Știri
Știri din categoria Tendințe
Creșterea economică mondială va încetini la 2,7% în 2026, față de 2,8% în 2025, arată un nou raport al Organizației Națiunilor Unite, citat de Reuters. Estimarea face parte din analiza anuală World Economic Situation and Prospects, publicată de Departamentul ONU pentru Afaceri Economice și Sociale. Deși sub nivelul mediei pre-pandemice (3,2% între 2010–2019), se preconizează o ușoară revenire în 2027, cu o rată de 2,9%.
Această stagnare globală este pusă pe seama noilor tensiuni comerciale provocate de creșterea tarifelor americane în 2025. Cu toate acestea, raportul notează că lipsa unei escaladări majore a acestor tensiuni a limitat efectele negative asupra comerțului internațional, în timp ce sprijinul politicilor macroeconomice și menținerea unor piețe ale muncii stabile au jucat un rol crucial în susținerea activității economice.
Aceste previziuni subliniază faptul că, în pofida provocărilor geopolitice și tarifare, economia globală dă dovadă de o reziliență importantă, sprijinită de consumul intern și politicile economice adaptate contextului.
Recomandate
Interesul pentru planificarea vacanțelor cu ajutorul inteligenței artificiale a accelerat puternic în 2026 , pe fondul unei cereri mai mari pentru „asistenți” digitali și instrumente de găsire a ofertelor, potrivit datelor de căutare agregate de Google Blog din Google Search și Google Flights. Pentru industria turismului, semnalul este operațional: o parte tot mai mare din decizia de cumpărare se mută în zona de căutare ghidată de AI, unde vizibilitatea și prețul devin și mai sensibile la modul în care sunt prezentate ofertele. În 2026, interesul în căutări pentru „AI travel assistant” și „AI concierge” a crescut cu 350% în ultimul an, arată analiza. În același timp, întrebarea „how to use AI to find flight deals” a fost una dintre căutările în trend legate de „flight deals” în ultima lună, iar „AI flight booking” a înregistrat un vârf de +315%. Google își leagă aceste evoluții de propriul instrument „ AI-powered Flight Deals ”, pe care îl recomandă ca soluție pentru găsirea ofertelor la zboruri. Ce se schimbă în comportamentul de căutare, dincolo de AI Datele prezentate indică și câteva direcții de consum care pot influența modul în care operatorii turistici își construiesc pachetele și comunicarea: „solo travel” a atins un maxim istoric al interesului în căutări, iar „women solo travel” a ajuns la un maxim al ultimilor 15 ani; în paralel, „travel groups” și „tour groups” au atins, de asemenea, maxime istorice în 2026, sugerând o cerere mai mare pentru formule de socializare, chiar și în rândul celor care pleacă singuri; „slow travel” (călătorii mai lente, cu ședere mai lungă într-un singur loc) a ajuns la un maxim istoric, iar interesul pentru „slow travel Italy” este în creștere cu 100% în ultima lună; între căutările „month long” în trend apar „month long hotel stay” și „month long yoga retreat”. Destinații și activități: semnale punctuale din căutări Google mai indică o serie de exemple de activități și intenții de consum asociate unor destinații, pe baza căutărilor recente: pentru Sint Maarten, „zip-lining” a fost activitatea în trend în ultima lună, iar Mullet Bay Beach a fost o căutare „breakout”; pentru Kansas City, cei care au căutat „what to do” au căutat și „best BBQ in Kansas City”, iar căutările pentru „fried chicken Kansas City” s-au dublat; în Mexico City, interesul pentru „best restaurants in Mexico City” a atins un maxim al ultimilor 10 ani în 2026, iar „Mexico City street food tour” a fost o căutare în trend în ultima lună; pentru Palma/Mallorca, Port de Sóller a fost „top trending” între orașele de plajă, iar „beach clubs Mallorca” a fost o căutare „breakout”. Google menționează și liste de destinații „în trend” în Google Flights (pentru zboruri interne și internaționale cu plecare din aeroporturi din SUA, în intervalul 1 iunie – 31 august 2026), însă în textul furnizat nu apar numele destinațiilor din grafice, doar descrierea metodologiei. De ce contează pentru companii Creșterea accelerată a căutărilor legate de planificarea cu AI sugerează că o parte din competiția pentru clienți se va purta tot mai mult în zona instrumentelor care „intermediază” decizia (căutare, comparație, recomandare). În practică, asta poate pune presiune pe: modul în care sunt structurate și actualizate ofertele (pentru a fi ușor de comparat); strategiile de preț și promoții, într-un context în care utilizatorii caută explicit „oferte” asistate de AI; conținutul util (ghiduri, itinerarii, experiențe), pe măsură ce căutările se mută de la „unde merg” la „ce fac acolo” și „cum optimizez costul”. Google își încheie analiza recomandând utilizarea instrumentelor sale de călătorie pentru o experiență „mai lină”, fără a detalia în acest material pași de implementare sau efecte comerciale măsurabile pentru operatori. [...]
