Știri
Știri din categoria Apărare
Rusia a lansat un nou atac cu drone lângă granița României, iar Ministerul Apărării Naționale (MApN) a pregătit de decolare două avioane F-16 de la Baza 86 Aeriană Fetești, însă misiunea a fost anulată după câteva minute, potrivit HotNews.ro. În județul Tulcea a fost emis și un mesaj RO-Alert, pe fondul evoluției dronelor rusești în apropierea frontierei.
Conform autorităților ucrainene, Rusia a atacat peste noapte sudul regiunii Odesa, zonă aflată la granița cu România. Forțele Aeriene Ucrainene au avertizat asupra unui grup de drone care se îndreptau spre această regiune, iar ulterior Administrația Militară regională și Serviciul de Urgență au raportat lovituri și incendii la instalații energetice.
Potrivit Forțelor Aeriene Ucrainene, atacul a implicat în total 201 drone de tip Shahed și Gerbera; 167 ar fi fost interceptate, iar 30 de lovituri au fost înregistrate în 15 locuri. În spațiul public au apărut și imagini filmate din Periprava (localitate românească de pe Dunăre, la granița cu Ucraina), în care se vede cel puțin o explozie în depărtare.
MApN a transmis că, în jurul orei 01:15, sistemele sale radar au identificat „un grup de drone aeriene ale Federației Ruse” care evoluau în spațiul aerian ucrainean, la aproximativ 10 km nord de frontiera cu România. Două aeronave F-16 au primit ordin de pregătire pentru o misiune de monitorizare aeriană, însă, „ca urmare a dispariției țintelor de pe radare”, misiunea a fost anulată după aproximativ 10 minute, avioanele rămânând la sol.
Populația din nordul județului Tulcea a fost avertizată prin RO-Alert la ora 01:21, iar starea de alertă a încetat la 01:40. Ministerul Apărării precizează că nu au fost înregistrate pătrunderi neautorizate în spațiul aerian național și amintește că, de la începutul agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, au fost consemnate peste 70 de atacuri cu drone în proximitatea frontierei României.
Recomandate
Trei alerte RO-ALERT într-o singură zi la granița României cu Ucraina iar avioane F-16 au fost ridicate de urgență pentru monitorizarea spațiului aerian, după ce radarele militare au detectat drone în apropierea județului Tulcea, potrivit TVR Info . Situația a fost semnalată vineri, 13 martie 2026, când sistemele radar ale Ministerului Apărării Naționale au identificat mai multe ținte aeriene în zona Chilia Veche – Vâlcove, în apropierea frontierei cu Ucraina. În același timp, localnici au filmat drone care ar fi traversat zona în timp ce apărarea antiaeriană ucraineană încerca să le doboare. Prima alertă pentru populația din nordul județului Tulcea a fost transmisă în jurul orei 10:05 prin sistemul RO-ALERT. Mesajul avertiza asupra posibilității căderii unor obiecte din spațiul aerian și recomanda oamenilor să se adăpostească în beciuri sau în spații de protecție civilă. În lipsa acestora, autoritățile au recomandat rămânerea în locuințe, departe de geamuri și pereți exteriori. După confirmarea țintelor aeriene, două avioane F-16 au decolat de la Baza 86 Aeriană Borcea pentru misiuni de supraveghere și cercetare a spațiului aerian. Ulterior, în cursul dimineții, a fost transmis și al doilea mesaj RO-ALERT, iar alte aeronave de luptă au fost ridicate pentru a monitoriza situația. În cursul serii, în jurul orei 18:15 , autoritățile au emis un al treilea mesaj de avertizare , semnalând din nou posibilitatea căderii unor fragmente din aer. Echipe specializate ale Ministerului Apărării au fost pregătite să intervină pe teren pentru verificarea unor eventuale resturi de drone în zona Chilia Veche. Potrivit datelor oficiale ale MApN, incidentele din apropierea frontierei României s-au înmulțit de la începutul invaziei ruse în Ucraina, în februarie 2022. Statisticile indică: aproximativ 70 de atacuri în apropierea graniței României; 41 de situații în care fragmente de drone au ajuns pe teritoriul românesc; 11 alerte semnalate doar în anul 2026. Autoritățile au îndemnat populația să respecte instrucțiunile transmise prin RO-ALERT și să anunțe imediat la 112 orice obiect suspect sau posibil fragment de dronă observat în zonă. Etichete: Tulcea, RO-ALERT, F-16, Chilia Veche, Ministerul Apărării Naționale, drone, granița România Ucraina [...]
