Știri
Știri din categoria Apărare
Ministerul Apărării a semnat un acord-cadru de 10,33 mld. lei pentru sisteme SHORAD–VSHORAD, un program de peste 2 miliarde de euro care deschide o etapă de cheltuieli multianuale pentru înzestrare, cu efect direct asupra bugetului public și a calendarului de implementare, potrivit G4Media.
Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a anunțat că a fost semnat contractul pentru achiziția primelor sisteme antiaeriene SHORAD–VSHORAD (apărare antiaeriană cu rază scurtă și foarte scurtă), destinate protecției împotriva amenințărilor aeriene. Informația a fost transmisă de Agerpres, iar ministrul a publicat detalii și pe Facebook.
Valoarea totală a achiziției este de 10,33 miliarde lei, fără TVA (aprox. 2,038 miliarde euro, fără TVA), conform datelor citate de ministru. În lei, suma echivalează cu aproximativ 10,33 miliarde lei (valoarea este deja exprimată în moneda națională).
Acordul-cadru prevede semnarea a trei contracte subsecvente, prin care ar urma să fie achiziționate, în total:
Din perspectiva execuției bugetare, structura pe acord-cadru plus contracte subsecvente indică faptul că plățile și livrările se vor derula etapizat, pe măsură ce sunt semnate și puse în aplicare contractele subsecvente (sursa nu oferă un calendar).
Miruță susține că programele de înzestrare au avansat „prea lent” în anii anteriori și că acum ar fi început un „program accelerat” de modernizare, în care „contracte așteptate de ani de zile intră acum în implementare”.
În explicația ministrului, SHORAD–VSHORAD reprezintă stratul de proximitate al apărării antiaeriene, destinat inclusiv amenințărilor precum dronele, munițiile și rachetele de mici dimensiuni sau aeronavele care zboară la joasă altitudine, ținte pe care sistemele mari (cu rază mai lungă) le-ar intercepta mai greu în anumite scenarii.
„Un sistem SHORAD – VSHORAD este un ‘scut’ de apărare antiaeriană de proximitate care detectează şi distruge ameninţări aeriene înainte ca acestea să ajungă la ţinta protejată”, a scris ministrul Apărării pe Facebook, potrivit Agerpres.
Sursa nu precizează furnizorul, termenele de livrare sau mecanismul de finanțare, astfel că impactul exact pe ani bugetari și condițiile comerciale nu pot fi evaluate din informațiile disponibile.
Recomandate
Republica Moldova își monitorizează spațiul aerian după survoluri neautorizate ale unor drone, pe fondul atacurilor Rusiei asupra Ucrainei , potrivit Biziday . Ministerul moldovean al Apărării spune că, în noaptea de 27 august, au fost identificate cinci drone care au intrat din Ucraina în spațiul aerian al țării, iar Ministerul de Externe condamnă incidentul și anunță și descoperirea unei a șasea drone prăbușite lângă Chișinău, a cărei origine nu este, deocamdată, cunoscută. Ministerul Apărării precizează că prima dronă a fost detectată la 03:56, în apropiere de localitatea ucraineană Beleaevka (regiunea Odesa), și ar fi rămas în spațiul aerian al Republicii Moldova aproximativ un minut. A doua dronă a intrat la 03:59 prin apropierea localității Căplani și a dispărut de pe sistemele de monitorizare la 04:10, în proximitatea localității Carahasani (raionul Ștefan Vodă). A treia dronă ar fi traversat frontiera la 04:09 pe direcția Palanca – Crocmaz – Olănești – Purcari – Rășcăeți, iar la 04:24 a dispărut de pe radare în apropierea localității Pervomaisk, în sectorul transnistrean, aproape de frontieră. A patra dronă a intrat la 04:16 pe direcția Palanca și a revenit la scurt timp în Ucraina. Totodată, ministerul menționează un survol în zona punctului de trecere Săiți (Republica Moldova) – Lesnoe (Ucraina): o dronă a traversat ambele teritorii, apoi la 06:02 s-a deplasat spre Lesnoie, părăsind spațiul aerian al Republicii Moldova. Autoritățile de la Chișinău leagă aceste survoluri de atacurile aeriene ale Federației Ruse asupra Ucrainei și spun că monitorizarea spațiului aerian continuă. Ministerul Afacerilor Externe condamnă „cu fermitate” încălcarea spațiului aerian și anunță separat un incident privind o dronă prăbușită în apropierea capitalei, pe traseul Chișinău–Basarabeasca, fără ca originea acesteia să fie clarificată. Incidentele au loc chiar de Ziua Independenței Republicii Moldova, când sunt programate vizite la Chișinău, inclusiv ale lui Nicușor Dan și Volodimir Zelenski . Conform agendei președintelui României, Nicușor Dan ar urma să ajungă în capitală în jurul orei 14:00, iar până atunci are programate vizite la Cahul. [...]
