și personal tehnic din escadrila 67 au făcut deplasări la Eglin (Florida) și Portland (Oregon) pentru menținerea calificărilor și pregătirea introducerii noului tip de avion în operațiunile curente. Riscuri de program: întârzieri și avertismente privind aprovizionarea Deși sosirea la Kadena este un prag important, TWZ subliniază și vulnerabilități ale programului: Boeing ar fi trebuit inițial să finalizeze livrările Lotului 3 la începutul lui 2026, însă au apărut întârzieri, atribuite în principal unei greve din 2025, ceea ce a împins calendarul de livrare pentru aripa 18. Articolul mai menționează că rapoarte interne ale Pentagonului au avertizat asupra nevoii de a gestiona probleme legate de surse de fabricație care dispar și de lipsuri de materiale, ceea ce ridică semne de întrebare privind respectarea calendarului pe termen lung pentru dotarea altor unități. Ce urmează Potrivit declarațiilor citate, accentul se mută acum pe integrarea F-15EX în zborurile operaționale ale escadrilei 67 și pe acumularea de experiență. În paralel, rămâne de urmărit dacă ritmul de producție și lanțul de aprovizionare vor permite livrări la timp pentru extinderea prezenței permanente la Kadena și pentru restul flotei planificate. [...]

Legea care permite intervenția împotriva dronelor este în vigoare, dar aplicarea ei rămâne incompletă din cauza lipsei ordinelor comune care ar trebui să stabilească procedurile de cooperare și standardele tehnice între instituții, potrivit G4Media . Blocajul are un impact operațional direct: fără reguli de coordonare și fără specificații tehnice aprobate, lanțul instituțional de reacție și achizițiile de echipamente anti-dronă rămân, în practică, neclar definite. Legea nr. 73/2025 privind controlul utilizării spațiului aerian național a fost aprobată în februarie 2025 și publicată în Monitorul Oficial în mai 2025, intrând în vigoare în iunie 2025. Actul normativ prevedea un termen de 60 de zile pentru ca mai multe instituții (în principal din zona apărării și securității) să adopte ordine comune privind cooperarea în caz de utilizare neautorizată a spațiului aerian, procedurile de coordonare și standardele tehnice și operaționale necesare implementării măsurilor de protecție. Ordinele comune, „blocate la semnat” din septembrie 2025 Ministrul Apărării, Radu Oprea, afirmă într-un document oficial din 10 noiembrie, consultat de publicație, că proiectele de ordine comune au fost aprobate la nivelul MApN în septembrie 2025 și transmise celorlalte instituții pentru semnare, însă procesul a fost întrerupt. „[Procesul] fiind întrerupt pe fondul fluctuațiilor de pe scena politică, urmând a fi reluat ca urmare a învestirii noului guvern”. În lipsa acestor ordine comune, rămâne neacoperită tocmai partea de „mecanică” interinstituțională: cine comunică, cum se face coordonarea și cum se împart sarcinile atunci când o dronă intră neautorizat în spațiul aerian. Ce este deja stabilit și ce nu depinde de ordinele comune Fostul ministru al Apărării, Radu Miruță, spune că decizia de doborâre nu ține de ordinul comun, întrucât ministrul Apărării ar fi semnat în iulie 2025 un ordin prin care autorizarea de doborâre revine comandanților desemnați prin planurile de operații. Tot el afirmă că, în septembrie 2025, CSAT a aprobat două acte care fac aplicabilă Legea 73: regulile pentru aeronavele cu pilot și lista obiectivelor de protejat. În schimb, pentru situațiile care vizează drone, rachete sau alte obiecte telegidate, legea prevede cooperarea MApN cu alte instituții, iar măsurile pot include atât intervenții noncinetice (de exemplu detectare, preluarea controlului, neutralizare prin dezactivarea comunicațiilor), cât și cinetice (imobilizare sau distrugere), cu principiul proporționalității și cu distrugerea ca ultimă soluție. Efectul practic: fără standarde, achizițiile de echipamente rămân în aer Un punct cu impact direct asupra implementării este lipsa standardelor tehnice și operaționale specifice pentru echipamentele și sistemele necesare protecției anti-dronă. Legea obligă persoane de drept public și privat care dețin, operează sau administrează obiective ce necesită protecție împotriva dronelor să implementeze și să mențină astfel de măsuri, iar echipamentele ar urma să fie puse la dispoziția structurilor din sistemul național de apărare și securitate. În absența standardelor aprobate, cadrul de achiziție și dotare rămâne neclar: sursa notează că, teoretic, nu se pot face achiziții în lipsa acestor date. Cine trebuie să semneze ordinele comune, potrivit legii Conform articolului 37 din Legea 73/2025, ordinele comune trebuie aprobate de: Ministerul Apărării Naționale (MApN) Ministerul Afacerilor Interne (MAI) Ministerul Transporturilor și Infrastructurii Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului Serviciul Român de Informații (SRI) Serviciul de Informații Externe (SIE) Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) Serviciul de Protecție și Pază (SPP) Următorul pas indicat în documentul citat de G4Media este reluarea procesului de semnare după învestirea noului guvern, însă articolul nu oferă un calendar sau un termen asumat pentru finalizare. [...]

