Știri
Știri din categoria Apărare
Australia alocă 18 miliarde de euro pentru un șantier naval de submarine nucleare, în cadrul pactului de securitate Aukus semnat cu SUA și Regatul Unit, potrivit Le Figaro. Anunțul a fost făcut duminică de premierul Anthony Albanese și marchează o etapă majoră în consolidarea capacităților militare australiene în regiunea Indo-Pacific.
Guvernul de la Canberra a aprobat o primă tranșă de 3,9 miliarde de dolari australieni, echivalentul a aproximativ 2,4 miliarde de euro, pentru demararea construcției șantierului destinat submarinelor cu propulsie nucleară, echipate cu armament convențional. Pe termen lung, investiția totală în infrastructură este estimată la 30 de miliarde de dolari australieni, adică circa 18 miliarde de euro.
Proiectul face parte din acordul Aukus, încheiat în 2021, cu scopul declarat de a limita influența Chinei în Pacific. Înțelegerea a determinat Australia să renunțe la un contract major cu Franța pentru submarine convenționale, generând atunci un conflict diplomatic.
Pe lângă construirea șantierului naval, Australia va:
Costul total al programului, incluzând achiziția flotei și dezvoltarea tehnologică, ar putea ajunge la aproximativ 200 de miliarde de euro în următorii 30 de ani, potrivit estimărilor oficiale.
Investiția reprezintă una dintre cele mai ambițioase inițiative de apărare din istoria Australiei și reflectă repoziționarea strategică a țării într-un context regional marcat de tensiuni tot mai accentuate.
Recomandate
SUA iau în calcul reducerea sprijinului militar pentru NATO în scenarii de criză , o schimbare cu potențial impact operațional direct asupra planificării apărării colective și a capacității de reacție a Alianței, potrivit Știrile Pro TV , care citează Agerpres . Informația indică faptul că Washingtonul ar viza diminuarea unor „capacități militare” pe care le-ar pune la dispoziția NATO în cazul unei crize, ceea ce ar putea obliga statele europene să acopere mai mult din necesarul de forțe și mijloace în eventuale planuri de apărare și descurajare. De ce contează: presiune pe capacitatea de reacție și pe împărțirea sarcinilor O astfel de repoziționare ar schimba echilibrul practic al contribuțiilor în interiorul NATO, într-un moment în care Alianța își calibrează postura de apărare pe flancul estic. În termeni operaționali, reducerea unor capabilități americane ar putea însemna timpi mai mari de mobilizare sau nevoi suplimentare de resurse din partea aliaților europeni pentru a menține aceleași niveluri de pregătire. Ce se știe despre capabilitățile vizate Materialul menționează intenția de a reduce semnificativ anumite capacități militare în cadrul Alianței, însă, în textul furnizat, detaliile concrete despre exact ce capabilități ar urma să fie diminuate nu apar explicit. Informația rămâne, așadar, la nivel de direcție generală, așa cum este prezentată de sursa citată. Ce urmează Dacă discuțiile se concretizează, efectul imediat ar fi o reevaluare a planurilor NATO pentru situații de criză și o posibilă accelerare a eforturilor europene de a acoperi goluri de capacitate. În acest stadiu, articolul nu oferă un calendar sau o decizie formală, ci doar semnalul unei intenții aflate în discuție. [...]
