Știri
Știri din categoria Tehnologie
O posibilă apariție a Sony Xperia 1 VIII în baza de date a autorității americane FCC sugerează că Sony păstrează mufa audio de 3,5 mm, un detaliu tot mai rar la telefoanele de top, potrivit Android Authority. Dacă informația se confirmă, modelul ar continua o direcție care diferențiază Xperia în zona premium, unde producătorii au împins utilizatorii spre căști wireless sau adaptoare.
Identificarea vine dintr-un dosar FCC pentru un dispozitiv Sony cu numărul PY7-30515Z, găsit de The Walkman Blog (care a semnalat documentul public). În document nu apare explicit numele comercial, însă publicația notează că există indicii că ar putea fi vorba despre viitorul Xperia 1 VIII.
Din informațiile menționate în articol, înregistrarea ar sugera următoarele caracteristici:
Publicația precizează că lista nu aduce multe alte detalii tehnice, iar concluzia privind jack-ul de 3,5 mm rămâne, deocamdată, o deducție pe baza mențiunilor din document.
Dosarul ar fi fost înregistrat la final de martie 2026 și a devenit vizibil pe 13 aprilie, cu câteva zile mai devreme decât anul trecut: pentru Xperia 1 VII, documentația a devenit disponibilă pe 17 aprilie 2025. Android Authority notează însă că nu este clar dacă acest avans va influența data lansării.
Ca reper, Xperia 1 VII a fost anunțat pe 13 mai 2025 și a ajuns la vânzare în iunie. Dacă Sony păstrează un calendar similar, un anunț ar putea veni în următoarele săptămâni, dar informația nu este confirmată oficial.
Recomandate
Sony limitează noul PlayStation Portal la streaming , iar memoria internă extinsă nu schimbă faptul că dispozitivul rămâne dependent de Wi‑Fi, potrivit Mobilissimo . Noua versiune este anunțată pentru Japonia și Coreea de Sud și nu permite descărcarea și rularea locală a jocurilor. Noul model se numește PlayStation Portal Player , fără termenul „Remote”, o schimbare care sugerează o utilizare mai puțin legată de o consolă PS5, prin acces la cloud gaming (jocuri rulate pe servere, transmise prin internet) disponibil în abonamentul PlayStation Plus Premium . În practică, însă, utilizatorii rămân dependenți de conexiune: fie pentru Remote Play, fie pentru streaming din cloud. Ce se schimbă și ce rămâne la fel La nivel de design, modificările sunt minime. Dispozitivul păstrează ecranul LCD de 8 inch, rezoluție Full HD (1080p) și rată de reîmprospătare de 60 FPS, alături de comenzile inspirate de DualSense, inclusiv triggere adaptive și feedback haptic. Varianta de culoare Midnight Black este menționată ca element de aspect, dar nu este o noutate, fiind disponibilă din februarie 2025. Principala noutate hardware este „memoria internă extinsă”, însă Sony nu comunică nici capacitatea, nici modul exact de utilizare. Compania precizează că jocurile de PS5 nu pot fi instalate pe dispozitiv, iar sursa notează că oricum nu ar rula, având un hardware descris ca „tabletă midrange”. Impact operațional: fără jocuri offline și cu restricții regionale Din perspectiva utilizării, limitarea majoră rămâne lipsa suportului pentru jocuri offline: fără instalare locală, PlayStation Portal funcționează doar cu acces la rețea. În plus, apar restricții regionale care reduc șansele unei extinderi rapide în Europa: modelul pentru Japonia acceptă doar limba japoneză și conturi PlayStation din Japonia; versiunea pentru Coreea de Sud este limitată la limba coreeană și conturi locale. Mobilissimo notează că, în aceste condiții, probabilitatea ca dispozitivul să ajungă în Europa este mică. În lipsa unor detalii oficiale despre capacitatea de stocare și utilizarea ei, publicația avansează ca posibilități folosirea spațiului suplimentar pentru aplicații de streaming sau pentru stocarea înregistrărilor de gameplay, dar subliniază că rămâne neclar ce rol practic va avea memoria extinsă cât timp instalarea jocurilor nu este posibilă. [...]
Microsoft spune că serviciile pentru consumatori sunt complet restabilite, dar companiile care folosesc Microsoft 365 pot resimți în continuare efecte operaționale prin întârzieri și acumulări de e-mailuri, în timp ce furnizorul monitorizează stabilitatea după incident, potrivit Profit . După pana globală care i-a blocat serviciile, Microsoft a anunțat că platformele destinate consumatorilor au revenit „complet”. În schimb, pentru zona corporate, compania indică faptul că este nevoie de „o revenire susținută” a serviciilor din suita Microsoft 365, semn că normalizarea poate fi graduală pentru unele organizații. Ce înseamnă, practic, pentru companii Microsoft afirmă că urmărește în continuare mesajele electronice acumulate în timpul incidentului, înainte de a declara complet rezolvată problema care a afectat serviciile pentru companii. Cu alte cuvinte, chiar dacă funcționalitățile par restabilite, pot exista întârzieri sau blocaje punctuale până când fluxurile de e-mail revin la parametri normali. Într-o actualizare citată de publicație, compania motivează abordarea prudentă prin amploarea incidentului: „Având în vedere gravitatea impactului provocat de acest incident, monitorizăm situația pentru o perioadă mai îndelungată, pentru a ne asigura că nu sunt necesare măsuri suplimentare de remediere.” De ce contează Pentru firme, diferența dintre „serviciu repornit” și „serviciu stabil” are impact direct în operațiuni: e-mailul și aplicațiile din Microsoft 365 sunt infrastructură de lucru pentru comunicare internă, relația cu clienții și derularea proceselor curente. Mesajele acumulate în timpul întreruperii pot genera întârzieri în răspunsuri și în fluxurile de aprobare, chiar și după reluarea accesului. Profit notează că Microsoft nu a declarat încă închisă complet problema pe segmentul de companii, tocmai pentru că urmărește efectele reziduale ale incidentului. [...]