Negarea CENTCOM reduce riscul unei escaladări militare imediate în Strâmtoarea Hormuz , după ce Iranul a susținut că ar fi avariat un avion de vânătoare american F-16, potrivit The Jerusalem Post . Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a respins sâmbătă afirmația Corpului Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC), potrivit căreia o rachetă iraniană ar fi lovit un F-16 și ar fi forțat o aterizare de urgență. Într-un comunicat, CENTCOM a transmis că informația este falsă și că Iranul „nu a atacat deloc” un F-16 în ziua precedentă, adăugând că toate avioanele de luptă din Orientul Mijlociu sunt „în siguranță și contabilizate”. De cealaltă parte, armata Iranului a declarat sâmbătă că sistemele sale de apărare antiaeriană ar fi lansat o rachetă către un F-16 deasupra Strâmtorii Hormuz vineri seara, avariind aeronava și determinând-o să-și întrerupă misiunea și să efectueze o aterizare de urgență pe un aeroport din apropiere, conform presei de stat iraniene. Informațiile nu pot fi verificate independent din datele disponibile în material, iar situația este prezentată drept una în desfășurare. [...]

Avertismentul Londrei indică un risc de escaladare prin „eroare de calcul” între Rusia și NATO , pe fondul unor incidente atribuite Moscovei în Europa, inclusiv în proximitatea exercițiilor militare din Polonia, potrivit Adevărul . Șeful serviciilor britanice de informații din domeniul apărării, general-locotenentul Matthew Jones, a spus că nu vede Rusia urmărind activ un război cu NATO, dar că „comportamentul” acesteia devine tot mai „nesăbuit”, ceea ce crește probabilitatea unui incident cu consecințe grave. Jones a legat această dinamică de presiunea asupra lui Vladimir Putin și de o „abordare mai fermă și mai agresivă” față de Occident, care ar putea duce la o „eroare de calcul semnificativă”. În evaluarea sa, există „prea multe exemple recente” în care o mică schimbare de context ar fi putut produce efecte „extrem de grave”. „Pot spune, cu un anumit grad de certitudine, că Rusia nu urmăreşte în mod activ un război cu NATO. Totuşi, cea mai mare teamă a mea este riscul unei erori de calcul semnificative.” Ce incidente invocă Londra și de ce contează Șeful informațiilor britanice din apărare a enumerat un tipar de acțiuni atribuite Rusiei, inclusiv: atacul cu agent neurotoxic Noviciok de la Salisbury (2018), în cazul fostului spion Serghei Skripal și al fiicei sale, incident asociat și cu moartea unei femei britanice, Dawn Sturgess; un atac cu drone la aeroportul din Leipzig; scufundarea unor nave comerciale în apele României; un atac incendiar asupra unei afaceri ucrainene din Londra; un incident în care un avion de supraveghere britanic ar fi fost aproape doborât deasupra Mării Negre. Din perspectiva de securitate, miza este că astfel de episoade, chiar dacă nu sunt prezentate ca pași către un conflict deschis, pot declanșa reacții în lanț între state și alianțe militare, mai ales când au loc în apropierea unor zone sensibile sau a unor operațiuni militare. Incidentul din Polonia: testarea reacției NATO, potrivit ISW Pe acest fundal, Jones a făcut declarațiile în contextul incidentelor recente din Polonia și al acuzațiilor privind o tentativă de asasinat în Danemarca, conform materialului. Separat, Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) susține că Kremlinul ar fi încălcat intenționat spațiul aerian polonez pentru a testa reacția NATO și a descuraja sprijinul occidental pentru Ucraina, potrivit analizei publicate de ISW . În incidentul descris, o rachetă de croazieră rusească și alte două obiecte aeriene au pătruns vineri dimineață în spațiul aerian al Poloniei, în apropierea unei zone unde mii de militari europeni participă la exerciții pentru o eventuală misiune în Ucraina. Varșovia a acuzat Moscova de o provocare deliberată și a cerut sprijin suplimentar din partea NATO, după ce avioanele de luptă ale Alianței au fost ridicate ca răspuns. În același context, premierul britanic Andy Burnham a numit incidentul „complet inacceptabil”, iar președintele Consiliului European, António Costa, și-a exprimat solidaritatea cu Polonia. Poziția oficială a Regatului Unit Jones a insistat că Regatul Unit nu caută „un conflict sau o confruntare” cu Rusia, dar că își va apăra „cu fermitate” securitatea națională și pe cea a aliaților atunci când sunt amenințate—o formulare care sugerează că Londra tratează riscul principal nu ca intenție declarată de război, ci ca posibilitatea unei escaladări neintenționate pornite din incidente repetate. [...]