Două ținte aeriene detectate lângă Insula Șerpilor au declanșat ridicarea de la sol a unor avioane F-18 și transmiterea unui mesaj RO-ALERT în nordul județului Tulcea , potrivit Antena 3 . Ministerul Apărării Naționale (MApN) spune că nu a fost detectată pătrunderea în spațiul aerian național, dar incidentul arată nivelul de alertă operațională menținut la granița cu zona de război. MApN a transmis că luni seara, la ora 22:37, sistemul de supraveghere radar a detectat două ținte aeriene la aproximativ 25 de kilometri nord-vest de Insula Șerpilor, care evoluau către frontiera României. Pentru monitorizarea situației, două aeronave F-18 ale Forțelor Aeriene și Spațiale Spaniole, aflate în Baza 57 Aeriană „Mihail Kogălniceanu ”, au fost ridicate de la sol. Centrul Național Militar de Comandă a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență pentru instituirea măsurilor de alertare a populației din nordul județului Tulcea, iar un mesaj RO-ALERT a fost transmis la ora 22:55. La ora 22:58, contactele au dispărut de pe radar, fiind raportate explozii pe partea ucraineană. MApN precizează că nu au fost detectate pătrunderi în spațiul aerian al României. Context: incidente repetate cu drone în apropierea României În același material este menționat și un context recent: după ce autoritățile au stabilit că fragmentele de dronă descoperite sâmbătă în zona plajei Tuzla erau de proveniență ucraineană și transportau explozibil, ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a spus că astfel de incidente „nu sunt normale”, în condițiile în care România nu este o țară aflată în război. El a mai afirmat că România discută permanent cu partea ucraineană, inclusiv la nivel diplomatic. Ministrul a mai declarat că incidentele cu drone s-au înmulțit și că, în trei zile, echipele MApN au intervenit de 18 ori pentru recuperarea unor resturi de drone. Întrebat despre o dronă găsită luni în județul Vrancea, Miruță a spus că este „foarte probabil” să fie aceeași cu cea urmărită de radare dimineața, menționând că locul unde a căzut ar fi la 50 de kilometri de granița cu Republica Moldova. [...]
Rusia își consolidează capacitățile militare din spațiu printr-un nou satelit plasat pe orbită , într-o mișcare care poate susține mai bine comunicațiile și coordonarea operațională în contextul războiului din Ucraina, potrivit Economica . Ministerul Apărării de la Moscova a transmis că satelitul „a fost plasat pe orbită conform programului” și că operațiunea a fost realizată sub controlul resurselor terestre ale Forțelor Aerospațiale Ruse, într-un comunicat preluat de agenția rusă Interfax. „Satelitul a fost plasat pe orbită conform programului şi sub controlul resurselor terestre ale Forţelor Aerospaţiale Ruse.” Potrivit comandamentului militar rus, specialiștii mențin contactul telemetric cu satelitul, iar sistemele acestuia funcționează normal, relatează Agerpres . Ministerul Apărării a mai precizat că lansarea rachetei purtătoare și plasarea pe orbită „s-au efectuat fără incidente”, iar racheta a fost urmărită de sistemele automate de control la sol ale Centrului de Testare Spațială „Gherman Titov”. Context: intensificarea lansărilor cu utilizare militară În ultimele luni, Rusia a accelerat lansările de echipamente cu potențial militar: în aprilie, armata rusă a lansat mai multe sonde militare cu rachetele Angara-1.2 și Soiuz-2.1b de la Plesețk; în iulie, 16 sateliți Rassvet-3, descriși drept „Starlinkul rusesc”, au fost plasați pe orbită. Deși scopul lor este comercial și civil, EFE notează că ar putea deveni „extrem de utili” pentru armata rusă, inclusiv prin posibilitatea de a permite lovituri mai precise împotriva forțelor ucrainene; în 2025, Rusia a mai lansat mai multe sonde militare, cea mai recentă fiind pe 26 decembrie, cu o rachetă Soiuz-2.1a. De ce contează: infrastructura orbitală devine un avantaj operațional Mesajul central al acestei evoluții este operațional: o constelație mai densă de sateliți (militari sau cu utilizare duală, civilă și militară) poate crește reziliența comunicațiilor și a fluxurilor de date, într-un război în care informația în timp real și coordonarea sunt critice. În același timp, Rusia a cerut în repetate rânduri Statelor Unite să prevină militarizarea spațiului cosmic, în condițiile în care propriul program spațial a înregistrat „numeroase eșecuri” în ultimii ani, potrivit aceleiași surse. [...]
