Știri
Știri din categoria Tehnologie
Ministerul Finanțelor pune pe masă o schemă de 759 milioane lei pe an pentru proiecte tech, cu finanțări între 5 și 50 milioane lei și un mix de granturi și facilități fiscale, potrivit Economedia. Programul, numit „TechUpRomânia”, este gândit pentru perioada 2026–2032 și vizează să acopere „întregul parcurs tehnologic”, de la cercetare la producție.
Schema este inclusă în Pachetul de relansare economică aprobat prin OUG nr. 8/2026, iar Ministerul Finanțelor spune că a elaborat proiectul de hotărâre de guvern pentru instituirea programului. Miza economică este atragerea și păstrarea activităților de cercetare-testare în țară, pe fondul lipsei unor „infrastructuri intermediare” între laborator și piață, care ar împinge companiile românești să externalizeze etape critice sau să nu mai continue cu producția.
Programul se adresează proiectelor cu o valoare a investiției între 5 milioane și 50 milioane lei și are două componente:
Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a descris programul drept un demers legat de „suveranitatea tehnologică” și a susținut că ar fi „cea mai ambițioasă inițiativă națională” de sprijin pentru tehnologii cu impact ridicat.
Conform comunicatului citat, schema țintește proiecte „de frontieră” în:
Ministerul Finanțelor indică drept efecte așteptate creșterea productivității și competitivității, dezvoltarea unui ecosistem de inovare care să genereze proprietate intelectuală, crearea de locuri de muncă înalt calificate și reducerea migrației specialiștilor, precum și accelerarea digitalizării și a tranziției către o economie mai sustenabilă.
Nazare anunțase încă de joi că schema este „aproape gata” și că urmează să fie publicată „în cel mai scurt timp”, potrivit unui material anterior al Economedia, aici.
Recomandate
Apple testează intern poziționarea unui iPhone pliabil ca produs „Ultra”, un indiciu despre strategia de preț și segmentare – însă numele final rămâne incert, potrivit AppleInsider , care citează o postare pe rețele sociale a jurnalistului Mark Gurman . Publicația notează că Apple ține „sub cheie” denumirile de marketing, iar scurgerile despre nume înainte de lansare sunt rare. Totuși, compania trebuie să folosească intern o etichetă de lucru, iar Gurman susține că „toată lumea îl numește Ultra” în interiorul Apple – formulare pe care AppleInsider o tratează cu prudență, subliniind că este puțin probabil ca numele real să fie cunoscut de „toată lumea” din companie. De ce contează eticheta „Ultra” În logica portofoliului Apple, „Ultra” este asociat cu vârful de gamă (de exemplu, Apple Watch Ultra ). Dacă iPhone-ul pliabil ajunge să fie încadrat în această zonă, semnalul pentru piață este că Apple ar putea să-l poziționeze ca produs premium, separat de linia Pro, cu implicații directe asupra prețului și a marjelor – chiar dacă, deocamdată, vorbim doar despre un nume folosit colocvial în interior. AppleInsider amintește că, în propriile materiale, a folosit în principal denumirea „iPhone Fold”, cu apariții ocazionale ale „Ultra”, tocmai pentru că numele final „este, în acest moment, o presupunere”. Ce se știe despre calendar Conform aceleiași surse, iPhone 18 Pro și iPhone-ul pliabil sunt așteptate să fie prezentate la un eveniment în septembrie. Rămâne însă neclar dacă modelul pliabil va fi și livrat efectiv în aceeași lună. [...]
Google își extinde miza pe sănătate digitală prin integrarea datelor de glucoză în ghidaj personalizat , într-un parteneriat cu Abbott , care aduce împreună informații dintr-un senzor de monitorizare continuă a glucozei și capabilități Google Health , potrivit Google Health . Pentru piață, semnalul important este orientarea către servicii de „coaching” de sănătate bazate pe date, nu doar către dispozitive. Ce presupune parteneriatul, pe scurt Google Health spune că va combina „insight-uri” (informații utile extrase din date) despre glucoză, furnizate de monitorul continuu Lingo al Abbott, cu date despre obiceiuri zilnice, pentru a arăta cum influențează organismul: mesele, antrenamentele, somnul. Obiectivul declarat este ca ghidajul de sănătate să devină „mai proactiv și adaptat” vieții de zi cu zi. Impact operațional: de la dispozitiv la integrare de date Elementul practic al anunțului este integrarea dintre un dispozitiv medical/„wellness” (Lingo) și platforma Google Health, cu accent pe corelarea glucozei cu comportamente cotidiene. În termeni operaționali, asta sugerează o experiență unificată în care utilizatorul primește recomandări pornind de la date biometrice și context (mese, sport, somn), însă compania nu oferă încă detalii despre cum va arăta produsul final. Ce lipsește încă și când vin detaliile Google Health precizează că va comunica „mai târziu în acest an” detaliile complete despre produs, integrarea funcțiilor și disponibilitate. În acest moment, nu sunt publicate informații despre piețe, prețuri, condiții de utilizare sau cerințe de eligibilitate. Pentru context, Abbott a publicat și un anunț separat despre colaborare, „Together with Abbott”, disponibil aici: Abbott . [...]
