Știri
Știri din categoria Apărare
Ministerul Apărării a semnat un acord-cadru de 10,33 mld. lei pentru sisteme SHORAD–VSHORAD, un program de peste 2 miliarde de euro care deschide o etapă de cheltuieli multianuale pentru înzestrare, cu efect direct asupra bugetului public și a calendarului de implementare, potrivit G4Media.
Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a anunțat că a fost semnat contractul pentru achiziția primelor sisteme antiaeriene SHORAD–VSHORAD (apărare antiaeriană cu rază scurtă și foarte scurtă), destinate protecției împotriva amenințărilor aeriene. Informația a fost transmisă de Agerpres, iar ministrul a publicat detalii și pe Facebook.
Valoarea totală a achiziției este de 10,33 miliarde lei, fără TVA (aprox. 2,038 miliarde euro, fără TVA), conform datelor citate de ministru. În lei, suma echivalează cu aproximativ 10,33 miliarde lei (valoarea este deja exprimată în moneda națională).
Acordul-cadru prevede semnarea a trei contracte subsecvente, prin care ar urma să fie achiziționate, în total:
Din perspectiva execuției bugetare, structura pe acord-cadru plus contracte subsecvente indică faptul că plățile și livrările se vor derula etapizat, pe măsură ce sunt semnate și puse în aplicare contractele subsecvente (sursa nu oferă un calendar).
Miruță susține că programele de înzestrare au avansat „prea lent” în anii anteriori și că acum ar fi început un „program accelerat” de modernizare, în care „contracte așteptate de ani de zile intră acum în implementare”.
În explicația ministrului, SHORAD–VSHORAD reprezintă stratul de proximitate al apărării antiaeriene, destinat inclusiv amenințărilor precum dronele, munițiile și rachetele de mici dimensiuni sau aeronavele care zboară la joasă altitudine, ținte pe care sistemele mari (cu rază mai lungă) le-ar intercepta mai greu în anumite scenarii.
„Un sistem SHORAD – VSHORAD este un ‘scut’ de apărare antiaeriană de proximitate care detectează şi distruge ameninţări aeriene înainte ca acestea să ajungă la ţinta protejată”, a scris ministrul Apărării pe Facebook, potrivit Agerpres.
Sursa nu precizează furnizorul, termenele de livrare sau mecanismul de finanțare, astfel că impactul exact pe ani bugetari și condițiile comerciale nu pot fi evaluate din informațiile disponibile.
Recomandate
Atacurile rusești cu drone lângă granița României au declanșat, din nou, procedurile de alertare și poliție aeriană , cu transmiterea unui mesaj RO-Alert în nordul județului Tulcea și ridicarea de la sol a două avioane Eurofighter Typhoon britanice de la Baza 86 Borcea , potrivit HotNews , care citează un comunicat al Ministerului Apărării. Ministerul arată că Rusia a desfășurat în noaptea de sâmbătă spre duminică noi atacuri cu drone asupra unor ținte din Ucraina aflate lângă granița cu România, pe Dunăre. În același context, forțele aeriene ucrainene avertizaseră în două mesaje, la orele 1:41 și 2:10, că grupuri de drone de atac se deplasează deasupra Mării Negre spre localitatea Vylkove, aflată peste Dunăre de Periprava. La momentul publicării, nu era clar ce s-a întâmplat cu dronele respective. Alertare a populației și ridicare de la sol a avioanelor aliate MApN precizează că, după detectarea „unui grup de semnale radar” la 22 km nord-est de Vylkove, Centrul Național Militar de Comandă a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență pentru instituirea măsurilor de alertare a populației din nordul județului Tulcea, iar un mesaj RO-Alert a fost transmis la ora 02:16. La ora 02:19 au decolat două aeronave Eurofighter Typhoon ale Forțelor Aeriene Britanice, dislocate la Baza 86 Aeriană Borcea și aflate în Serviciul de Luptă Poliție Aeriană, pentru monitorizarea situației. Ce s-a consemnat oficial: fără încălcarea spațiului aerian Potrivit comunicatului, nu au fost raportate pătrunderi neautorizate în spațiul aerian național, iar alarma aeriană a încetat la ora 03:37. MApN mai spune că informează „în timp real” structurile aliate despre situațiile generate de aceste atacuri și menține legătura cu acestea. [...]
