Știri
Știri din categoria Tehnologie
Xiaomi a pus pe piață în China seria Redmi Book 2026 cu reduceri limitate, mizând pe un upgrade incremental (nu o schimbare de generație) și pe o poziționare de preț strânsă între variantele de 14 și 16 inci, potrivit Gizmochina. Ambele modele sunt disponibile „începând de astăzi”, cu un discount de 500 de yuani pentru achizițiile făcute până pe 23 aprilie.
Noile Redmi Book 14 (2026) și Redmi Book 16 (2026) sunt o reîmprospătare a versiunilor din 2025 și vin cu procesor Intel Core Ultra 5 125H (14 nuclee, 18 fire de execuție), gândit pentru laptopuri subțiri și ușoare. Xiaomi indică un plafon de performanță de până la 60 W, susținut de un sistem de răcire cu două ventilatoare și două conducte de căldură.
La nivel de configurații, seria acoperă intervalul 16 GB RAM + 512 GB SSD până la 32 GB RAM + 1 TB, cu memorie LPDDR5X la 7467 MT/s și SSD-uri PCIe 4.0. Există și suport pentru extindere M.2.
Bateria este aceeași pe ambele diagonale: 80 Wh, iar încărcătorul inclus este un model GaN (nitru de galiu, tehnologie care permite încărcătoare mai compacte) de 100 W pe USB-C. Xiaomi susține că încărcătorul poate încărca rapid și smartphone-uri, în linie cu abordarea sa de ecosistem „om, vehicul și casă”, care include funcții precum cameră între dispozitive, NFC, control unificat, partajare de tastatură și mouse.
Conectica este, de asemenea, similară: Thunderbolt 4, USB-C „complet” (cu toate funcțiile), HDMI 2.1, USB-A și mufă audio de 3,5 mm.
Diferențele sunt în principal la ecran și greutate:
Ambele au rată de reîmprospătare de 120 Hz și ecrane lucioase, care pot produce reflexii în funcție de iluminare.
Gizmochina notează că seria pornește de la 5.999 yuani (aprox. 900 dolari, adică aprox. 4.100 lei), iar promoția de lansare reduce prețul cu 500 de yuani până pe 23 aprilie. Lista de prețuri comunicată este:
Redmi Book 14 (2026)
Redmi Book 16 (2026)
Publicația nu oferă detalii despre disponibilitatea în afara Chinei, astfel că, deocamdată, impactul comercial imediat rămâne legat de piața locală și de strategia de vânzare cu discount pe termen scurt.
Recomandate
China testează o soluție de reducere a costurilor energetice ale infrastructurii AI prin punerea în funcțiune a unui centru de date subacvatic alimentat cu energie eoliană, proiect care ar consuma cu peste 20% mai puțin decât echivalentele sale de pe uscat, potrivit Antena 3 . Centrul de date demonstrativ „ Shanghai Lingang ”, lansat în mai, are o capacitate de 24 MW și este rezultatul unui parteneriat între HiCloud Technology și China Communications Construction (companie de stat). Infrastructura este amplasată la peste 10 kilometri de țărmul Shanghai-ului, la 10 metri adâncime, și este alimentată de o fermă eoliană offshore din apropiere. De ce contează: energia și răcirea devin costul-cheie al centrelor de date Potrivit autorităților chineze, consumul de energie este cu peste 20% mai mic față de un centru de date tradițional, amplasat pe uscat. Explicația ține de două componente: folosirea energiei regenerabile și răcirea naturală cu apă de mare, care reduce nevoia de sisteme dedicate de climatizare. În centrele de date terestre, între 25% și 40% din electricitate este folosită exclusiv pentru răcire, prin sisteme care pompează apă rece în jurul serverelor pentru a preveni supraîncălzirea, notează materialul. Presiunea pe resurse: consumul de apă, o vulnerabilitate tot mai discutată Pe lângă consumul de electricitate, centrele de date sunt criticate și pentru utilizarea de apă potabilă. Amplasarea sub apă ar reduce în mare parte această problemă, în contextul în care Institutul Universității Națiunilor Unite pentru Apă, Mediu și Sănătate a avertizat că amprenta hidrică a centrelor de date ar putea ajunge la 9,3 trilioane de litri până în 2030. Context: China accelerează infrastructura pentru AI și o leagă de energie curată HiCloud mai lansase în 2023 primul centru de date subacvatic comercial din lume, în Hainan, însă proiectul din Shanghai este prezentat ca primul alimentat exclusiv cu energie eoliană offshore. În paralel, Beijingul tratează inteligența artificială ca prioritate strategică: anul trecut a publicat un plan de acțiune care prevedea accelerarea