Microsoft a publicat actualizări „în afara ciclului” pentru a debloca activarea Windows în companii , după ce patch-urile din 10 noiembrie au introdus o eroare care oprea rularea unor scripturi folosite la licențierea în volum, potrivit Mobilissimo . Problema îi vizează în principal pe administratorii IT și mediile corporate, nu utilizatorii obișnuiți. Actualizările de urgență (cumulative OOB – „out of band”, adică lansate separat de calendarul obișnuit) au fost publicate pe 13 noiembrie și repară un blocaj apărut după Patch Tuesday . Eroarea afecta scriptul slmgr.vbs , folosit frecvent pentru automatizarea activării și licențierii prin KMS (Key Management Service – activare printr-un server intern al organizației). Ce s-a stricat și de ce contează operațional Defecțiunea se manifesta prin eroarea 0x80041008 („Invalid parameter”) la comenzi precum: slmgr.vbs /ipk (instalarea unei chei de produs) slmgr.vbs /skms-domain (configurarea serverului KMS) Impactul practic: un PC deja activat nu își pierdea licența, însă companiile care încercau să configureze sau să reactiveze sisteme prin scripturi puteau rămâne blocate în procesul de punere în funcțiune, mai ales în scenarii de instalări noi sau reimaginare (reinstalare standardizată) a stațiilor. Ce urmează pentru organizații Pentru departamentele IT, miza este revenirea rapidă la fluxurile automate de activare, fără intervenții manuale pe fiecare sistem. Mobilissimo notează că utilizatorii obișnuiți „nu au, în general, de ce să se alarmeze”, semnalând că problema a fost una de administrare și operare în rețele, nu de utilizare de zi cu zi. [...]
Apelul lui Trump către Jensen Huang , făcut în pofida a două avertizări ale serviciilor secrete privind o posibilă recrutare de către spionajul chinez, riscă să declanșeze o anchetă politică și de securitate cu efecte directe asupra regimului american de export pentru cipuri avansate , potrivit The Jerusalem Post , care citează un material The New York Times. Conform relatării, președintele SUA Donald Trump l-a sunat marți pe CEO-ul Nvidia , Jensen Huang, și l-a îndemnat „să continue să lupte” pentru a-și păstra funcția, cu două zile înainte ca acesta să fie forțat să demisioneze pe fondul unui scandal de spionaj și al unor dezvăluiri despre relații extraconjugale. The New York Times afirmă că informația se bazează pe două persoane informate despre conversație. Ce știau serviciile secrete și de ce contează pentru Nvidia Publicația notează că agențiile americane de informații au ajuns la concluzia că o femeie cu care Huang ar fi avut o relație romantică, o cetățeană chineză numită Alice Huang, ar fi fost recrutată de Ministerul Securității Statului din China (instituția responsabilă, între altele, de operațiuni de informații). Trump ar fi primit cel puțin două avertizări: primul, la finalul anului trecut; al doilea, în primăvară. În pofida acestor avertizări, Trump nu ar fi luat măsuri împotriva CEO-ului Nvidia și l-ar fi inclus inclusiv în vizita sa în China din luna mai, potrivit aceluiași material. Miza depășește cazul personal al lui Huang: raportul ridică întrebări despre modul în care Casa Albă a gestionat riscuri de informații care implică una dintre cele mai importante companii pentru securitatea tehnologică a SUA, într-un moment în care Washingtonul și Beijingul concurează pentru controlul pieței de semiconductori avansați. Demisia și conducerea interimară Joi, Nvidia a anunțat că Huang se retrage din funcția de CEO, după dezvăluirile privind relația cu femeia suspectată de spionaj și după informații despre o a doua presupusă relație, menționată în raport ca fiind cu Kimberly Powell, vicepreședinte al Nvidia pentru sănătate. Compania a precizat că directoarea financiară (CFO) Colette Kress va prelua rolul de CEO interimar. Separat, femeia suspectată de spionaj ar fi lucrat pentru o companie din industria centrelor de date, iar autoritățile americane analizează și suspiciuni privind transferul de cipuri avansate către China cu încălcarea restricțiilor americane la export. Articolul subliniază însă că nu există dovezi publice că Huang ar fi transferat el însuși informații clasificate către guvernul chinez. Presiune politică: Congresul cere investigații Cazul a generat reacții în Congres, unde parlamentari din ambele partide cer o investigație privind: dacă relațiile lui Huang au expus informații sensibile despre industria americană de inteligență artificială; dacă au existat decizii care au permis unor companii legate de China să obțină cipuri supuse restricțiilor de export. Totodată, senatori democrați au cerut administrației să păstreze documente și corespondență legate de conexiunile lui Huang cu oficiali de rang înalt și de politicile SUA privind exportul de cipuri către China. În plan politic, The New York Times mai relatează că reprezentantul lui Huang nu a răspuns unei solicitări de comentariu, iar Trump și Casa Albă nu au răspuns solicitărilor privind convorbirea telefonică. În acest context, următorul pas probabil este o anchetă formală care să lege cazul de aplicarea restricțiilor de export și de eventuale breșe de securitate în jurul uneia dintre companiile-cheie ale lanțului global de cipuri pentru inteligență artificială. [...]