Belarus testează o mobilizare locală lângă granița NATO, iar mișcarea crește presiunea de securitate pe flancul estic , într-un moment în care Minsk încearcă simultan să transmită semnale de detensionare către Occident, potrivit Focus . Exercițiul, desfășurat în regiunea Grodno, la granița cu Polonia și Lituania, alimentează tensiunile cu cele două state. În cadrul exercițiului sunt convocați recruți și rezerviști pentru actualizarea datelor personale, relatează publicația poloneză fakt.pl, citată de Focus. Ministerul belarus al Apărării a anunțat, într-o declarație scurtă, că din 20 iunie sunt chemați recruți în orașul Oșmiany, aproape de frontiera cu Lituania, iar „se așteaptă ca în total aproximativ 2.000 de locuitori” ai zonei să participe. Verificarea procedurilor de convocare ar urma să dureze până la 2 iulie. Ce semnifică pentru flancul estic al NATO Un expert militar polonez, Juliusz Sabak, a apreciat pentru portalul „Defence 24” că astfel de activități belaruse pot fi tratate ca rutină, dar trebuie urmărite atent, fără a indica în acest moment o amenințare directă. În același timp, el a avertizat că, pe fondul presiunii ruse asupra lui Aleksandr Lukașenko, situația de la granița estică a NATO rămâne un punct care cere atenție constantă. Contextul: presiunea Rusiei și avertismentele Ucrainei „ The Wall Street Journal ” a relatat că Vladimir Putin îl presează pe Lukașenko pentru a putea ataca mai eficient Ucraina. Deși regimul de la Minsk susține oficial că nu este implicat în război, Focus notează că Belarus a sprijinit invazia încă de la început, logistic și politic. Din perspectiva Ucrainei, riscul este mai ridicat. United24 Media a scris că exercițiul are loc într-un moment în care Rusia își intensifică presiunea pentru o utilizare mai amplă a teritoriului belarus în operațiuni militare împotriva Ucrainei și pentru posibile acțiuni hibride împotriva statelor NATO. În același registru, general-maiorul Oleksandr Pivnenko, comandant al Gărzii Naționale a Ucrainei, a spus că pericolul unor operațiuni militare de pe teritoriul belarus ar deveni „real” dacă Rusia ar concentra 70.000 de soldați în Belarus. Separat, pe 19 iunie, președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a declarat că pe teritoriul belarus ar funcționa emițătoare pentru ghidarea dronelor rusești și i-a acordat lui Lukașenko o săptămână pentru a le demonta. Semnale mixte: exerciții militare, dar și relaxări punctuale În paralel cu aceste evoluții, Minsk a încercat în ultimele săptămâni să reconstruiască încrederea în dialogul cu Occidentul, inclusiv prin eliberarea unor deținuți politici, între care laureatul Nobel pentru Pace Ales Bialiatski și jurnalistul Andrzej Poczobut. Totodată, SUA au relaxat unele sancțiuni economice împotriva Belarusului, potrivit informațiilor prezentate de Focus. [...]
Observarea unei fregate rusești și a unui vas de aprovizionare în apropierea Sardiniei a declanșat o reacție de supraveghere aeriană a Italiei , care a trimis un avion de recunoaștere pentru monitorizarea trecerii, potrivit Focus . Mișcarea indică un nivel ridicat de vigilență în centrul Mediteranei, într-un context în care activitatea de recunoaștere militară în zonă rămâne intensă. În fața coastei sudice a Sardiniei au fost văzute fregata „Admiral Flota Kasatonov” și tancul de aprovizionare „Akademik Pashin”, relatează publicația regională italiană Il Gazzettino. Conform relatării, navele se deplasau spre vest, pe o rută care poate duce, între altele, către Strâmtoarea Gibraltar – punct de trecere strategic între Europa și Africa. Monitorizare aeriană: ce a făcut Italia Portalul de specialitate Itamilradar susține că Forțele Aeriene italiene au folosit un avion de recunoaștere pentru a urmări cele două nave. Ar fi fost vorba despre o aeronavă Beechcraft King Air 350ER SPYDR, care a decolat de la baza aeriană Decimomannu (Sardinia) și a zburat deasupra apelor din sud-vestul insulei. Il Gazzettino notează că observatori văd un posibil legătură între zbor și trecerea navelor rusești, însă nu este prezentată o dovadă directă. În același timp, se menționează că avionul a zburat temporar la altitudine joasă. Context: activitate ridicată de recunoaștere în Mediterana centrală Potrivit Itamilradar, activitatea avioanelor militare de recunoaștere în Mediterana centrală rămâne „ridicată”, motivul invocat fiind monitorizarea mișcărilor navelor în regiune, de la nordul Africii până în estul Mediteranei. Ce se știe despre fregata „Admiral Flota Kasatonov” Conform Il Gazzettino, nava a mai operat în Mediterana în 2021 și 2022, când ar fi intrat și în porturi din Algeria, Grecia, Egipt și Siria. Tot publicația italiană afirmă că, în 2022, pe fondul restricțiilor impuse de Turcia în legătură cu războiul din Ucraina, fregatei i-ar fi fost refuzată intrarea în Marea Neagră. Datele tehnice prezentate în material indică: lungime: 135 metri; deplasament: aproximativ 4.500 tone; echipaj: circa 210 persoane; dotări: rachete ghidate, sisteme de torpile și un elicopter de bord Ka-27. În lipsa unei confirmări oficiale privind scopul exact al misiunii navelor, informațiile disponibile descriu în principal o situație de supraveghere și urmărire a traficului militar în zonă, pe o rută cu potențial strategic către Gibraltar. [...]
