Știri
Știri din categoria Apărare
MApN a activat procedurile de alertare și monitorizare în nordul județului Tulcea, după ce Rusia a lansat, în noaptea de joi spre vineri, un nou val de atacuri cu drone asupra unor obiective civile și de infrastructură din Ucraina, în apropierea frontierei fluviale cu România, potrivit Mediafax.
În contextul „evoluției situației aeriene”, Forțele Aeriene Române au trimis în misiune de monitorizare un elicopter IAR 330 Puma. Aeronava a decolat la ora 03:57, după detectarea unor ținte aeriene aflate la 31 de kilometri est de Sulina.
Centrul Național Militar de Comandă (nucleu) a informat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență privind necesitatea activării măsurilor de alertare a populației. Ulterior, autoritățile au transmis un mesaj RO-Alert către locuitorii din nordul județului Tulcea, emis la ora 03:47.
Alerta aeriană a fost ridicată la ora 04:23.
Ministerul Apărării Naționale precizează că, pe durata incidentului, nu au fost înregistrate pătrunderi neautorizate în spațiul aerian al României. De asemenea, autoritățile nu au raportat situații în care vreun vehicul aerian să fi lovit solul pe teritoriul național.
MApN mai arată că monitorizează permanent situația de securitate din zona de frontieră și că informează în timp real structurile aliate despre evoluțiile generate de atacurile Federației Ruse în apropierea graniței României, menținând legătura cu aliații.
Pe fondul intensificării atacurilor rusești asupra infrastructurii portuare ucrainene de pe Dunăre, România s-a confruntat cu mai multe incidente în zona de frontieră. În ultimii ani, MApN a confirmat în repetate rânduri descoperirea unor fragmente de drone pe teritoriul național, în județele Tulcea și Galați, iar în unele cazuri au fost emise mesaje RO-Alert și au fost ridicate de la sol aeronave militare române și aliate pentru monitorizarea spațiului aerian.
Recomandate
Ridicarea de la sol a două aeronave F-18 și a unui elicopter militar românesc arată că România a activat rapid procedurile de poliție aeriană după ce o dronă a pătruns în spațiul aerian național, în noaptea de sâmbătă spre duminică, potrivit Antena 3 , care citează informațiile Ministerului Apărării Naționale (MApN). Ținta a fost detectată de sistemul de supraveghere radar în zona localității Chilia Veche, în proximitatea frontierei fluviale. MApN precizează că drona a intrat în spațiul aerian românesc cu puțin înainte de miezul nopții și a urmat, timp de câteva minute, „un traseu aproape paralel cu brațul Chilia”. La ora 23:32, autoritățile au transmis un mesaj RO-Alert către locuitorii din județul Tulcea, după ce Centrul Național Militar de Comandă a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență pentru instituirea măsurilor de alertare a populației. Ce forțe au fost ridicate și ce s-a întâmplat cu ținta Conform comunicatului MApN, pentru monitorizarea situației au decolat: două aeronave F-18 ale Forțelor Aeriene și Spațiale Spaniole, aflate în serviciul de luptă de Poliție Aeriană Întărită (misiune NATO de întărire a apărării aeriene); un elicopter IAR-330 SOCAT al Forțelor Aeriene Române. Semnalul radar a fost pierdut în zona Pardina, iar alerta aeriană a încetat la ora 00:48. MApN nu menționează proveniența dronei. [...]
Intrarea unei noi drone în spațiul aerian românesc a declanșat o alertă operațională în nordul județului Tulcea , cu ridicarea de la sol a două aeronave F-18 și a unui elicopter pentru monitorizare, potrivit G4Media . Ținta a fost detectată în zona Chilia Veche , iar populația a fost avertizată prin RO-Alert . Ministerul Apărării Naționale a transmis că, în noaptea de 26 septembrie, sistemul de supraveghere radar a identificat o țintă aeriană care evolua în proximitatea frontierei fluviale, în zona localității Chilia Veche. În urma notificării către Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, la ora 23.32 a fost emis un mesaj RO-Alert pentru nordul județului Tulcea. Pentru monitorizarea situației au decolat două aeronave F-18 ale Forțelor Aeriene și Spațiale Spaniole, aflate în serviciul de luptă „Poliție Aeriană Întărită” (misiune NATO de întărire a apărării aeriene), precum și un elicopter IAR-330 SOCAT al Forțelor Aeriene Române. Traseu scurt, semnal pierdut la Pardina Conform semnalelor radar invocate de MApN, ținta aeriană a pătruns în spațiul aerian național în apropiere de Chilia Veche și a urmat, pentru câteva minute, un traseu aproape paralel cu brațul Chilia. Semnalul radar a fost pierdut în zona localității Pardina, iar alerta aeriană a încetat la ora 00.48. În material nu sunt oferite detalii despre originea dronei sau despre locul în care ar fi ajuns după pierderea semnalului radar. [...]