O dronă intrată în spațiul aerian românesc a declanșat evacuări preventive și mobilizare militară , după ce resturi au fost găsite într-o gospodărie din satul Ciușlea (comuna Garoafa, Vrancea), iar Ministerul Apărării a stabilit că aparatul nu avea încărcătură explozivă, potrivit HotNews . Locuitorii aflați pe o rază de aproximativ 300 de metri în jurul gospodăriei unde a fost descoperită drona au fost evacuați preventiv, iar zona a fost izolată până la finalizarea verificărilor, a declarat pentru Agerpres primarul comunei Garoafa, Laurențiu Diaconu. Ce a stabilit MApN și de ce contează operațional Ministerul Apărării a transmis că, în urma verificărilor, drona „nu avea încărcătură explozivă” și că, pe baza elementelor disponibile la acest moment, resturile provin „cel mai probabil” de la drona care a pătruns în spațiul aerian național în dimineața zilei de 24 august, dinspre Republica Moldova. Intervenția a implicat, la fața locului, echipe de pompieri și polițiști, precum și reprezentanți ai SRI și MApN, care au evaluat riscurile și au continuat cercetările asupra resturilor. Cum a fost descoperită drona în Vrancea Potrivit primarului, drona s-ar fi prăbușit dimineața, dar a fost observată abia câteva ore mai târziu, într-un nuc aflat lângă o locuință. „Din informaţiile pe care le avem de la martori, în jurul orei 8:30 s-a auzit un vuiet puternic, urmat de o bubuitură. Proprietara locuinţei a simţit şi un miros puternic de carburant, însă drona a fost observată abia în jurul orei 13:00, când a fost descoperită într-un nuc, la aproximativ cinci metri de casă” Edilul a mai spus că drona era ruptă în două, o parte rămânând în copac, iar cealaltă la sol, iar accesul în zonă a fost restricționat imediat după descoperire. Context: semnale radar și ridicarea de la sol a aviației Armata Română anunțase luni dimineață că sistemul de supraveghere radar al MApN a detectat „semnale intermitente” în spațiul aerian al Republicii Moldova, în zona Cahul, iar unul dintre semnale a apărut ulterior în zona Târgu Bujor (județul Galați). Pentru monitorizarea situației, au fost ridicate de la sol două aeronave F-16 din Baza 86 Aeriană de la Borcea și un elicopter IAR-330 SOCAT. MApN precizase inițial că nu fuseseră descoperite fragmente sau alte elemente care să indice căderea unui obiect pe teritoriul național, iar alerta aeriană a încetat la ora 8:52, când aeronavele F-16 au aterizat la Borcea. [...]
Intensificarea incidentelor cu drone în proximitatea României și Republicii Moldova începe să apese direct pe economie , de la riscuri pentru transportul maritim și activitățile de pescuit până la vulnerabilități în jurul unor obiective strategice precum Portul Constanța și proiectul de gaze Neptun Deep , potrivit unei analize preluate de G4Media din Le Monde (via Rador). În ultimele săptămâni, fragmente de drone au fost observate inclusiv pe litoralul românesc, iar atacurile din regiunea Mării Negre și a Dunării – recurente de la invazia Rusiei în Ucraina din 2022 – s-au intensificat în această vară. În paralel, Rusia își amplifică loviturile asupra infrastructurii economice a Ucrainei, inclusiv asupra porturilor de la Marea Neagră și Dunăre, într-o perioadă sensibilă pentru exporturile de cereale și produse agroalimentare, explică Dorin Popescu, analist în geopolitica Mării Negre (Black Sea House). Presiune pe transport și activități economice în Marea Neagră Potrivit analizei, intensificarea loviturilor în regiunea Odesa se resimte în mod special la granița cu România (flancul estic al NATO) și în Republica Moldova. Ministerul român al Apărării a calificat recent situația drept „fără precedent”. De la prăbușirea unei drone în Galați, la 29 mai, incident soldat cu doi răniți, aproximativ 15 aparate fără pilot ar fi pătruns pe teritoriile României și Republicii Moldova, în pofida unor măsuri diplomatice precum închiderea Consulatului Rusiei la Constanța. Efectele economice sunt descrise ca fiind deja vizibile: pescarii și cercetătorii în biologie marină „nu se mai aventurează prea departe de coastă”, iar situația „pune presiune asupra armatorilor”, care ar putea evita trimiterea navelor în România dacă riscurile persistă, potrivit lui Dorin Popescu. Constanța și Neptun Deep, în proximitatea incidentelor Portul Constanța, devenit un nod important pentru