Shoturile cu ulei de măsline și lămâie au beneficii limitate , iar specialiștii spun că efectele invocate pe rețelele sociale sunt doar parțial susținute, potrivit The Guardian . Tendința circulă pe TikTok și Instagram , unde influenceri din zona de wellness promovează combinația ca soluție pentru „piele mai luminoasă”, digestie mai bună și susținerea unui proces de „detoxifiere” – concept frecvent contestat în mediul medical. Fenomenul se înscrie într-o serie mai veche de „shoturi” care apar și dispar în mod recurent, de la oțet de mere la amestecuri cu ghimbir și turmeric sau sucuri din diverse plante, după cum explică nutriționista Lauren Manaker. La nivel practic, gustul poate fi suportabil pentru unii, însă nu e lipsit de riscuri pentru toată lumea. Nutriționista Michelle Routhenstein avertizează că, la anumite persoane, aciditatea lămâii și intensitatea uleiului pot favoriza refluxul acid. În privința dovezilor, beneficiile vin mai ales din uleiul de măsline, nu din lămâie. O lingură de suc de lămâie acoperă aproximativ 6% din necesarul zilnic de vitamina C, în timp ce uleiul de măsline este un pilon al dietei mediteraneene, asociată cu o reducere de până la 25% a riscului de evenimente cardiovasculare majore (infarct, accident vascular cerebral). Explicația ține de conținutul de grăsimi mononesaturate, care contribuie la scăderea colesterolului LDL („rău”) și la susținerea sănătății vaselor de sânge, precum și de polifenoli, antioxidanți cu rol în reducerea inflamației și a stresului celular. Totuși, cantitatea de polifenoli dintr-o lingură de ulei este relativ mică față de aportul zilnic din alte surse, precum cafeaua, ceaiul sau fructele. Concluzia specialiștilor este că cele două ingrediente sunt mai utile integrate în alimentație, nu consumate ca „shot”. Uleiul de măsline poate ajuta absorbția unor antioxidanți din legume (de exemplu, licopenul din roșii), iar vitamina C din lămâie sprijină absorbția fierului din alimente vegetale; băute separat, se pierde acest efect de „lucru împreună” al nutrienților. În locul shotului, recomandarea este folosirea combinației într-o salată, unde beneficiile se leagă și de restul alimentelor din farfurie. [...]
Managerii anticipează scumpiri accentuate până în mai în comerț și construcții , potrivit Mediafax , care citează rezultatele anchetei INS din luna martie privind tendințele din economie. Așteptările vizează următoarele trei luni și indică presiuni de preț mai puternice în aceste două sectoare. În industria prelucrătoare, ancheta arată o creștere moderată a volumului producției, reflectată printr-un sold conjunctural de +6%. Pentru numărul de salariați, managerii estimează relativă stabilitate (sold conjunctural -5%), în timp ce prețurile produselor industriale sunt așteptate să urce (sold conjunctural +34%). În construcții, estimările managerilor indică o tendință de creștere a volumului producției (sold conjunctural +17%) și relativă stabilitate a numărului de salariați (sold conjunctural -1%). În schimb, prețurile lucrărilor de construcții sunt prognozate să crească accentuat, cu un sold conjunctural de +50%. În comerțul cu amănuntul, managerii estimează stabilitate a cifrei de afaceri (sold conjunctural -4%) și o relativă stabilitate a numărului de salariați (sold conjunctural +2%). Pe componenta de prețuri, așteptările sunt, de asemenea, de creștere accentuată: 53% dintre respondenți indică majorări, iar 3% scăderi, rezultând un sold conjunctural de +50%. În servicii, cererea este văzută ca relativ stabilă în următoarele trei luni (sold conjunctural 0%), iar numărul de salariați ar urma să rămână, la rândul său, relativ stabil (sold conjunctural -4%). Prețurile de vânzare sau de facturare ale prestațiilor sunt anticipate în creștere, cu un sold conjunctural de +26%. „Majorări de preţuri sunt estimate de 53% dintre respondenți, iar scăderi de doar 3%, soldul conjunctural de +50% indicând creștere accentuată.” Principalele estimări din ancheta INS, așa cum sunt prezentate în material, includ: Industrie prelucrătoare: producție +6%, salariați -5%, prețuri +34%. Construcții: producție +17%, salariați -1%, prețuri +50%. Comerț cu amănuntul: cifră de afaceri -4%, salariați +2%, prețuri +50% (53% majorări, 3% scăderi). Servicii: cerere 0%, salariați -4%, prețuri +26%. [...]