YouTube ridică semnificativ ștacheta de audiență pentru monetizare din 2027 , ceea ce va întârzia intrarea la venituri din reclame pentru creatorii noi și va crește presiunea de „scalare” a canalelor, potrivit Mobilissimo . Noile praguri se aplică de la 1 februarie 2027 și reprezintă prima modificare majoră a condițiilor din 2018. Pentru creatorii deja înscriși în YouTube Partner Program (YPP), schimbarea nu impune atingerea noilor praguri pentru a rămâne în program, conform aceleiași surse. Praguri mai mari pentru intrarea în YPP: dublare la long-form și Shorts Din 1 februarie 2027, canalele care vor să intre în YPP pentru venituri din reclame și abonamente vor avea nevoie în continuare de 1.000 de abonați, dar cu cerințe de audiență mai ridicate: 8.000 de ore eligibile de vizionare într-un an (față de 4.000 în prezent), sau 20 de milioane de vizualizări Shorts eligibile în 90 de zile (față de 10 milioane în prezent). Cu alte cuvinte, YouTube păstrează pragul de abonați, dar dublează componenta de consum/expunere care condiționează accesul la monetizarea din reclame. Shorts: apare și un prag de menținere a veniturilor Pentru creatorii care se bazează pe video scurt, YouTube introduce și o condiție de „menținere” a monetizării din Shorts. Din februarie 2027, un canal va avea nevoie de 10 milioane de vizualizări Shorts eligibile în ultimele 90 de zile pentru a primi bani din reclamele și abonamentele distribuite prin sistemul Shorts. Dacă un canal scade sub acest nivel, nu este eliminat din YPP și poate continua să monetizeze clipurile lungi, iar veniturile din Shorts „reporneșc” automat când pragul este atins din nou, potrivit articolului. De ce contează economic pentru creatori Schimbarea mută mai departe momentul în care un canal nou începe să genereze venituri recurente din publicitate, mai ales pentru cei care cresc gradual și nu au „vârfuri” de audiență. În același timp, pentru canalele axate aproape exclusiv pe Shorts, apare o presiune suplimentară: nu mai este suficientă atingerea unui prag o singură dată, ci devine importantă menținerea constantă a volumului de vizualizări în ferestre succesive de 90 de zile. YouTube menționează și alternative de câștig sub prag (bonusuri legate de Shopping, colaborări cu branduri și stimulente pentru trenduri), iar condițiile pentru funcțiile de fan funding și YouTube Shopping nu sunt majorate odată cu noile reguli. Platforma are în prezent peste 3 milioane de creatori înscriși în YPP, conform sursei. Context: Premium Lite și distribuția veniturilor către creatori În paralel, YouTube extinde Premium Lite în toate țările în care oferă YouTube Premium; în România, Premium Lite este deja disponibil, iar în 2026 a primit download și redare în fundal, notează Mobilissimo . Compania spune că distribuie creatorilor 55% din veniturile alocate pentru long-form și 45% pentru Shorts din aceste abonamente și susține că, în medie, un utilizator Premium generează pentru parteneri mai mult venit decât același utilizator care urmărește reclame. Justificarea pentru noile praguri este pusă și pe scara platformei: YouTube raportează peste 200 de miliarde de vizualizări Shorts pe zi și peste un miliard de ore urmărite zilnic pe televizoare. Pentru creatorii noi, efectul imediat este însă unul operațional și financiar: mai multă audiență necesară înainte ca reclamele să înceapă să producă bani . [...]