O alertă aeriană activată lângă Galați a declanșat procedurile de reacție ale MApN , inclusiv decolarea a două F-16 și transmiterea unui mesaj RO-ALERT , fără ca autoritățile să raporteze pătrunderi în spațiul aerian național , potrivit Agerpres . Radarele Ministerului Apărării Naționale au detectat, în noaptea de joi spre vineri, o țintă aeriană la 20 de kilometri est de Galați. Ca parte a măsurilor de monitorizare, două aeronave F-16 au decolat de la Baza Aeriană Borcea. În paralel, Centrul Național Militar de Comandă a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență pentru instituirea măsurilor de alertare a populației din estul județului Galați și nordul județului Tulcea. La ora 3:27 a fost transmis un mesaj RO-ALERT. Alerta aeriană a încetat la ora 4:14. MApN precizează că nu au fost raportate pătrunderi în spațiul aerian național. [...]
O dronă a intrat în spațiul aerian al României și s-a prăbușit în Suceava, fără victime sau pagube , după ce a evoluat aproximativ patru minute, potrivit informațiilor transmise de Biziday , care citează actualizări ale Ministerului Apărării Naționale (MApN) . Incidentul a declanșat proceduri de alertare a populației și ridicarea de la sol a unor aeronave militare pentru monitorizare. MApN precizează că „ținta aeriană” a pătruns în spațiul aerian național prin nordul județului Botoșani, iar ulterior s-a prăbușit în apropierea localității Solca, județul Suceava. La locul prăbușirii, echipele de intervenție ale Ministerului Afacerilor Interne au securizat perimetrul și au identificat „o dronă de mici dimensiuni”, fără incendiu. Reacția operațională: avioane F-16 și elicopter pentru supraveghere În urma detectării țintei pe radar, două aeronave F-16 ale Forțelor Aeriene Române, aflate în serviciul de luptă pentru Poliție Aeriană, au decolat de la Baza 86 Aeriană Borcea pentru monitorizarea situației. Populația din județele Botoșani și Suceava a fost avertizată printr-un mesaj RO-Alert transmis la ora 06:26, după notificarea Inspectoratului General pentru Situații de Urgență de către Centrul Național Militar de Comandă. Ulterior, la ora 7:21, un elicopter IAR-330 SOCAT a decolat de la Baza 95 Aeriană Bacău pentru monitorizarea situației în zonă, conform actualizării MApN. Context: alertă separată în Tulcea, fără pătrunderi raportate În același flux de informare, MApN a relatat și un episod distinct din noaptea precedentă, în județul Tulcea, unde radarele au detectat un grup de ținte aeriene pe teritoriul Ucrainei, în apropierea localității Chilia Veche. Preventiv, a fost emis un mesaj Ro-Alert la ora 4:41, iar două aeronave F-18 spaniole au fost ridicate de la sol de la Baza 57 Aeriană „Mihail Kogălniceanu”. Alerta aeriană din Tulcea a încetat la ora 5:44, iar MApN a transmis că nu au fost raportate pătrunderi în spațiul aerian național în acel caz. [...]