SUA pregătesc o reducere a capacităților militare pe care le pun la dispoziția NATO în caz de criză , o schimbare care ar muta o parte mai mare din povara operațională către europeni și canadieni, potrivit Digi24 , care citează Spiegel via Reuters. Planul, relatat de Spiegel, ar fi fost prezentat la sediul NATO din Bruxelles, la finalul săptămânii trecute, de un reprezentant al secretarului american al Apărării, Pete Hegseth . Trei surse familiarizate cu discuțiile au declarat pentru Reuters că administrația Trump intenționa să îi informeze pe aliați încă de săptămâna trecută despre reducerea „fondului” de capabilități americane disponibil alianței în caz de criză. Ce se schimbă, potrivit informațiilor din presă Conform articolului Spiegel, SUA ar urma să reducă mai multe tipuri de capabilități puse la dispoziția NATO: numărul de bombardiere strategice ar urma să fie menținut la jumătate din nivelul anterior; numărul avioanelor de vânătoare americane disponibile pentru NATO ar urma să scadă cu o treime ; Marina SUA ar urma să ofere mai puține distrugătoare ; SUA nu ar mai intenționa să furnizeze NATO niciun submarin ; Europa ar urma să fie nevoită să își asigure propriile drone de recunoaștere , în timp ce SUA ar reduce semnificativ furnizarea de drone înarmate. Spiegel îl citează pe reprezentantul american Alexander Velez-Green ca participant la reuniunea cu ușile închise în care ar fi fost discutate aceste reduceri. De ce contează pentru aliații europeni Miza este una operațională: dacă aceste reduceri se confirmă, planificarea de forțe a NATO ar trebui ajustată, iar statele europene ar fi împinse să acopere mai rapid goluri de capabilități, de la aviație la componenta navală și la drone. O purtătoare de cuvânt a NATO a declarat pentru Spiegel că, în planificarea forțelor, s-a ajuns la o „dependență excesivă” de SUA și că, pe măsură ce Europa și Canada investesc mai mult în apărare, responsabilitățile militare din alianță ar putea fi reorganizate. Context: presiune politică și următorii pași În material sunt menționate tensiuni transatlantice mai vechi, alimentate de criticile președintelui Donald Trump la adresa aliaților europeni pentru nivelul cheltuielilor militare și de discuțiile despre o posibilă retragere a unor militari americani din Germania , precum și de poziționări legate de NATO și de obligațiile de apărare reciprocă. Potrivit Spiegel, SUA ar urma să ofere mai multe detalii la începutul lunii iunie , într-o conferință. Ministerul Apărării din Germania nu a răspuns imediat unei solicitări de comentarii din partea Reuters, mai notează Digi24. [...]
NATO pregătește o comandă militară suplimentară pe flancul estic , pentru a putea desfășura rapid forțe terestre în Letonia și Estonia în cazul unei agresiuni ruse, potrivit Libertatea . Miza operațională este scurtarea lanțului de comandă și creșterea capacității de mobilizare în regiunea baltică, unde presiunea de securitate a crescut după invazia Rusiei în Ucraina . Decizia ar urma să fie implementată prin redesfășurarea Corpului Germano-Olandez, cu sediul la Münster, pentru apărarea Letoniei și Estoniei, în coordonare cu NATO. Informația este relatată de Reuters, care citează două surse familiarizate cu subiectul. Ce se schimbă în arhitectura de comandă În prezent, forțele NATO din cele trei state baltice, precum și din nordul Poloniei, sunt sub comanda unui singur cartier general multinațional, cu sediul la Szczecin . Alocarea unui al doilea corp de armată pentru regiune ar permite NATO să mobilizeze „rapid forțe masive”, potrivit unui oficial militar citat în material. Nu este clar, deocamdată, când va intra în vigoare decizia și nici câte trupe vor intra sub comanda noii structuri. Ce capacități lipsesc și cine le acoperă Acordul dintre Germania și Țările de Jos ar fi depășit un ultim obstacol legat de lipsa unor capabilități considerate critice, între care: artilerie cu rază lungă, apărare antiaeriană, ingineri, personal medical. Germania și Olanda, împreună cu alți parteneri, ar urma să constituie acum aceste capacități, conform informațiilor din articol. Reacții și context politic Ministerul olandez al Apărării a transmis că atribuirea corpului de armată este „în prezent în curs de elaborare” și a refuzat să ofere detalii. Ministerul german al Apărării a refuzat să comenteze, invocând coordonarea în curs cu NATO, iar Alianța a precizat că va răspunde ulterior. Contextul mai larg, potrivit materialului, este că aliații europeni își asumă mai multă responsabilitate pentru propria securitate, pe fondul presiunilor exercitate de președintele american Donald Trump și al creșterii amenințării ruse. [...]