Oppo și Vivo resping ideea unei dezvoltări comune , într-un moment în care piața camerelor gimbal de buzunar accelerează și atrage tot mai mulți jucători, potrivit Gizmochina . Cele două companii au negat explicit informațiile apărute online potrivit cărora ar fi finalizat un parteneriat strategic pentru a dezvolta și lansa împreună o cameră gimbal de buzunar care să „împartă” tehnologiile lor de imagine. În declarații pentru Nandu Bay Finance, preluate de ITHome, Oppo și Vivo au spus că nu a fost încheiat niciun acord de cercetare-dezvoltare comun și că, în prezent, nu există planuri pentru o co-lansare de acest tip. De ce contează: categoria crește rapid și miza financiară e mare Negarea vine pe fondul unei expansiuni rapide a segmentului de camere inteligente portabile cu stabilizare (gimbal). Conform datelor din industrie citate de publicație, livrările globale de astfel de camere au depășit 16 milioane de unități în 2025, în creștere cu peste 80% față de anul anterior. În același context, DJI ar fi depășit 10 milioane de vânzări cumulate pentru Osmo Pocket 3 de la lansarea din octombrie 2023, cu 5 milioane de unități vândute în 2024 și venituri de aproape 20 miliarde yuani (aprox. 12,7 miliarde lei). Potențialul comercial explică de ce apar noi produse și noi competitori în jurul acestei nișe. Companiile merg separat, iar competiția se intensifică În locul unei colaborări, Oppo și Vivo ar avansa pe proiecte independente. Vivo a confirmat la începutul anului că a pornit un proiect intern pentru o cameră de tip „Vlog” la finalul lui 2025 și a format o echipă de peste 200 de oameni. Separat, „rapoarte” citate de Gizmochina indică faptul că Oppo ar fi început propriul proiect de cameră gimbal, cu o lansare așteptată în trimestrul al patrulea din 2026. Pe lângă acestea, Honor ar analiza dispozitive similare printr-o rută ODM (producție externalizată către un fabricant care dezvoltă și produsul). În acest peisaj, speculațiile despre un parteneriat formal Oppo–Vivo au apărut pe fondul mișcărilor paralele din industrie, însă răspunsurile oficiale indică faptul că o astfel de asociere nu există, cel puțin în acest moment. [...]
Samsung mută accentul la pliabile pe „inginerie de sistem”, iar câștigul imediat este spațiul intern pentru baterie și răcire – o direcție care poate influența direct autonomia și fiabilitatea noii generații Galaxy Z, potrivit unui interviu publicat de Samsung News . În discuția cu Sunghoon Moon , Executive Vice President și Senior Executive of Mobile R&D Office – Hardware (Divizia Mobile eXperience – MX), compania descrie cum a tratat cele mai recente pliabile ca „un singur sistem conectat”, în care subțierea dispozitivului nu se poate face punctual, ci cere reproiectarea simultană a ecranului, balamalei, bateriei, răcirii și arhitecturii interne. Ce înseamnă „un singur sistem conectat” în practică Samsung susține că, la pliabile, optimizările pe componente izolate nu sunt suficiente: orice schimbare de grosime sau greutate are efect în lanț asupra întregului ansamblu. Abordarea „end-to-end” (de la materiale și proiectare până la fabricație și validare) este prezentată ca mecanismul prin care îmbunătățirile inginerești ajung să fie vizibile în utilizarea de zi cu zi. În acest cadru, compania indică trei priorități care ar fi rezultat din lecțiile a șapte generații de utilizare: ecrane mai mari și mai „captivante”; dispozitive mai subțiri și mai ușoare, fără compromis pe durabilitate; „performanță ultra”, păstrând avantajele formatului pliabil. Flex Titanium : subțierea ecranului și spațiu câștigat în interior Un element central al noii serii este tehnologia Flex Titanium, introdusă pentru a face dispozitivul mai subțire și mai ușor, fără a reduce durabilitatea sau calitatea vizionării. Samsung explică faptul că a reproiectat structura de susținere a ecranului care protejează panoul OLED ultra-subțire, menținând flexibilitatea necesară pentru pliere repetată. Conform interviului, Flex Titanium combină: o placă de titan sub ecran, cu rol de suport structural și absorbție a presiunii/șocurilor; o structură reticulară realizată printr-un proces de fabricație „hibrid”, pentru a păstra flexibilitatea; o peliculă din aliaj de titan sub panou, foarte subțire (menționată ca „doar câteva zeci de micrometri”), pentru rezistență și