Datele publicate de Revolut arată că în 2026, luna august este preferata românilor pentru vacanța principală „fără responsabilități”, iar litoralul rămâne opțiunea dominantă. Studiul, realizat de Dynata, indică faptul că 27% dintre respondenți își planifică escapada majoră în august, urmată de iulie (20%), iar 60% dintre călătorii sunt concentrate în perioada iunie–septembrie. Plaja conduce detașat în topul preferințelor, cu 39% dintre români care aleg destinațiile de coastă. City break-urile sunt la 19%, iar vacanțele sportive sau de aventură ajung la 12%. Motivația principală nu este însă destinația în sine, ci nevoia de „reset mental”: 35% spun că pleacă pentru a se deconecta de presiunea zilnică, muncă și griji financiare. Diferențele generaționale sunt clare. Pentru Gen Z (42%) și Millennials (40%), vacanța este văzută ca instrument pentru echilibru mental. În schimb, 52% dintre Boomeri spun că nu simt nevoia să „fugă” de responsabilități, tratând călătoria mai degrabă ca activitate de relaxare clasică. Millennials declară într-o proporție mai mare decât Gen X că folosesc vacanța pentru a uita de presiunile financiare (16% vs. 14%). Apare și un decalaj de gen în zona de aventură: 17% dintre bărbați aleg vacanțe sportive sau orientate spre adrenalină, comparativ cu 6% dintre femei. În schimb, femeile preferă mai des retreat-urile spa (10%) și escapadele centrate pe relaxare psihică. Dincolo de sondaj, Revolut a publicat și date de tranzacționare: în sezonul estival trecut (1 mai – 30 septembrie), clienții români au cheltuit peste 575 milioane euro în primele 10 destinații de vară - Grecia, Italia, Germania, Spania, Marea Britanie, Bulgaria, Olanda, Franța, Turcia și Ungaria. Au fost înregistrate 23,8 milioane de plăți cu cardul în aceste țări, în creștere cu 3% față de anul anterior (ajustat la baza de clienți). Se observă și un interes mai mare pentru destinații mai îndepărtate precum Macao, Antigua și Barbuda, Nicaragua, Barbados, Hong Kong sau Argentina. Compania își poziționează ecosistemul de servicii - de la rezervări de cazare și experiențe locale, până la eSIM-uri, lounge-uri de aeroport și schimb valutar în peste 30 de monede - ca soluție pentru simplificarea logisticii de călătorie. Datele și declarațiile oficiale indică o schimbare de perspectivă: vacanța din 2026 este planificată mai degrabă ca pauză mentală decât ca simplă excursie. [...]
