Știri
Știri din categoria Apărare
Două F-16 au fost ridicate de la sol în misiune de Poliție Aeriană după ce radarele au urmărit o dronă până în sudul municipiului Galați, unde aparatul s-a prăbușit pe acoperișul unui bloc, incident urmat de un incendiu, potrivit Agerpres, care citează informarea Ministerului Apărării Naționale (MApN).
MApN precizează că, în noaptea de joi spre vineri, Federația Rusă a reluat atacurile cu drone asupra unor obiective civile și de infrastructură din Ucraina, în proximitatea frontierei fluviale cu România, iar radarele au detectat drone care evoluau în apropierea spațiului aerian românesc.
În acest context, două aeronave F-16 aflate în serviciul de luptă pentru Poliție Aeriană au decolat la ora 01:19 din Baza 86 Aeriană de la Fetești, fiind sprijinite de un elicopter IAR 330 SOCAT al Forțelor Aeriene Române. Conform MApN, piloții au avut autorizare de angajare a țintelor pe toată durata alertei.
Centrul Național Militar de Comandă (nucleu) a informat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență privind necesitatea instituirii măsurilor de alertare a populației, iar în acest context au fost transmise mesaje RO-ALERT pentru județele Tulcea, Galați și Brăila.
La fața locului acționează echipe specializate din IGSU și alte structuri din Ministerul Afacerilor Interne, din Serviciul Român de Informații și din Poliția Română.
Recomandate
MApN spune că nu a existat o „oportunitate reală” de doborâre în siguranță a dronei , invocând timpul foarte scurt de reacție, riscul ca resturile să cadă în zone locuite și limitări legale și operaționale în timp de pace, potrivit HotNews , după incidentul în care o dronă s-a prăbușit pe un bloc din Galați. „Situaţia este sub control. România nu este atacată”, au transmis reprezentanții Ministerului Apărării Naționale, care au încadrat incidentul drept efect al conflictului din apropierea graniței, cu consecințe directe pentru populația din zonă. De ce nu s-a tras: managementul riscurilor și fereastra de decizie Locțiitorul comandantului Comandamentului Forțelor Întrunite, generalul de brigadă Gheorghe Maxim , a spus că decizia de angajare (adică deschiderea focului asupra unei ținte) se bazează pe informații confirmate și pe evaluarea continuă a situației operaționale. Potrivit acestuia, în cazul dronelor mici, care zboară jos și relativ lent, timpul pentru identificare, evaluare, clasificare și luarea deciziei este „uneori extrem de scurt”. În plus, angajarea deasupra unei zone urbane ar putea genera riscuri majore pentru populație și infrastructură, inclusiv prin căderea resturilor. „Toate datele disponibile au fost deja analizate (...) şi a rezultat faptul că nu au existat oportunităţi reale de angajare a acesteia în condiţii de siguranţă”, a spus generalul. Cronologia urmăririi dronei și ce mijloace au fost ridicate MApN afirmă că, în timpul atacului asupra infrastructurii portuare ucrainene, au fost aplicate procedurile standard, inclusiv alertarea și decolarea aeronavelor aflate în serviciul de luptă Poliție Aeriană: două aeronave F-16 de la Baza 86 Aeriană Fetești; un elicopter IAR 330 Puma SOCAT. Conform detaliilor prezentate, drona a fost detectată la ora 1:46, la 19 km est de Reni, a intrat în spațiul aerian al României la 1:52 și a fost pierdută de pe radar la 1:56, după ce ar fi parcurs circa 10 km în spațiul aerian național. Limitări în timp de pace: legislație și amplasarea apărării antiaeriene Purtătorul de cuvânt al MApN a indicat și o problemă de cadru legal, arătând că există o preocupare pentru adaptarea legislației „pe timp de pace” și că există limitări privind utilizarea armelor în spațiul aerian al altei țări, iar pentru angajarea unei amenințări este necesar un timp de analiză și detecție. Întrebat ce sisteme antiaeriene erau în poziție, acesta a menționat sisteme din dotarea Armatei Române, inclusiv Ghepard și sisteme de rachete sol-aer cu bătaie scurtă. Totodată, a explicat că, în timp de pace, amplasarea armamentului pe teritoriul național depinde de acorduri și nu poate acoperi „toată granița”, inclusiv din cauza protecției proprietății private. Separat, colonelul Cristian Popovici (șeful Direcției de Informare și Relații Publice a MApN) a declarat la Digi 24 că legea permite deschiderea focului doar în anumite circumstanțe, cu condiția protejării vieții populației și a proprietății. El a mai spus că, față de un incident anterior, dispozitivul a fost reconfigurat astfel încât drona ar fi fost urmărită până când altitudinea nu a mai permis radarelor, „din punct de vedere tehnic”, să o mențină în urmărire. În paralel, maiorul Bogdan Toma, purtător de cuvânt al ISU, a transmis un mesaj către populație privind importanța alertelor: „Mesajele Ro-Alert nu sunt o glumă”, potrivit relatării. [...]