construcției de centre de date și a anunțat că aprovizionarea cu energie curată a infrastructurii AI ar urma să fie „semnificativ crescută” până în 2030. Centrul de date Shanghai Lingang a primit investiții de 1,6 miliarde de yuani, echivalentul a aproximativ 177 de milioane de lire sterline, potrivit autorităților chineze. Riscuri operaționale: impactul asupra ecosistemelor marine rămâne de monitorizat Specialiștii citați în articol avertizează că astfel de centre pot genera riscuri pentru ecosistemele marine, inclusiv prin perturbarea sedimentelor sau încălzirea localizată a apei, ceea ce ar impune monitorizare continuă. Prof. Rick Stafford, biolog marin la Universitatea Bournemouth, consideră însă că efectele nu ar fi de amploare, deși ar exista o creștere localizată a temperaturii. [...]
China a obținut un avantaj de reglementare în cursa pentru cipurile cerebrale , după ce a aprobat primul dispozitiv de tip creier–computer pentru utilizare comercială, înainte ca Neuralink (compania fondată de Elon Musk) să primească o aprobare completă similară în SUA, potrivit Adevărul . Dispozitivul, denumit NEO și descris ca având dimensiunea unei monede, este prezentat drept primul implant cerebral chirurgical care a trecut etapele de testare clinică necesare pentru comercializare. Dezvoltatorii spun că versiunea inițială vizează sprijinirea pacienților cu leziuni ale măduvei spinării și paralizie, prin îmbunătățirea funcționării sistemului nervos, iar implantul ar urma să intre în producție de serie pentru sistemul de sănătate de stat din China. În spatele proiectului se află cercetători de la Tsinghua University și compania Neuracle Technology, care susțin că designul reduce caracterul invaziv al procedurii față de alte soluții existente. În același timp, Neuralink se află încă în etapa testelor clinice și nu a primit aprobarea completă a autorităților de reglementare din SUA pentru uz general. De ce contează: reglementarea poate decide ritmul comercializării Interfețele creier–computer sunt privite ca un posibil punct de cotitură tehnologic, cu aplicații medicale importante, dar și cu implicații etice și de securitate. În material sunt menționați susținători ai direcției, precum Sam Altman și Peter Thiel, care sugerează că astfel de sisteme ar putea duce, în timp, la o integrare mai profundă între oameni și inteligența artificială. Pe partea de piață, estimările Future Market Insights indică o creștere semnificativă a pieței globale a neuroimplanturilor, de la sute de milioane la miliarde de dolari în următorul deceniu, ceea ce amplifică miza pentru companiile și statele care reușesc primele să treacă de filtrele de reglementare. Aplicații medicale, dar și riscuri de securitate Cercetătorii citați susțin că implanturile ar putea ajuta milioane de pacienți cu afecțiuni neurologice, inclusiv paralizie, epilepsie, Parkinson sau accidente vasculare cerebrale. În același timp, experți în securitate cibernetică avertizează că datele neuronale ar putea deveni o țintă pentru atacuri informatice, cu riscuri care ar putea merge până la manipularea funcțiilor cognitive sau motorii, conform unei poziții atribuite dr. David Tuffley de la Griffith University. Materialul plasează discuția și în contextul mai larg al valorii comerciale a datelor personale generate de tehnologii conectate, în condițiile în care companii precum Amazon, Apple, Meta, Google și X sunt frecvent invocate în dezbateri privind monetizarea datelor. Ce urmează Deși NEO a trecut testele clinice necesare pentru comercializare, implanturile cerebrale rămân, în ansamblu, o tehnologie cu incertitudini: compatibilitate biologică, risc de respingere și posibile leziuni ale țesutului cerebral. Potrivit dezvoltatorilor, NEO a fost testat pe zeci de pacienți, cu rezultate preliminare considerate promițătoare, în timp ce alte sisteme, inclusiv cel al Neuralink, sunt testate pe un număr limitat de participanți. Pe măsură ce aceste dispozitive se apropie de utilizarea pe scară mai largă, întrebările despre proprietatea datelor neuronale și limitele intervenției tehnologice asupra creierului uman sunt așteptate să cântărească tot mai mult în deciziile de reglementare și în dezbaterea publică. [...]