România operează 46 de F-16, dar are mai puțini piloți decât avioane , ceea ce riscă să limiteze capacitatea reală de reacție și să țină la un nivel mai jos pregătirea de luptă, în pofida creșterii numărului de aeronave din inventar, potrivit HotNews . Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță , spune că problema ține atât de resursa umană, cât și de finanțare și infrastructură. Miruță a declarat, într-un interviu la ProTV, că „avem mai puțini piloți decât avioane” și că orele de zbor ale militarilor au scăzut constant din 2022 până în 2025. În același timp, el a arătat că misiunile de poliție aeriană împotriva dronelor au dus la mai multe ridicări în aer, cu un efect de antrenament, dar a calificat acest tip de reacție drept „nu-i foarte eficient”. Ore de zbor în scădere, pe fondul constrângerilor de personal și costuri Conform datelor citate în material, piloții români au realizat: 25.000 de ore de zbor în 2022 (la începutul războiului din Ucraina); 21.000 în 2023; 20.000 în 2024; 18.000 în 2025. Întrebat dacă scăderea ține de lipsa personalului sau de bugetul pentru carburanți, ministrul a răspuns că ambele sunt deficitare și a punctat că „financiar” nu înseamnă doar combustibil, ci și baze logistice și mentenanță, „care sunt foarte mari”. Explicația MApN: instruire întârziată și efecte bugetare cu decalaj Într-un punct de vedere transmis ulterior redacției Știrile ProTV, Ministerul Apărării Naționale a indicat drept cauză și lipsa unui număr suficient de avioane IAR-99 pentru instruire, pe fondul întârzierilor în programul de modernizare. MApN a mai precizat că execuția orelor de zbor depinde direct de disponibilitatea personalului navigant și tehnic calificat, iar în 2025 au existat limitări legate de durata mare a formării și conversiei pe F-16, dar și de fluctuații de personal (mutări interne, treceri în rezervă). Ministerul a subliniat și un „decalaj semnificativ” între alocarea fondurilor (mai ales pentru înzestrare și mentenanță) și efectele operaționale, din cauza termenelor de livrare și implementare care pot ajunge la ani. Câte F-16 are România și cum sunt folosite România operează în prezent 46 de avioane F-16, potrivit declarațiilor generalului de flotilă aeriană Ioan Mischie, comandantul Comandamentului Componentei Aeriene, făcute la emisiunea „Frontul” de pe TVR Info (link în sursa HotNews). Toate sunt modele AM/BM modernizate, iar ținta operațională menționată este de 49 de aparate (17 cumpărate din Portugalia și 32 din Norvegia). Separat, alte 18 avioane F-16 au fost transferate de Olanda și sunt folosite la Centrul European de Pregătire a piloților F-16 de la baza aeriană Fetești, ceea ce înseamnă că o parte din flotă este alocată instruirii, nu misiunilor curente. În termeni operaționali, România are două escadrile complete și operaționale, o a treia în curs de operaționalizare, iar cele 18 aparate de la Fetești pot constitui baza unei a patra escadrile, dar în rol de pregătire. Concluzia practică a situației descrise de ministru și de MApN este că extinderea flotei nu se traduce automat în mai multă putere aeriană disponibilă, dacă formarea piloților și mentenanța nu țin pasul. [...]
Două sisteme antiaeriene modernizate pentru lupta antidronă nu au trecut recepția, ceea ce prelungește livrarea și activează penalități pentru contractul derulat cu Rheinmetall , potrivit news.ro . Informația indică un blocaj operațional în punerea în serviciu a capabilităților antidronă, în condițiile în care două dintre cele patru sisteme trimise la modernizare au „picat” testele de recepție. Potrivit G4Media.ro, care citează un document al Ministerului Apărării Naționale, este vorba despre două dintre cele patru sisteme de apărare antiaeriană formate din 24 de tunuri, trimise de România la compania germană Rheinmetall pentru modernizare și transformare pentru lupta antidronă. Primele două sisteme ar fi trebuit livrate în aprilie 2026, însă nu au trecut testele de recepție. În acest context, compania germană „și-a asumat înlocuirea” celor două sisteme, iar partea română a aplicat penalități pentru întârzieri, conform aceleiași surse citate în material. Reacția președintelui: recepția „se poate corecta” Președintele Nicușor Dan a comentat miercuri, la New York, situația, afirmând că astfel de cazuri pot apărea și că procedura de recepție poate fi ajustată. „Legat de ce mă întrebați cu Rheinmetall, se mai întâmplă. Este o procedură de recepție care se poate corecta. Din câte înțeleg, nu este pe programul SAFE , ci pe o achiziție anterioară a statului român, se mai întâmplă lucrurile astea” Declarația a fost făcută într-un interviu acordat Antena 3, potrivit news.ro. Ce înseamnă, practic, pentru program Din datele prezentate în articol, consecințele imediate sunt: întârzierea livrării unor sisteme modernizate pentru lupta antidronă (primele două erau așteptate în aprilie 2026); necesitatea înlocuirii echipamentelor care nu au trecut recepția, asumată de Rheinmetall; aplicarea de penalități pentru întârzieri de către partea română. Materialul nu oferă detalii despre calendarul noilor livrări sau despre valoarea penalităților aplicate. [...]