Incidentul cu drona prăbușită la Galați readuce în prim-plan problema reacției operative a statului la amenințări aeriene , după ce Cristian Tudor Popescu a criticat public poziția Ministerului Apărării și a pus în contrast mesajele politice cu explicațiile instituționale, potrivit HotNews . Gazetarul a reluat, într-o postare publicată vineri pe Facebook, o declarație a președintelui Nicușor Dan din decembrie 2025, când acesta spunea că aparatele de zbor străine care pun în pericol populația vor fi doborâte în România. În formularea citată de HotNews, președintele afirma: „Sper să nu mai avem drone în spațiul nostru aerian, dar dacă vom avea și dacă nu punem în pericol locuitorii și să facem mai mult rău, veți vedea drone doborâte în România”. Critica vizează „lipsa oportunităților” invocată de MApN În același mesaj, CTP își îndreaptă atenția către reacția Ministerului Apărării Naționale (MApN) după incidentul de la Galați, amintind că instituția a susținut că „nu a avut oportunități de doborâre a dronei”. Pe această linie, jurnalistul ironizează consecințele unei astfel de justificări, sugerând că ar fi „de așteptat” o scrisoare de protest către președintele Rusiei, în care să se ceară să nu mai fie trimise „drone fără oportunități”. Context politic invocat: înarmare și legea privind doborârea dronelor CTP îl menționează și pe Sorin Grindeanu, despre care spune că a reclamat la Curtea Constituțională contractul european de înarmare. Totodată, jurnalistul susține că, dacă George Simion ar ajunge premier, legea care permite doborârea dronelor străine ar fi abrogată rapid de AUR, POT și SOS. În final, CTP formulează o acuzație dură la adresa modului în care este gestionată apărarea, afirmând că alternativa „reală” ar fi fie incompetența, fie existența „unui ordin nescris” de a nu respinge dronele rusești, chiar cu riscul unor victime. Ce s-a întâmplat la Galați Autoritățile au anunțat că o dronă s-a prăbușit în noaptea de joi spre vineri, în jurul orei 02:00, pe un bloc din Galați. Impactul a fost urmat de o explozie și de izbucnirea unui incendiu într-un apartament de la etajul 10. Două persoane au fost rănite, potrivit informațiilor citate de HotNews, care trimite la un articol separat despre incident: „O dronă s-a prăbușit…” . [...]