Relatarea despre un „roi” de drone interconectate ridică semne de întrebare privind costurile și vulnerabilitățile apărării aeriene , după ce un pilot american de F-15E doborât deasupra Iranului a descris, înainte de catapultare, o formație „ca o meduză”, potrivit G4Media . Deși oficialii americani tratează cu prudență mărturia (pilotul ar fi suferit o comoție), discuția din comunitatea de informații indică un posibil salt tehnologic care ar putea forța investiții suplimentare în contramăsuri. Incidentul a avut loc la începutul lunii aprilie, când un F-15E Strike Eagle al US Air Force a fost doborât deasupra Iranului, iar un membru al echipajului a fost salvat ulterior de forțele americane. Aeronava este operată de două persoane: pilot și ofițer pentru sistemele de armament (WSO). Operațiunea de căutare și salvare a fost amplă și riscantă: un A-10 Warthog implicat în misiune a fost avariat de foc iranian, iar pilotul s-a catapultat deasupra Golfului Persic, în apropiere de Kuweit, fiind recuperat. Elicopterul care îl transporta pe pilotul F-15E recuperat a fost lovit de focuri de armă de calibru mic, rănind membri ai echipajului, însă a aterizat în siguranță. Potrivit relatării, misiunea ar fi durat aproximativ 50 de ore, iar WSO s-ar fi ascuns mai bine de o zi pentru a evita forțele iraniene; în unele situații, forțele americane ar fi distrus aeronave rămase blocate pentru a nu lăsa tehnologie sensibilă să cadă în mâinile iranienilor. De ce contează: „roiurile” pot schimba ecuația costurilor în apărare La peste două luni de la doborâre, pilotul ar fi declarat, într-un debriefing, că a văzut „mai multe drone interconectate” care se mișcau la unison într-o formație „asemănătoare unei meduze” sau unui „câmp de mine aerian”. Potrivit textului, relatarea a fost confirmată pentru CNN de patru surse familiarizate cu cazul, însă interpretarea ei rămâne disputată în rândul oficialilor americani. Miza operațională și financiară este sugerată chiar de experții citați: dacă astfel de formațiuni pot menține o structură, pot transporta explozivi și pot ataca în valuri, apărarea ar necesita resurse mult mai mari pentru protecție și interceptare. În articol este citată Emma Bates (fondatoarea Cachai), care avertizează că protecția împotriva unor astfel de capabilități ar consuma „sume uriașe” și resurse. Ce tehnologie ar putea fi implicată și ce nu e confirmat Sursele citate descriu o posibilă „ rețea de tip mesh ” (o arhitectură în care mai multe drone comunică între ele, permițând coordonare și control al mai multor aparate simultan). În material se menționează că agențiile americane nu estimaseră anterior că Iranul ar deține exact această capacitate, dar există rapoarte care indică asistență din China și Rusia pentru dezvoltarea programului iranian de drone. În același timp, articolul subliniază explicit limitele informației: pilotul ar fi suferit o comoție cerebrală, ceea ce poate afecta acuratețea percepției și a memoriei; nu este clar dacă și WSO a văzut formațiunea; nu există dovezi publice că un roi de drone a participat direct la doborârea avionului; alternativele discutate includ drone experimentale aliate, o capcană iraniană cu cabluri, momeli (de tip baloane) sau chiar o iluzie optică. În plus, The War Zone (citată în material) notează că unele formulări atribuite „pilotului” provin, de fapt, de la surse familiarizate cu declarația, nu dintr-un citat direct al aviatorului. Context: alte ipoteze despre doborâre și semnalul pentru regiune Cauza exactă a doborârii F-15E este încă investigată. În articol este menționat că NBC News ar fi citat anterior trei oficiali neidentificați potrivit cărora avionul „a fost probabil lovit de o rachetă lansată de la umăr, de fabricație chineză”, iar atacul ar fi fost susținut de un radar de avertizare timpurie cu rază lungă de acțiune primit de Iran „în primele zile” ale războiului; este amintită și o declarație atribuită președintelui Donald Trump, conform căreia iranienii ar fi folosit o rachetă lansată de la umăr și „au avut noroc”. În plan mai larg, întrebările despre programul de drone apar în paralel cu negocieri SUA–Iran pentru un acord care ar pune capăt războiului, într-o fereastră de 60 de zile de discuții, despre care analiștii se așteaptă să includă programul nuclear, dar și alte teme. Pentru forțele americane și aliații din regiune, orice creștere a sofisticării dronelor iraniene ar amplifica presiunea pentru adaptarea apărării aeriene și a procedurilor de operare în zone contestate. [...]