Serviciile occidentale susțin că Rusia oferă Iranului sfaturi tactice despre utilizarea dronelor , bazate pe experiența acumulată în războiul din Ucraina, pentru a lovi ținte americane și ale statelor din Golf în Orientul Mijlociu. Informația provine de la o sursă din serviciile de informații occidentale citată de CNN . Potrivit acesteia, sprijinul oferit de Moscova nu mai este doar unul general, ci include recomandări concrete privind tacticile de atac cu drone . Printre metodele utilizate de Rusia în Ucraina se numără lansarea simultană a mai multor drone, zborul în formații și schimbarea frecventă a direcției pentru a evita sistemele de apărare antiaeriană. În Ucraina, aceste tactici au fost aplicate la scară largă. În unele nopți, forțele ucrainene au fost nevoite să se apere de peste 1.000 de drone lansate într-un singur val . Dronele Shahed, în centrul tacticilor Dronele utilizate sunt din seria Shahed , proiectate inițial de Iran, dar produse în masă de Rusia pentru războiul din Ucraina. Potrivit oficialilor occidentali, aceste aparate s-au dovedit surprinzător de eficiente în a pătrunde apărarea aeriană a unor state din regiunea Golfului. Anterior, s-a relatat că Rusia a oferit Iranului sprijin general pentru identificarea țintelor , inclusiv imagini provenite din rețeaua sa de sateliți militari. Furnizarea de tactici specifice de atac ar reprezenta însă un nivel mai avansat de cooperare militară. Kremlinul a negat în trecut că ar împărtăși informații militare cu Iranul. De asemenea, trimisul special american Steve Witkoff a declarat că Statele Unite au luat act de aceste dezmințiri. Reacția Ucrainei și evoluția conflictului Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a susținut că Rusia sprijină activ Iranul în domeniul dronelor și ar putea oferi în viitor ajutor și pentru rachete sau sisteme de apărare antiaeriană . În același timp, Ucraina a trimis specialiști în interceptarea dronelor în statele din Golful Persic, pentru a împărtăși experiența acumulată în combaterea dronelor Shahed. Kievul a dezvoltat inclusiv drone interceptoare de mici dimensiuni , cu un cost de aproximativ 5.000 de dolari , comparativ cu aproximativ 30.000 de dolari pentru o dronă Shahed . Oficialii occidentali și-au exprimat îngrijorarea și în legătură cu alte tactici utilizate de Iran în regiune, inclusiv mine maritime în Strâmtoarea Hormuz , drone navale și atacuri cu ambarcațiuni rapide asupra navelor militare. Context geopolitic Potrivit analizelor citate de CNN, conflictul din Orientul Mijlociu ar putea oferi Rusiei oportunități geopolitice. Președintele rus Vladimir Putin a discutat recent la telefon cu Donald Trump despre situația din regiune și despre războiul din Ucraina. În același timp, oficialii occidentali consideră că și China ar putea oferi sprijin Iranului , deși Beijingul s-a limitat până acum la condamnarea publică a atacurilor SUA și Israelului. [...]
Forțele ucrainene susțin că au scos din funcțiune un feribot militar rusesc în strâmtoarea Kerci , după un atac desfășurat în noaptea de 13 spre 14 martie 2026, care ar fi vizat nave utilizate pentru transportul armamentului către Crimeea ocupată. Potrivit The Kyiv Independent , operațiunea a fost revendicată de Direcția Principală de Informații a Ministerului Apărării din Ucraina (HUR), care afirmă că unități speciale au lovit două nave rusești implicate în logistica militară din zonă. Conform autorităților ucrainene, feribotul feroviar Slavyanin a fost scos din funcțiune în urma atacului, iar nava Avangard a suferit avarii. Ambele făceau parte din sistemul de transport maritim folosit de Rusia pentru a muta armament, muniție și echipamente militare prin strâmtoarea Kerci, una dintre principalele rute logistice către peninsula Crimeea. Operațiunea ar fi inclus și lovituri asupra infrastructurii din Port Kavkaz , situat în regiunea Krasnodar din Rusia, pe istmul Ciushka. Potrivit armatei ucrainene, instalațiile portuare care susțin legătura de feribot cu Crimeea ocupată au fost avariate în același raid. Rolul strategic al strâmtorii Kerci Strâmtoarea Kerci, lungă de aproximativ 35 de