România cere NATO accelerarea transferului de capabilități anti-dronă după incidentul de la Galați, unde o dronă s-a prăbușit pe un bloc de locuințe, potrivit HotNews . Ministerul Afacerilor Externe (MAE) spune că a informat aliații și secretarul general al NATO și califică episodul drept „o escaladare gravă și iresponsabilă” din partea Federației Ruse. MAE afirmă că drona era „implicată în bombardarea unor infrastructuri din Ucraina” și că prăbușirea ei în România a provocat un incendiu pe acoperișul blocului. În momentul apariției pe radar a dronelor rusești, au fost ridicate de la sol avioane și un elicopter aparținând Ministerului Apărării Naționale (MApN) , conform aceleiași surse. Ce s-a întâmplat la Galați Potrivit informațiilor transmise, incidentul a avut loc joi noapte, iar intervenția a implicat pompieri și forțe de ordine. Bilanțul prezentat de ISU indică: doi oameni care au primit îngrijiri medicale la fața locului; aproximativ 70 de persoane evacuate; alți doi oameni ajunși la spital cu traumatisme ușoare. MApN a transmis că drona este de proveniență rusească și că încărcătura a explodat la impact. Comunicatul ministerului este disponibil aici: Ministerul Apărării Naționale . Miza: întărirea apărării anti-dronă și răspuns diplomatic MAE spune că România va lua „măsurile diplomatice necesare” ca răspuns la ceea ce descrie drept o încălcare gravă a dreptului internațional și a spațiului aerian. În relația cu NATO, solicitarea explicită vizează „accelerarea transferului de capabilități anti-dronă” în România, adică aducerea mai rapidă a mijloacelor tehnice și operaționale pentru detectarea și neutralizarea dronelor. „România a informat aliații și Secretarul General al NATO asupra circumstanțelor și a solicitat măsuri pentru accelerarea transferului de capabilități anti-dronă în România.” MAE mai afirmă că Federația Rusă „poartă direct responsabilitatea” pentru aceste acțiuni și că România va acționa pentru creșterea presiunii internaționale în vederea unei încetări imediate și cuprinzătoare a focului. [...]
Incidentul din Galați ridică o problemă de apărare operațională și de responsabilitate , după ce o dronă rusească a lovit un bloc de locuințe, iar explicațiile privind imposibilitatea doborârii ei sunt contestate de specialiști, potrivit Euronews . Redactorul-șef al publicației Defense România, Tudor Curtifan, califică episodul drept „un eșec lamentabil al statului român” și spune că, deși există constrângeri tehnice reale pentru aviația de vânătoare, România ar fi trebuit să își adapteze din timp dispozitivul de apărare la riscul repetat al dronelor deviate spre teritoriul național, mai ales în zone vulnerabile precum Galați. De ce contează: nu mai e vorba doar de „fragmente căzute”, ci de un impact într-o zonă locuită Curtifan amintește că, în ultimii ani, au existat incidente repetate cu drone sau fragmente ajunse în România, inclusiv un caz recent în care o dronă cu explozibil a căzut într-o curte nelocuită, tot în județul Galați. În opinia sa, gravitatea noului incident face ca justificările invocate până acum să nu mai fie acceptabile, iar statul să fie obligat să explice ce s-a greșit și cine își asumă responsabilitatea. „Va trebui să avem câteva explicații. Eu nu sunt dispus să accept explicațiile pe care le-am văzut în ultimele săptămâni, e clar că e un eșec lamentabil și statul român a eșuat să-și respecte singurul angajament (...), protejarea propriei populației.” Limitările F-16 și de ce „avioanele nu sunt singura soluție” În material sunt prezentate și argumente tehnice care țin de utilizarea avioanelor F-16 împotriva dronelor în zone urbane. Euronews notează că F-16 nu poate zbura sub 400 km/h fără să își piardă portanța, iar angajarea unei drone deasupra unui oraș ar crește riscul de daune colaterale; este menționat și faptul că muniția tunului Gatling de la bord poate produce efecte devastatoare. În același timp, Curtifan susține că apărarea nu ar trebui redusă la opțiunea avioanelor de luptă și indică alternative care există deja în dotare sau ca tip de capabilitate: sisteme la sol care pot angaja astfel de ținte; sisteme de bruiaj electronic (război electronic); sisteme Gepard; poziționare strategică în „zonele cele mai vulnerabile”, chiar dacă nu poate fi acoperită toată granița. El leagă situația și de „anii de subfinanțare cronică a armatei” și spune că România ar fi putut învăța mai mult din experiența Ucrainei, inclusiv din expertiza pe care partea ucraineană ar fi oferit-o „de foarte mult timp” privind gestionarea amenințării dronelor. Ce a comunicat MApN și ce se știe despre incident Ministerul Apărării Naționale a transmis că drona a fost detectată de radar în jurul orei 01:52 și a fost pierdută de radare la 01:54, iar România a anunțat NATO. Potrivit informațiilor prezentate, drona care a lovit blocul din Galați este rusească, de tip Geran 2 . Impactul a provocat un incendiu, stins rapid, iar două persoane aflate la etajul 10 au fost rănite ușor. [...]