Un contract de peste 800 de milioane de euro (aprox. 4,1 miliarde lei) pentru arme și muniție este pe punctul de a fi semnat de MAI, deși cea mai mare parte a dotărilor ar urma să ajungă la Armată , iar autoritățile invocă excepții de la legea accesului la informații pentru a nu explica transferul și mandatul negocierilor, potrivit Libertatea . Achiziția, derulată prin programul european SAFE , vizează „sute de mii” de arme (numărul final nu este precizat în sursă) și aproape 3 milioane de cartușe pentru personal din Armată, Ministerul Afacerilor Interne, servicii secrete și sistemul penitenciar. În paralel, selecția furnizorului este contestată de competitori, iar firma aleasă – SSI Legion SRL , subsidiară a SIG Sauer – este una înființată în ajunul Crăciunului 2025, conform datelor citate din termene.ro. Contractul: volum mare, coordonare mutată la MAI Deși „grosul armelor” ar urma să fie cumpărat pentru Armată, contractul a fost trecut de la Ministerul Apărării (MApN) la MAI, fără o explicație publică detaliată. MAI a confirmat că a preluat gestionarea achiziției în luna mai, dar a refuzat să ofere informații despre momentul transferului și mandatele de negociere, motivând că datele sunt exceptate de la Legea 544/2001. Ministrul Apărării, Radu Miruță, a spus pe 19 mai, la „Interviurile Libertatea.ro”, că nu știe „clar de ce” a fost mutat contractul la MAI și a indicat o posibilă explicație legată de împărțirea valorii pe instituții: MApN ar avea în pachet doar arma de asalt, restul componentelor fiind la MAI. Cine livrează și ce ar urma să se producă în România Conform ministrului Apărării, compania aleasă este SIG Sauer, prin subsidiara SSI Legion SRL. Dacă înțelegerea va fi parafată, asocierea dintre compania privată și Romarm ar urma să producă arme și muniții în fabricile militare de la Cugir și Sadu, la scară industrială. În același timp, sursa notează că ar fi „a patra oară” când se încearcă înlocuirea armamentului vechi (Kalașnikov din anii ’70 și pistoale Carpați), după tentative anterioare fără rezultat. Contestații și acuzații de lipsă de transparență Cel puțin doi dintre concurenții din procedură – Beretta și FN Herstal – au criticat modul în care a decurs selecția. Într-o declarație pentru News.ro, un reprezentant Beretta a reclamat lipsa de transparență și a cerut condiții egale de competiție. „Din punctul nostru de vedere, asta a lipsit şi sperăm ca, în viitorul apropiat, situaţia să poată fi reglementată, pentru a avea o competiţie liberă”, a declarat Antonio Biondo, vicepreşedinte Beretta, pentru News.ro. Și FN Herstal a transmis, tot pentru News.ro, că nu este „deloc apreciativ” față de modul de desfășurare a selecției. Miza operațională și industrială: Cugir și Sadu, între promisiuni și capacitate Libertatea descrie istoricul dificil al fabricii de la Cugir în încercarea de a produce armament modern pentru Armata Română după aderarea la NATO, cu proiecte rămase la nivel de studii sau fără finanțare suficientă și cu nemulțumiri privind calitatea. Liderul sindical de la Cugir, Ioan Neagu, afirmă că nici măcar licitația pentru reabilitarea unei hale necesare contractului SAFE nu ar fi fost făcută și spune că există bani în conturi pentru linia de producție (136 milioane de lei), dar că achizițiile ar fi fost incomplete. În cazul uzinei de la Sadu, liderul sindical Marius Borcan susține că fabrica poate produce „trei milioane de cartușe pe lună” și că o linie de producție mai nouă ar urma să ajungă în următoarele două luni, după ce reprezentanții SIG Sauer ar fi vizitat deja unitatea. Ce urmează și ce rămâne neclar MAI ar urma să semneze contractul „până la finalul săptămânii în curs”, însă rămân deschise mai multe puncte esențiale pentru controlul public al unei achiziții de asemenea dimensiune: numărul final de arme (în material este menționat doar „sute de mii”); justificarea completă a transferului de la MApN la MAI și baza mandatului de negociere; nivelul real de producție locală (fabricare de piese vs. asamblare) în unitățile Romarm. Libertatea notează că i-a solicitat un punct de vedere ministrului de Interne, Cătălin Predoiu, dar nu primise răspuns la momentul publicării. [...]