kilometri , leagă Marea Neagră de Marea Azov și separă Crimeea de peninsula Taman. În contextul războiului, zona a devenit esențială pentru aprovizionarea trupelor ruse. Principalele rute logistice folosite de Rusia sunt: Podul Kerci (Podul Crimeii) – frecvent atacat de Ucraina și uneori restricționat pentru transport militar; traseul de feribot Kerci–Port Kavkaz – utilizat pentru transporturi grele și materiale periculoase; transportul maritim auxiliar din porturile rusești din Marea Neagră. Din acest motiv, infrastructura feriboturilor a devenit o țintă repetată pentru armata ucraineană. Navele vizate au mai fost atacate Cele două nave implicate în incidentul din martie 2026 au fost deja lovite anterior: Navă Incident anterior Slavyanin atacată cu drone în vara anului 2024 la Port Kavkaz Avangard avariată într-un atac separat care a rupt bordajul tribord Conro Trader un alt feribot din aceeași flotă s-a scufundat după un atac ucrainean în august 2024 Aceste lovituri anterioare au afectat temporar funcționarea traversării cu feribotul din strâmtoarea Kerci . Reacția Rusiei Ministerul rus al Apărării nu a confirmat avarierea navelor. Moscova a anunțat însă că apărarea antiaeriană a interceptat și distrus 87 de drone ucrainene în mai multe regiuni în cursul aceleiași nopți. O campanie mai largă de atacuri Atacul asupra feriboturilor face parte dintr-o serie mai amplă de operațiuni ucrainene menite să afecteze infrastructura militară rusă. În același interval au fost raportate și: o lovitură asupra fabricii de microelectronică Kremniy El din Briansk, care produce componente pentru sistemele de rachete S-300 și S-400; un atac cu drone asupra unei rafinării din sudul Rusiei. Kievul încearcă astfel să reducă capacitatea Moscovei de a transporta echipamente militare către Crimeea , anexată de Rusia în 2014 și folosită ca bază pentru operațiuni militare în sudul Ucrainei. [...]
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, și ministrul român al Apărării, Radu Miruță, au vizitat baza aeriană de la Fetești , unde funcționează centrul internațional de instruire pentru piloții de avioane F-16, inclusiv militari ucraineni. Vizita a avut loc joi și a vizat consolidarea cooperării în domeniul apărării, potrivit informațiilor publicate de Biziday . Baza 86 Aeriană „Locotenent aviator Gheorghe Mociorniță”, situată la Borcea, în județul Călărași, găzduiește programul de pregătire pentru piloții care urmează să opereze avioane de luptă F-16. În cadrul vizitei, cei doi oficiali s-au întâlnit cu personalul militar al bazei și cu cursanții centrului de instruire, unde sunt pregătiți și piloți ucraineni, ca parte a sprijinului oferit de statele aliate pentru modernizarea forțelor aeriene ale Ucrainei. Discuții despre securitatea regională Pe agenda întâlnirii s-au aflat mai multe subiecte legate de cooperarea militară dintre România și Ucraina, dar și de evoluțiile de securitate din regiunea Mării Negre. Oficialii au discutat în special despre: continuarea programelor de instruire pentru piloții ucraineni pe avioane F-16; consolidarea capacităților de apărare pe flancul estic al NATO; cooperarea dintre statele aliate în contextul războiului din Ucraina. Oficialii prezenți la vizită La activitatea organizată la baza aeriană de la Borcea au mai participat și reprezentanți ai conducerii militare din România: Oficial Funcție Gheorghiță Vlad șeful Statului Major al Apărării Leonard Baraboi șeful Statului Major al Forțelor Aeriene Potrivit ministrului român al Apărării, vizita președintelui ucrainean la centrul de instruire pentru F-16 transmite un semnal privind cooperarea strânsă dintre România și Ucraina în domeniul securității. Oficialul a subliniat că acest tip de colaborare reflectă coordonarea dintre parteneri în fața provocărilor de securitate din regiunea Mării Negre și contribuie la întărirea apărării pe flancul estic al NATO . Centrul de pregătire pentru piloții de F-16 din România a devenit în ultimii ani unul dintre punctele importante ale programelor de instruire organizate de statele aliate pentru susținerea capacităților aeriene ale Ucrainei. [...]