Aproape 40% dintre românii din mediul urban nu mai consumă deloc alcool, iar 76% dintre cei care beau declară că au avut perioade de abstinență voluntară , arată un studiu recent realizat de Bookingham în colaborare cu Punch Club. Rezultatele contrazic percepția comună asupra consumului de alcool în România și indică o tendință clară spre moderație și autonomie în alegerile personale. Sondajul a fost realizat pe un eșantion de 493 de respondenți din mediul urban, în decembrie 2025, și reflectă schimbări profunde în comportamentele sociale legate de consumul de alcool. Fenomenul abstinenței nu mai este perceput ca o ciudățenie socială – 45% dintre respondenți consideră normal ca cineva să aleagă să nu bea, iar doar 10% dintre consumatori mai invocă presiunea socială drept motiv pentru consum. În același timp, doar 3% dintre cei care beau declară că o fac frecvent în exces, iar 89% spun că se opresc la maximum trei băuturi per sesiune. Datele arată o cultură în schimbare, în care moderația devine o alegere conștientă, iar consumul se mută din spațiul public în cel privat – 66% dintre participanți preferă să bea acasă, iar doar 17% în cluburi. Tendințele în funcție de gen și vârstă sunt și ele relevante: majoritatea celor care nu au consumat niciodată alcool sunt femei (67%), în timp ce majoritatea celor care au renunțat după o perioadă de consum sunt bărbați (62%). Motivele invocate pentru renunțarea la alcool includ gustul neplăcut (36%), grija pentru sănătate (33%) și starea neplăcută de după consum (20%). De asemenea, în rândul femeilor, siguranța personală este un motiv frecvent pentru evitarea consumului în spații aglomerate sau necunoscute. Contextul social în care este considerată abstinența ca fiind „ciudată” persistă în special în cazul evenimentelor festive: 40% dintre participanți cred că este nepotrivit să nu consumi alcool la o nuntă, 25% la un botez și 20% la sărbători religioase. Cu toate acestea, consumul motivat de supărare este în scădere, 79% dintre respondenți spunând că beau mai degrabă în momente de fericire decât în cele de tristețe – o inversare semnificativă a paradigmei tradiționale. Iată o sinteză a celor mai relevante rezultate: Indicator Procent Nu consumă deloc alcool 38% Au avut perioade de abstinență 76% Nu consideră ciudată abstinența 45% Beau din presiune socială 10% Nu beau în exces niciodată 74% Consumul mediu (maxim 3 băuturi/sesiune) 89% Preferă să consume acasă 66% Beau mai mult în momente fericite 79% Studiul conturează o cultură urbană în care consumul de alcool nu mai este impus de normele sociale sau automatismul ieșirilor în oraș. Alegerea de a nu consuma sau de a bea puțin devine o expresie a controlului personal și a unui stil de viață mai conștient, în care individul își asumă deciziile fără teamă de judecată. Deși tradițiile și ocaziile festive mai păstrează unele presiuni sociale, datele sugerează o redefinire profundă a relației românilor urbani cu alcoolul. [...]
Tinerii din România evită locurile de muncă rigide, prost plătite și fără perspective clare , preferând medii de lucru care le oferă dezvoltare profesională, flexibilitate și posibilitatea de exprimare creativă, potrivit unei analize publicate de Termene.ro . Schimbarea vine în contextul în care piața muncii devine tot mai competitivă, iar generațiile tinere nu mai acceptă compromisuri în ceea ce privește calitatea vieții profesionale. Într-un peisaj economic în continuă transformare, tinerii nu se mai ghidează exclusiv după salariu, ci iau în considerare factori precum: echilibrul viață profesională – viață personală , autonomia în decizie , feedback constructiv , oportunități reale de învățare și avansare . De asemenea, startup-urile și companiile din industrii creative, IT și tehnologie sunt preferate în fața angajatorilor tradiționali care oferă stabilitate, dar un mediu perceput ca rigid sau învechit. „Tinerii vor sens și direcție, nu doar un loc unde să-și consume energia opt ore pe zi”, explică autorul articolului, subliniind că angajatorii trebuie să-și schimbe abordarea dacă vor să atragă și să păstreze talentele tinere. Ce evită și ce caută tinerii? Un aspect esențial evidențiat de analiză este legat de impactul angajatorului asupra propriei reputații : companiile care ignoră nevoile generațiilor actuale riscă nu doar să piardă angajați valoroși, ci și să fie percepute negativ în spațiul public, în special pe rețelele sociale, unde tinerii comunică deschis despre experiențele lor profesionale. Tendințe în evoluție: Cererea de muncă remote sau hibridă rămâne ridicată, chiar și după pandemia COVID-19. Interes crescut pentru antreprenoriat și freelancing , ca alternativă la angajarea clasică. Apare o preocupare activă pentru sănătatea mintală la locul de muncă. Tinerii sunt tot mai selectivi și refuză „joburi de umplutură” , fără miză pe termen lung. În acest context, organizațiile care nu reușesc să se adapteze noilor așteptări riscă să rămână fără resursa umană calificată de care au nevoie. Flexibilitatea, investiția în oameni și cultura organizațională deschisă nu mai sunt opțiuni, ci condiții esențiale pentru sustenabilitatea afacerii. [...]