Huawei și Honor controlează 81% din piața pliabilelor din China , un nivel de concentrare care lasă puțin spațiu de manevră pentru restul producătorilor, potrivit datelor IDC pentru T1 2026 citate de Mobilissimo . Huawei are o cotă de 60% pe segmentul telefoanelor pliabile, iar Honor a urcat pe locul doi cu 21%, conform informațiilor distribuite de Guan Haitao, CMO global Honor. O piață dominată de doi jucători, cu rivalii la distanță În afara tandemului Huawei–Honor, restul brandurilor rămân mult în urmă: OPPO are 6%, vivo 5%, iar Xiaomi 4%. Cu alte cuvinte, trei dintre cei mai mari producători chinezi (în afara liderilor) strâng împreună doar 15% din segment, un semn că piața pliabilelor nu este încă una „deschisă” competiției largi. Pentru Huawei, poziția de lider este susținută de gama Mate, modelele Pura pliabile și integrarea mai puternică în ecosistemul HarmonyOS . Publicația notează că în T3 2025 Huawei era aproape de 70%, ceea ce indică o scădere a cotei, dar nu una care să-i pună în pericol prima poziție. Honor recuperează: creștere accelerată pe premium Honor este prezentat drept principalul urmăritor: cota sa „aproape s-a dublat” față de 11,2% în T3 2025, iar seria Magic V este menționată ca factor care a împins brandul mai hotărât în zona premium. Context: piața totală de smartphone-uri scade, pliabilele merg „contra curentului” IDC estimează că piața totală de smartphone-uri din China a scăzut cu 3,3% în T1 2026, până la aproximativ 69 de milioane de unități, pe fondul costurilor mai mari ale componentelor și al presiunilor din lanțul de aprovizionare. În același timp, segmentul pliabilelor este descris ca fiind în evoluție tehnică (modele mai subțiri, balamale mai bune, cute mai puțin vizibile, baterii mai mari), însă cu o limitare importantă: prețurile rămân ridicate, ceea ce poate frâna extinderea către publicul larg. [...]