elasticitate la plieri repetate. Efectul operațional revendicat: structura întărită ar reduce grosimea modulului de afișare cu 10%, ceea ce ar crea spațiu suplimentar pentru baterie, sistemul de răcire și cameră. Pentru utilizatori, Samsung leagă acest lucru de un dispozitiv mai subțire și mai ușor, cu ecran mai plat și o urmă de pliu mai puțin vizibilă. Baterie și încărcare: densitate energetică și arhitecturi diferite pe modele Pe partea de energie, Samsung afirmă că a reproiectat „sistemul de baterii”, nu doar a mărit capacitatea. Compania spune că a introdus un anod din siliciu-carbon pentru a crește densitatea energetică, dar notează că materialele siliciu-carbon sunt mai reactive, ceea ce ar fi impus optimizarea întregului sistem pentru stabilitate pe termen lung la tensiuni ridicate. În interviu este menționat explicit că Galaxy Z Fold8 Ultra are o baterie de 5.000 mAh. La încărcare, Samsung spune că nu a aplicat o soluție unică pe toată gama, ci a adaptat arhitectura la fiecare factor de formă: Galaxy Z Fold8 Ultra și Galaxy Z Fold8 folosesc o arhitectură de încărcare „cu două căi”, pentru distribuție mai eficientă a energiei și management termic mai bun; aceasta suportă încărcare rapidă de 45 W, iar Fold8 Ultra ar ajunge la 67% în 30 de minute; pentru Galaxy Z Flip8, arhitectura ar fi optimizată separat, în funcție de constrângerile de spațiu și temperatură ale formatului compact. Validarea durabilității: peste 100 de teste înainte de lansare Samsung afirmă că durabilitatea este „dovedită prin teste” și că a validat întregul sistem pliabil în condiții apropiate de utilizarea reală. Pentru cea mai recentă serie Galaxy Z, compania menționează peste 100 de teste de fiabilitate, care includ căderi, pliere repetată, presiune, umiditate și particule. De ce contează pentru piață Mesajul-cheie al interviului este că subțierea pliabilelor nu este tratată ca un exercițiu de design, ci ca o rearanjare a spațiului intern, cu efect direct asupra componentelor care influențează experiența zilnică: baterie, răcire și rigiditatea ansamblului ecran–balama. În măsura în care aceste schimbări se confirmă în utilizare, ele pot deveni diferențiatori practici într-o categorie în care autonomia și rezistența rămân criterii de cumpărare la fel de importante ca formatul pliabil. [...]
Xiaomi ridică miza în segmentul „performance” cu un preț de pornire de 4.199 yuani (circa 623 dolari, aprox. 2.800 lei) pentru noul Redmi K100 Pro Max , mizând pe o combinație rară în zona flagship: ecran de 185 Hz și baterie de 9.070 mAh, potrivit Notebookcheck . Telefonul a fost lansat în China, iar detaliile despre o lansare globală „urmează să fie confirmate”. Poziționare: performanță de gaming și autonomie, fără răcire activă Modelul este construit în jurul chipsetului Snapdragon 8 Elite Gen 5 și al unui cip intern Xiaomi, D2, pe care compania îl leagă de îmbunătățiri pentru jocuri (anti-aliasing și calitate a imaginii). Spre deosebire de Redmi K90 Max, nu are cooler activ, însă Xiaomi indică un sistem de răcire cu cameră de vapori (VC) de 6.300 mm². Ecran 185 Hz și touch sampling până la 4.800 Hz Redmi K100 Pro Max vine cu un ecran AMOLED de 6,9 inci, cu rată de reîmprospătare de 185 Hz, rezoluție 2608×1200 pixeli și suport Dolby Vision. Pentru control în jocuri, Xiaomi menționează o rată de eșantionare la atingere de până la 4.800 Hz. Baterie de 9.070 mAh și încărcare rapidă, inclusiv inversă Un alt diferențiator este bateria de 9.070 mAh, pe care publicația o descrie drept un salt față de generația anterioară. La capitolul încărcare, sunt menționate: 100 W prin cablu; 50 W wireless; 27 W încărcare inversă prin cablu; 22,5 W încărcare inversă wireless. Cameră principală de 200 MP și pachet foto cu teleobiectiv periscopic Pe spate, telefonul are o cameră principală de 200 MP (24 mm, senzor 1/1,56”), plus: teleobiectiv periscopic de 50 MP cu zoom optic 5x; ultrawide de 50 MP. Prețuri în China și ce lipsește încă: planul pentru piețele externe Xiaomi a anunțat în China un preț de pornire de 4.199 yuani (circa 623 dolari, aprox. 2.800 lei) pentru versiunea cu 12 GB RAM și 256 GB stocare. Configurația de top, cu 16 GB RAM și 1 TB, costă 5.999 yuani (aprox. 889 dolari, circa 4.000 lei). Detaliile despre disponibilitatea globală nu au fost comunicate de companie, conform sursei. [...]