Armata României își calibrează viitoarele achiziții pe apărarea anti-dronă , după ce Ministerul Apărării a testat, într-un exercițiu militar, roboți și sisteme de bruiaj și interceptare, cu participarea a 27 de companii din industrie, potrivit Digi24 . Miza operațională este identificarea rapidă a echipamentelor defensive potrivite, într-un context în care dronele sunt descrise drept principala problemă pentru armată. Testele au vizat în special sisteme anti-dronă și de bruiaj, evaluate în condiții dificile, inclusiv ceață și zbor la altitudini mici. Scopul declarat al unor astfel de exerciții este ca Armata să compare soluții și să grăbească procesul de selecție pentru achiziții. Ce tip de capabilități au fost puse la probă În cadrul exercițiului, accentul a fost pus pe soluții care pot fi folosite rapid în teren, inclusiv în zone fără infrastructură de apărare deja instalată. Digi24 relatează că o companie sud-coreeană a venit cu un sistem anti-dronă montat pe o „dronă terestră” (platformă robotizată la sol), concepută pentru dislocare rapidă. Publicația notează că astfel de platforme pot urmări simultan mai multe aparate de zbor, ceea ce le-ar face utile în scenarii cu atacuri multiple sau în puncte vulnerabile ale dispozitivului de apărare. De ce contează: între validarea tehnică și blocajele din achiziții Potrivit unor surse din MApN citate de Digi24, militarii participanți ar fi fost „încântați” de mai multe echipamente, atât produse în România, cât și de firme străine. În același timp, materialul semnalează o problemă recurentă: deși testele ar trebui să accelereze cumpărarea de echipamente defensive, achizițiile Ministerului Apărării sunt descrise ca „extrem de greoaie”, iar companiile participante nu sunt întotdeauna contactate ulterior. În lipsa unor detalii publice despre calendar, bugete sau proceduri lansate după teste, rămâne neclar ce sisteme vor intra efectiv în programe de înzestrare și în ce termen. [...]

Incursiunile aeriene atribuite Rusiei cresc presiunea pentru măsuri de apărare și coordonare NATO la granița estică. Potrivit Economica , premierul polonez Donald Tusk acuză Rusia de „provocare intenționată” după ce două rachete și un obiect suspect, posibil o dronă, au căzut pe teritoriul Poloniei, în apropierea unei zone unde se desfășurau exerciții militare. Varșovia a transmis că cele trei incursiuni au avut loc vineri dimineață, în timpul unor atacuri aeriene rusești asupra Ucrainei. Nu au fost raportate victime. Ulterior, Tusk a convocat o celulă de criză cu miniștri, oficiali militari și reprezentanți ai serviciilor de informații. Ce s-a recuperat și unde au căzut resturile Ministrul Apărării, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz, a declarat că autoritățile au recuperat resturi ale unei rachete de croazieră (rachetă cu zbor la joasă altitudine, ghidată spre țintă) de tip Kh-101 de pe un câmp din apropierea satului Nowy Lipowiec, la aproximativ 60 km de granița cu Ucraina. Un al doilea proiectil, căzut în apropiere de Rudnik nad Sanem, este presupus a fi tot o rachetă de croazieră. Un obiect suspect, posibil o dronă, a căzut la Molodycz, la aproximativ 37 km de graniță. Reacția militară: avioane ridicate de la sol și incursiuni detectate Un purtător de cuvânt al comandamentului militar polonez a spus că au fost detectate 11 posibile incursiuni în spațiul aerian în timpul atacurilor rusești asupra vestului Ucrainei, iar trei dintre acestea au fost confirmate ca pătrunzând pe teritoriul Poloniei. Comandamentul a precizat că, în primul val, Rusia a folosit în principal drone cu propulsie cu reacție în apropierea graniței cu Polonia, urmate de un al doilea val format în mare parte din rachete ghidate Kalibr și Kh-101. Polonia a ridicat de la sol două avioane F-16, iar două aeronave suedeze Gripen au fost, de asemenea, în aer. Ministerul rus al Apărării a confirmat că atacurile recente au vizat, între altele, vestul Ucrainei. Context: exercițiu al „ Coaliției Voinței ” și mesaj politic de la Bruxelles Incidentele au avut loc în timp ce Polonia găzduiește primul exercițiu militar al Coaliției Voinței, un grup de țări care sprijină Ucraina. Exercițiul este condus de Marea Britanie și Franța, reunește 2.800 de militari din 11 țări și urma să se desfășoare până duminică, cu obiectivul de a testa modul în care ar putea fi asigurată o pace durabilă după încheierea războiului. La Bruxelles, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele Consiliului European, Antonio Costa, au condamnat încălcarea spațiului aerian polonez. „Suntem pe deplin solidari cu poporul polonez şi vom continua să ne consolidăm capacitatea de apărare”, a declarat Von der Leyen. Costa a cerut unitate în UE pentru a crește presiunea asupra Moscovei în vederea începerii negocierilor de pace și opririi războiului, afirmând că „Rusia merge în direcția greșită”. În context, Polonia – stat membru UE și NATO – se consideră expusă direct riscurilor de securitate și își extinde forțele armate. La finalul lunii iulie, un proiectil a căzut lângă Tarnawa Kolonia, fără victime, iar guvernul polonez l-a identificat atunci ca rachetă de croazieră rusească Kh-101. [...]