exporturile ucrainene, a fost scena mai multor incidente în ultimele luni, pe care autoritățile le suspectează ca parte a unor atacuri hibride. La sfârșitul lunii iulie, terminalul de pasageri și sediul Autorității Navale Române au fost evacuate după alerte false cu bombă. Un episod considerat mai grav a avut loc la 5 iunie, când o dronă maritimă identificată ca ucraineană a explodat în interiorul portului, în zona unui chei. Kievul a susținut că a pierdut controlul asupra dronei în apropiere de Sevastopol, la 250 de kilometri de coastele românești, din cauza interferențelor electronice rusești. Ipoteza că armata rusă ar fi preluat controlul și ar fi redirecționat drona spre Constanța este încă anchetată, iar mai mulți specialiști citați consideră traiectoria „puțin probabilă” fără o intervenție activă. Separat, Ministerul român al Apărării a anunțat că două drone de recunoaștere de tip Gerbera au fost găsite la 11 august după ce s-au prăbușit în Marea Neagră, în apropierea amplasamentului proiectului românesc de exploatare a gazelor Neptun Deep. Răspuns militar: interceptări în România, investiții în apărarea aeriană în Moldova În România, patru drone au fost doborâte de avioane de luptă ale NATO, inclusiv una identificată ca rusească, la 24 iulie, la mai puțin de 100 de kilometri de București. Comandorul în rezervă și analistul militar Sandu-Valentin Mateiu afirmă că neutralizările recente realizate de avioane românești și spaniole arată că „armata a găsit soluția pentru a le intercepta”, ceea ce ar funcționa ca o formă de „descurajare”. Republica Moldova, care nu este membră NATO, și-a îmbunătățit capacitățile prin parteneriate cu Alianța și Uniunea Europeană. În iulie, UE i-a alocat o finanțare de 120 de milioane de euro (aprox. 600 milioane lei) pentru un sistem de apărare antiaeriană cu rază medie de acțiune. Totuși, Elena Mârzac, expertă în cadrul Platformei pentru Inițiative de Securitate și Apărare, avertizează că tehnologiile evoluează rapid, iar unele „drone-rachetă” cu motoare turbo-reactive reduc semnificativ timpul de reacție, făcând crucială rapiditatea deciziei de răspuns. În același timp, analiza notează că, chiar și atunci când originea rusească este dovedită, intenția incursiunilor rămâne dificil de stabilit. Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a spus într-un interviu radio că unele drone „ajung din întâmplare”, iar altele sunt „trimise intenționat”, inclusiv în spațiul aerian al Republicii Moldova, dar și „în România și Polonia”. [...]
Serviciile europene nu indică un risc iminent de atac rusesc asupra NATO, dar avertizează că presiunea „hibridă” a Rusiei va continua , potrivit informațiilor publicate de Economica . Mesajul are relevanță directă pentru mediul de afaceri prin prisma riscurilor operaționale și de securitate asociate atacurilor „hibride” (sabotaj, dezinformare, atacuri cibernetice), chiar și în absența unor semnale privind o escaladare militară clasică. O înaltă responsabilă europeană, citată sub rezerva anonimatului, a afirmat că „serviciile europene nu văd riscuri de atac rusesc împotriva țărilor europene” și că, în privința unor amenințări la adresa membrilor europeni ai NATO, „nu vedem nimic care ar indica faptul că ar fi în pregătire acum ceva”. De ce contează: accent pe riscuri „hibride”, nu pe un atac convențional În același timp, oficialul european susține că Rusia încearcă „în mod activ să creeze dificultăți” pentru statele UE, în contextul în care Uniunea sprijină Ucraina după invazia din 2022. Potrivit acesteia, „escaladarea din partea Rusiei există în mod clar”, iar ceea ce se observă sunt „atacuri hibride, apoi mai puțin hibride”, cu așteptarea că ele vor continua. Pentru companii, această nuanță mută discuția din zona unui scenariu militar imediat în zona continuității operaționale: protecția infrastructurii critice, securitatea IT, lanțurile de aprovizionare și managementul riscului reputațional în fața campaniilor de influență. Context: informații din presa americană și reacția Kremlinul ui Materialul menționează că, potrivit presei americane, directorul CIA, John Ratcliffe , s-ar fi deplasat marți la Moscova pentru a descuraja Rusia să atace NATO. Kremlinul a respins joi aceste informații, calificându-le drept „povești alarmiste”, fără „orice legătură cu realitatea”. [...]