Rusia își adaptează ofensiva cu drone prin trecerea la modele cu reacție , într-o încercare de a depăși apărarea anti-dronă tot mai eficientă a Ucrainei, potrivit Antena 3 . Informația este atribuită serviciilor de informații militare ucrainene și indică o nouă etapă a competiției operaționale dintre dronele de atac și sistemele de interceptare. Conform evaluării citate, noul model Gheran-4 „cu reacție” ar fi fost dezvoltat ca răspuns la creșterea eficienței dronelor interceptoare ucrainene, într-un context în care apărarea anti-dronă „multi-stratificată” (adică bazată pe mai multe niveluri de senzori și mijloace de lovire) obligă Rusia să își modifice platformele fără pilot. Antena 3 notează că informațiile sunt preluate de la securitynews.ro. Ce capacități sunt raportate pentru Gheran-4 În material sunt enumerate specificații „raportate” pentru Gheran-4, care ar indica o orientare către viteză și manevrabilitate: viteză de până la 500 km/h; manevră activă la 300–400 km/h; altitudine de zbor de până la 5.000 m; rază de acțiune de până la 450 km; opțiuni de focoase de 50 kg sau 90 kg; motoare turboreactoare chinezești, inclusiv unități Telefly menționate ca fiind întâlnite și în alte programe rusești de drone cu reacție. Implicația operațională: apărarea „low-cost” devine mai greu de susținut Mesajul central al analizei citate este că Ucraina a mizat pe interceptoare ieftine, iar Rusia încearcă să le „iasă din parametri” prin drone de atac mai rapide și mai manevrabile. În consecință, Ucraina ar avea nevoie de detectare mai bună, interceptoare mai rapide, ghidare automatizată (materialul menționează posibil și „AI”, adică inteligență artificială) și o rețea de senzori mai densă. Totodată, articolul subliniază limitări: Gheran-4 „nu este o armă minune”, ar avea o rază de acțiune raportată mai scurtă decât Gheran-5 și ar depinde în continuare de componente străine, inclusiv motoare chinezești. Chiar și așa, concluzia prezentată este că războiul cu drone se transformă într-o cursă permanentă între masă, viteză, senzori, autonomie, rezistență la război electronic și capacitatea de producție. [...]
NATO pregătește o nouă structură de comandă pentru flancul estic, menită să accelereze mobilizarea a zeci de mii de militari în statele baltice , potrivit Stirile Pro TV . Miza este una operațională: Alianța vrea să poată desfășura rapid forțe în Letonia și Estonia, în scenariul unui război cu Rusia. Germania și Țările de Jos, în coordonare cu NATO, au ajuns la un acord pentru alocarea Corpului Germano-Olandez , cu sediul la Münster (Germania), pentru apărarea Letoniei și Estoniei. Două surse familiarizate cu subiectul au declarat pentru Reuters că acordul a depășit ultimul obstacol, legat de lipsa unor capabilități critice la nivel de corp. Ce se schimbă concret în arhitectura de apărare Elementul central este apariția unui al doilea corp de armată alocat statelor baltice, pe lângă structura existentă. În prezent, forțele NATO din cele trei state baltice și din nordul Poloniei sunt sub comanda unui singur cartier general multinațional, cu sediul în Szczecin (Polonia). Alocarea unui al doilea corp ar permite mobilizarea rapidă a unor „forțe masive”, potrivit unui oficial militar citat în material, într-o regiune descrisă ca având spațiu strategic limitat și vulnerabilități. Dimensiunea forțelor și capabilitățile lipsă Când este pe deplin operațional, un corp de armată comandă de obicei trei divizii, adică între 40.000 și 60.000 de soldați. În timp de pace, funcționează de regulă ca o structură de comandă „scheletică”, cu funcții specializate care fac posibilă desfășurarea rapidă la nevoie. Sursele citate indică faptul că problema de fond a fost lipsa trupelor de corp în domenii precum: artileria de lungă distanță; apărarea aeriană; ingineri; personal medical. Germania și Olanda, împreună cu alți parteneri, ar urma să constituie acum aceste forțe, conform acelorași surse. Ce nu este încă stabilit Nu este clar când va intra în vigoare decizia și nici câte trupe ar intra efectiv sub comanda noii structuri de cartier general în cazul unui conflict. Ministerul olandez al Apărării a transmis că atribuirea corpului este „în prezent în curs de elaborare” și a refuzat să ofere detalii. Ministerul german al Apărării a refuzat să comenteze, invocând coordonarea în curs cu NATO, iar Alianța a precizat că va răspunde ulterior. Context: presiune pe europeni și calendarul de risc invocat de NATO Materialul plasează schimbarea în contextul în care aliații europeni își asumă mai multă responsabilitate pentru propria securitate, pe fondul criticilor președintelui SUA, Donald Trump , și al anunțului privind retragerea a 5.000 de soldați americani din Germania. Totodată, oficiali NATO au avertizat de ani de zile asupra unei amenințări crescute din partea Rusiei, despre care susțin că ar putea lansa un atac la scară largă asupra teritoriului aliat încă din 2029. Moscova neagă intențiile agresive și acuză NATO că alimentează tensiunile prin extindere. [...]