Administrația Trump pregătește o vânzare militară către Turcia de peste 700 de milioane de dolari (aprox. 3,2 miliarde lei), vizând zeci de motoare produse de General Electric pentru programul avionului de luptă Kaan, în pofida rezervelor exprimate de membri ai Congresului, potrivit Adevărul , care citează Reuters. Motoarele ar urma să fie folosite în programul Kaan , descris ca primul avion de luptă dezvoltat integral de Turcia, proiect lansat în 2016 în cadrul eforturilor Ankarei de a-și consolida industria proprie de apărare. Ce urmează procedural și unde apare blocajul politic Reuters notează că tranzacția ar putea fi finalizată în zilele următoare, iar Departamentul de Stat ar urma să trimită ulterior notificarea oficială către Congres. În etapa informală de evaluare, congresmanul democrat Gregory Meeks, membru de rang înalt al Comisiei pentru Afaceri Externe din Camera Reprezentanților, și-a exprimat rezervele față de vânzare. Departamentul de Stat a refuzat să comenteze informațiile, potrivit aceleiași surse. De ce contează: semnal de recalibrare în relația SUA–Turcia, pe fondul disputelor F-35 și S-400 Posibila aprobare vine într-un moment în care relațiile Washington–Ankara sunt prezentate ca îmbunătățite în timpul administrației Trump, dar rămân marcate de tensiuni legate de excluderea Turciei din programul F-35 și de sancțiunile impuse după achiziția de către Ankara a sistemelor rusești S-400 . Washingtonul susține că S-400 reprezintă un risc pentru securitatea alianței și pentru tehnologia militară occidentală. În același timp, anunțul este plasat cu puțin înaintea summitului NATO găzduit de Turcia pe 7 și 8 iulie, într-un context de dezbateri privind cheltuielile de apărare și rolul aliaților în crizele de securitate. [...]
Sistemul anti-dronă Merops a devenit operațional în Armata României , după ce a fost integrat în dispozitivul de apărare, potrivit Mediafax , care citează un anunț al Ministerului Apărării Naționale (MApN) . Miza imediată este una operațională: România adaugă o capabilitate dedicată detectării și contracarării dronelor, într-un context în care astfel de incidente au devenit recurente în regiune. MApN precizează că sistemul Merops a fost pus la dispoziția României de Statele Unite, în cadrul Parteneriatului strategic bilateral. Înainte de intrarea în serviciu, echipamentul a parcurs etapele de testare, evaluare și validare operațională. Ce face Merops și unde se încadrează în apărarea aeriană Conform ministerului, Merops este o soluție tehnologică bazată pe algoritmi de inteligență artificială, destinată: detectării, urmăririi, neutralizării țintelor aeriene de dimensiuni reduse, care evoluează la altitudini joase — un profil asociat frecvent dronelor. MApN susține că integrarea sistemului contribuie la consolidarea capacităților Armatei României de detectare și contracarare a amenințărilor generate de sistemele aeriene fără pilot și completează măsurile deja implementate pentru protejarea spațiului aerian național. Context: presiune crescută pe răspunsul la amenințările cu drone În același context, Mediafax amintește că două drone care au căzut recent la Constanța și Galați au fost discutate la reuniunea Consiliului Atlanticului de Nord, iar președintele României, Nicușor Dan , declara la începutul lunii iunie că s-a convenit accelerarea proiectelor NATO privind răspunsul la amenințările cu drone. Articolul nu oferă detalii despre numărul de sisteme Merops livrate, locațiile de dislocare sau calendarul extinderii capabilității, dincolo de faptul că sistemul este deja operațional. [...]