Explozia încărcăturii unei drone rusești prăbușite pe un bloc din Galați ridică miza de securitate la graniță , iar autoritățile au mobilizat echipe mixte pentru cercetări la fața locului, potrivit Agerpres . Echipe de specialiști ai Ministerului Apărării Naționale (MApN) , Ministerului Afacerilor Interne (MAI) și Serviciului Român de Informații (SRI) continuă, vineri, verificările în zona blocului din municipiul Galați unde s-a prăbușit drona. Potrivit unui comunicat al MApN, „din primele informații rezultă că toată încărcătura dronei de tip Geran 2, de proveniență rusească, a explodat la momentul impactului”. În urma incidentului, două persoane rănite au fost transportate la Spitalul Clinic Județean de Urgență Galați. Ce înseamnă operațional: intervenție și apel la informări oficiale Autoritățile le cer cetățenilor să respecte recomandările transmise și să urmărească informările oficiale prin canalele instituționale, în condițiile în care cercetările sunt în desfășurare. Mesajul MApN: incidentul, încadrat ca risc pentru securitatea regională În același comunicat, MApN condamnă „ferm acțiunile iresponsabile ale Federației Ruse” și afirmă că incidentul reprezintă „o nouă provocare la adresa securității regionale și a stabilității în zona Mării Negre”, cu risc atât pentru siguranța cetățenilor români, cât și pentru „securitatea colectivă a NATO”. [...]
Guvernul promite accelerarea dotării antidronă a Armatei, după incidentul din Galați , iar premierul Ilie Bolojan spune că „în câteva luni” ar urma să înceapă livrarea capabilităților, în cadrul programului SAFE al UE, potrivit Adevărul . Bolojan a transmis, vineri dimineață, pe Facebook, că a luat legătura cu Ministerul Apărării Naționale imediat după ce o dronă rusească s-a prăbușit pe un bloc de locuințe din municipiul Galați, incident care a provocat un incendiu și rănirea ușoară a două persoane. Premierul afirmă că au fost luate „imediat” măsuri pentru protejarea populației și că, pe linie diplomatică, au fost informați aliații și partenerii României. „Această situație este inacceptabilă și reprezintă o nouă violare a spațiului aerian, generată de continuarea iresponsabilă și nejustificată a războiului dus de Rusia în Ucraina. Acest război continuă să afecteze securitatea României și a statelor de pe Flancul Estic. Condamn fără rezervă aceste acțiuni grave și cer ferm Rusiei să pună imediat capăt acestora.” Ce schimbă, practic, mesajul premierului: calendar pentru sisteme antidronă Miza principală a reacției premierului este operațională: Bolojan leagă incidentul de nevoia de a accelera dotarea Armatei cu sisteme antidronă, prin programul SAFE (un program al Uniunii Europene invocat de premier pentru finanțarea și accelerarea achizițiilor de apărare). În postare, premierul susține că răspunsul apărării românești „a fost limitat de nivelul dotării” și anunță un calendar scurt pentru contractare și livrare: contractul pentru dotarea antidronă „va fi semnat în următoarele ore”; „în câteva luni” va începe livrarea capabilităților antidronă. „Răspunsul apărării românești a fost limitat de nivelul dotării. Este încă o dovadă a importanței programului SAFE, prin care vom asigura o dotare completă antidronă a armatei române.” Contextul incidentului: explozie, incendiu și RO-Alert Drona s-a prăbușit vineri noaptea pe un bloc din Galați, incident urmat de o explozie și un incendiu la un apartament de la etajul 10. A fost emis mesaj RO-Alert pentru Brăila, Tulcea și Galați, conform relatărilor anterioare ale publicației: Adevărul și Adevărul . Două persoane rănite au fost transportate la spital, iar alți doi locatari care au suferit atac de panică au primit îngrijiri la fața locului. [...]