În 2026, taxiurile zburătoare intră în faza de operare comercială limitată, iar China are un avans operațional față de SUA , pe fondul unei strategii de implementare rapidă și extindere a capacităților de producție, potrivit Gizmochina . Diferența de ritm contează economic și industrial: cine acumulează mai repede experiență în zboruri reale, producție și servicii pentru pasageri își poate consolida poziția în viitoarea piață a mobilității aeriene urbane. China: zboruri de probă comerciale și fabrici pentru producție în serie China își împinge „economia de joasă altitudine” (activități comerciale cu aeronave care operează la altitudini mici) ca prioritate națională, iar estimările din industrie citate de publicație indică un potențial de „trilioane de yuani” pe termen lung. Un reper important este progresul aeronavei autonome de pasageri EH216-S, care desfășoară deja operațiuni comerciale de probă și zboruri turistice în mai multe orașe chineze. Acest tip de utilizare, chiar dacă limitată, oferă un avantaj practic: ore de operare, proceduri, întreținere și interacțiune cu autoritățile și clienții. Pe partea industrială, un „smart factory” nou în Guangzhou ar urma să producă până la 100 de „mașini zburătoare” pe an, cu o abordare de eficiență inspirată din producția auto, dar la standarde de aviație. În paralel, companii precum Fengfei Aviation lucrează la aparate mai mari, inclusiv Sky Dragon, un taxi zburător cu 10 locuri gândit pentru transport regional, nu doar pentru curse urbane scurte; proiectul este descris cu o autonomie hibridă potențială de până la 1.500 km. SUA: certificare, programe-pilot și infrastructură înainte de extindere În timp ce China conduce la capitolul implementare, SUA rămâne un actor major în dezvoltarea de aeronave și tehnologie pentru „ mobilitate aeriană avansată ” (transport aerian cu aeronave electrice, de regulă cu decolare/aterizare verticală). Guvernul american a lansat programe-pilot pentru a accelera testarea și introducerea treptată a serviciilor eVTOL, inclusiv pentru transport de marfă și intervenții de urgență. Printre companiile menționate se numără Archer Aviation, Joby Aviation și BETA Technologies. Archer ar urma să înceapă operațiuni în Florida, Texas și New York în a doua jumătate a lui 2026, însă certificarea este indicată drept una dintre cele mai mari provocări pentru industrie. Strategia probabilă pentru multe companii americane este să pornească din zone cu risc operațional și de reglementare mai ușor de gestionat — transport de marfă, livrări medicale și servicii premium de tip shuttle — înainte de extinderea către rețele mai mari pentru pasageri. Logica: acumulare de experiență și date de operare, în timp ce autoritățile definitivează standardele de siguranță. Ce se vede în 2026: servicii limitate, nu rețele la scară mare Pentru restul lui 2026, așteptările sunt setate mai degrabă pe zboruri demonstrative, etape de certificare și servicii comerciale limitate, nu pe apariția unor rețele extinse de taxiuri zburătoare. Primele piețe viabile ar urma să fie turismul, transportul medical de urgență, răspunsul la dezastre și transportul premium. Pe termen mai lung, Gizmochina notează că îmbunătățirile bateriilor, scăderea costurilor de producție, infrastructura mai bună și reglementările mai clare ar putea face taxiurile zburătoare mai practice și mai accesibile în următorul deceniu — cu scenariul ca rezervarea să ajungă, în timp, la fel de simplă ca într-o aplicație de ride-hailing. 2026 ar putea rămâne, astfel, anul tranziției de la experiment la transport comercial, chiar dacă la început într-un format restrâns. [...]
Indiciile din iOS 27 sugerează că Apple pregătește funcții dedicate pentru un iPhone pliabil , iar lansarea ar urma să aibă loc în această toamnă, potrivit GSMArena . Două persoane identificate ca ingineri software, M1Astra și Sam Henri Gold, spun că au găsit în codul sursă al versiunii beta iOS 27 referințe care trimit la un telefon pliabil, asociat în zvonuri cu numele „iPhone Ultra”. În cod nu apare explicit denumirea „iPhone Ultra”, însă apar șiruri de text precum „foldState”, „angleDegrees”, „mechanicalAngleDegrees” și „isanglevalid”. Interpretarea este că iOS 27 ar include mecanisme pentru a detecta dacă dispozitivul este pliat sau deschis și, mai mult, unghiul de deschidere — o bază tehnică pentru scenarii de utilizare în care telefonul rămâne parțial pliat. Ce ar putea însemna pentru utilizare: moduri „flex” și interfețe adaptate Publicația notează că un astfel de set de indicii ar putea susține un comportament similar cu „Flex Mode” de pe Android: utilizarea telefonului parțial închis, ca un „mini-laptop”, pentru vizionare hands-free sau tastare pe o zonă mai mare, în timp ce conținutul rămâne afișat pe cealaltă jumătate a ecranului. Este, însă, o deducție pe baza codului și a analogiei cu implementări existente, nu o funcție confirmată oficial. Tot în acest context, sunt menționate câteva funcții iOS 27 care ar „lucra” mai bine pe un pliabil: widgeturi pe tot ecranul : pe un telefon pliabil, acestea ar putea ocupa doar jumătate din afișaj atunci când dispozitivul este deschis; iPhone Mirroring (oglindirea ecranului iPhone pe Mac): fereastra de redare poate fi văzută acum într-o dimensiune de tip „iPad”. Calendar: „în această toamnă”, posibil lângă iPhone 18 Pe baza numărului de referințe din codul iOS 27, GSMArena consideră plauzibil că zvonurile de până acum sunt corecte și că telefonul pliabil al Apple ar urma să fie anunțat în această toamnă, probabil alături de seria iPhone 18. Ca surse secundare sunt indicate o postare pe X (Source 1) și un material Bloomberg (Source 2), însă informațiile rămân, în acest stadiu, neconfirmate oficial de Apple. [...]