Rusia vrea să-și ducă la 101.000 efectivele forțelor de sisteme fără pilot până la 1 aprilie 2026, potrivit Ukrinform , care citează o postare pe Telegram a comandantului-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, Oleksandr Sîrski. Mesajul plasează extinderea unităților de drone în centrul unei „noi etape” a războiului, cu implicații directe asupra ritmului operațiunilor și asupra modului în care sunt apărate și atacate pozițiile pe front. În evaluarea prezentată după o reuniune dedicată dezvoltării sistemelor fără pilot, Sîrski susține că serviciile de informații ucrainene au raportat accelerarea de către Rusia a formării de unități de UAV (vehicule aeriene fără pilot, adică drone) pentru a influența cursul luptelor, „în special în direcțiile sudice”, unde, potrivit acestuia, Rusia ar pierde inițiativa și teritoriu. Creșterea la 101.000 de militari ar indica o instituționalizare a războiului cu drone, nu doar utilizarea lor ca mijloc tactic punctual. „Până la 1 aprilie, Rusia intenționează să crească dimensiunea forțelor sale de sisteme fără pilot la 101.000 de persoane”, a declarat Sîrski. Comandantul ucrainean leagă această extindere de apariția și lărgirea așa-numitelor „zone de ucidere” („kill zones”), pe fondul creșterii capacităților dronelor de atac. În această logică, densitatea dronelor și viteza cu care sunt introduse pe câmpul de luptă devin factori care pot bloca manevra, pot complica logistica și pot crește costul menținerii pozițiilor, inclusiv prin lovirea operatorilor și a infrastructurii asociate. Pe partea ucraineană, Sîrski afirmă că Ucraina dezvoltă o linie proprie de drone FPV (drone controlate în timp real, folosite frecvent pentru lovituri de precizie) cu comandă prin fibră optică, o soluție menită să reducă vulnerabilitatea la bruiaj. Tot el susține că, în ultima lună, dronele ucrainene ar fi lovit circa 4.200 de poziții ale operatorilor ruși de drone, iar în februarie ar fi fost lovite peste 105.200 de ținte, un sfert fiind atribuite grupării Forțelor de Sisteme Fără Pilot ale armatei ucrainene. În același timp, Sîrski avertizează că Rusia ar fi ajuns la o capacitate de producție de „peste 19.000 de drone FPV pe zi”, ceea ce, dacă se confirmă și se susține logistic, ar putea alimenta o presiune constantă pe linia frontului. Ca răspuns, el spune că în unitățile ucrainene se formează plutoane de interceptare a dronelor, cu misiunea de a distruge FPV-uri, quadcoptere și alte UAV -uri de atac, folosind inclusiv puști anti-dronă, mijloace de război electronic și lansatoare de plase, în paralel cu dezvoltarea sistemelor robotice terestre pentru misiuni logistice, de geniu și de luptă. [...]
Un incendiu grav pe portavionul Gerald R. Ford a lăsat 600 de marinari fără paturi și a scos la iveală probleme mai serioase decât cele comunicate inițial de Marina SUA, potrivit Biziday , care citează informații publicate de The New York Times . Focul a izbucnit joia trecută în zona spălătoriei și s-a extins rapid prin sistemul de ventilație către dormitoare, fiind stins abia după aproximativ 30 de ore de intervenție continuă a echipajului. Relatările militarilor aflați la bord indică pagube semnificative în zonele de cazare, unde mobilierul și spațiile de dormit au fost afectate. În consecință, aproximativ 600 de membri ai echipajului au rămas fără paturi și sunt nevoiți să doarmă pe podele sau pe mese. Situația este complicată suplimentar de distrugerea completă a spălătoriei, în condițiile în care echipajul se află pe mare de peste zece luni, fără posibilitatea de a-și spăla hainele și lenjeria. Portavionul USS Gerald R. Ford , cel mai mare și mai nou din flota americană, se află în prezent în Marea Roșie, implicat în operațiuni militare din regiunea Golfului. Nava, cu o lungime de 337 de metri și un echipaj de circa 4.500 de militari, transportă peste 75 de aeronave, inclusiv avioane F-35C. Deși incendiul a fost extins și dificil de controlat, sursele citate susțin că acesta nu a afectat capacitatea operațională a navei, misiunile continuând inclusiv pe durata intervenției. Contextul este unul tensionat: portavionul fusese desfășurat anterior în Mediterana, în apropierea Israelului, după escaladarea conflictului cu Iranul, iar ulterior a fost redirecționat în Marea Roșie. În paralel, alte unități navale americane, precum USS Abraham Lincoln, sunt deja active în regiune, iar Washingtonul ia în calcul trimiterea unui al treilea portavion pentru rotație și mentenanță. Aspecte esențiale ale incidentului: incendiu izbucnit în zona spălătoriei și extins prin ventilație intervenție de aproximativ 30 de ore pentru stingere circa 600 de militari rămași fără spații de dormit distrugerea facilităților de spălare la bord operațiunile militare nu au fost întrerupte Incidentul ridică semne de întrebare privind transparența comunicării oficiale și condițiile de trai ale echipajului în misiuni prelungite, în contextul unei prezențe militare americane intensificate în Orientul Mijlociu. [...]