Meta a eliminat în 24 de ore un cod de recunoaștere facială din aplicația pentru ochelarii săi inteligenți , după ce secțiunea a fost identificată într-o verificare a codului, potrivit IT之家 . Mișcarea arată cât de sensibilă rămâne zona de confidențialitate pentru dispozitivele purtabile cu cameră, mai ales când funcții cu potențial intruziv ajung, chiar și „adormite”, în aplicații distribuite public. Codul a fost descoperit de revista Wired (menționată de IT之家) în aplicația Meta AI, care gestionează o parte din funcțiile-cheie ale ochelarilor și este necesară pentru asocierea prin Bluetooth cu telefonul. În interior, Meta ar fi denumit funcția „Name Tag” („etichetă de nume”). Ce ar fi făcut funcția și de ce contează operațional Conform descrierii, funcția ar fi permis ca, atunci când utilizatorul poartă ochelarii, aplicația să colecteze automat imagini faciale ale persoanelor întâlnite „pe traseu”. Algoritmul ar fi transformat fotografiile în identificatori biometrici stocați local pe dispozitiv și ar fi comparat fiecare scanare nouă cu cele anterioare. Din perspectivă operațională, faptul că o astfel de logică a existat în codul unei aplicații „obligatorii” pentru folosirea produsului ridică două probleme directe: utilizatorii riscă să perceapă dispozitivul ca pe un instrument de colectare de date „din mers”, chiar dacă funcția nu era activată; persoane care nu folosesc produsul (trecători) pot ajunge, fără consimțământ, subiectul unei analize biometrice. Cronologia: descoperire pe 4 iunie, eliminare pe 5 iunie IT之家 notează că Wired a găsit instrumentul pe 4 iunie, în stare „latentă” (neactivă). Pe 5 iunie, Meta a publicat o actualizare care a eliminat complet codul funcției. În paralel, IT之家 amintește că The New York Times relatase încă din februarie că Meta lucrează la recunoaștere facială pentru ochelarii inteligenți și că, intern, era invocat frecvent același nume de proiect („Name Tag”), sugerând că secțiunea de cod descoperită ar fi parte din această inițiativă. Reacția Meta și contextul de controverse Vicepreședintele pentru comunicare al Meta, Andy Stone, a declarat pentru Wired că funcția a fost doar un proiect pilot și că nu exista o decizie oficială privind pașii următori. IT之家 plasează episodul într-un context mai larg de controverse legate de ochelarii inteligenți Meta, dezvoltați împreună cu branduri din grupul EssilorLuxottica (inclusiv Ray-Ban și Oakley): acuzații de filmări pe ascuns și hărțuire, un incident în metroul din New York (decembrie anul trecut) și o investigație a unei publicații suedeze (martie) care ar fi indicat că lucrători din Kenya au revizuit materiale filmate de ochelari, inclusiv conținut sensibil; compania ar fi fost vizată și de un proces colectiv. Eliminarea rapidă a codului, la o zi după expunere, sugerează că Meta tratează acest tip de funcționalitate ca pe un risc major de conformitate și reputație, chiar înainte de o eventuală activare publică. [...]