Dependența Ucrainei de Starlink împinge Kievul spre propriile rețele militare de sateliți , într-o mișcare cu impact direct asupra continuității comunicațiilor pe front și asupra costurilor operaționale ale războiului, potrivit Al Jazeera . În paralel, Rusia încearcă să-și construiască o alternativă de tip „Starlink”, dar cu rezultate tehnice incerte, pe fondul unor eșecuri raportate la sateliții lansați. Un prim pas al Ucrainei este nanosatelitul Obria Nano, lansat de compania ucraineană Himera împreună cu producătorul danez GomSpace, proiect prezentat drept începutul unei capacități „reziliente și suverane” de comunicații prin satelit. În octombrie, Kievul a semnat și cu Nokia și cu startup-ul finlandez ICEYE (imagistică radar care funcționează în orice condiții meteo) pentru a analiza dezvoltarea unei rețele de sateliți militari. De ce contează: întreruperile Starlink au efect imediat pe front Miza este reducerea dependenței aproape totale de SpaceX, compania lui Elon Musk care operează Starlink, o constelație de peste 10.000 de sateliți pe orbită joasă. Președintele Volodîmîr Zelenski a spus că, joi, vitezele Starlink și Starshield (componenta militară operată de Pentagon) au fost limitate pentru Ucraina, ceea ce a dus la „perturbări semnificative” ale funcționării pe linia frontului. Al Jazeera notează că și luna trecută au existat întreruperi. Un expert în domeniul spațial, Anatoly Zak, a declarat pentru Al Jazeera că un sistem complet nou ar necesita „câțiva ani”, iar în următorul an sau doi Starlink și Starshield rămân „absolut necesare”. În același timp, relația Ucrainei cu Musk este descrisă ca una oscilantă, inclusiv din cauza deciziilor privind acoperirea în zone ocupate și a pozițiilor publice ale acestuia. Alternativele sunt mai scumpe sau mai puțin potrivite pentru nevoile militare Kievul ar putea negocia o trecere la rivali ai Starlink, însă aceștia sunt mai mici și, în unele cazuri, limitați ca utilizare militară, potrivit analizei: Iridium are 66 de sateliți la circa 800 km altitudine (aprox. 497 mile). OneWeb (operat de Eutelsat) are până la 650 de sateliți la circa 1.200 km, dar nu este autorizat pentru lovituri militare cu drone, conform articolului. Diferența de cost este majoră: un terminal Starlink ușor și compact poate costa până la 500 de dolari (aprox. 2.300 lei) , în timp ce un terminal OneWeb, mai greu și voluminos, este indicat la 9.000 de dolari (aprox. 41.500 lei) . Al Jazeera mai arată că, în medie, un terminal din Ucraina „vede” simultan circa cinci duzini de sateliți Starlink, față de doar 11 sateliți OneWeb, ceea ce se traduce în performanță și redundanță diferite în utilizarea de zi cu zi. Rusia își construiește „Rassvet”, dar cu probleme de fiabilitate Pe partea rusă, Vladimir Putin a vorbit despre încercările Moscovei de a crea o versiune proprie de Starlink și l-a numit pe Musk „un adevărat geniu”, într-un context pe care un analist ucrainean îl descrie drept „flatare” calculată. Programul rusesc vizează constelația Rassvet (Dawn) , gestionată de Bureau 1440, companie controlată de Kremlin, care ar plănui 900 de sateliți până în 2035 . Totuși, sunt semnalate dificultăți: Institute for the Study of War a afirmat în august că peste o treime dintre sateliții Rassvet nu au ajuns la „altitudini operaționale sustenabile”, iar până la începutul lui noiembrie Rusia ar fi pierdut două dintre cei 32 de sateliți Rassvet 3 lansați în ultimele șapte luni. Publicația ucraineană The Defence Express a relatat că unul dintre sateliți, ars în atmosferă la 1 noiembrie, nu și-a pornit propulsia pentru corectarea poziției. Ce opțiuni tehnice are Ucraina și ce urmează Potrivit analistului Pavel Luzin (Jamestown Foundation), Ucraina ar avea, în esență, două direcții pentru o capacitate proprie: sateliți mari și scumpi pe orbită geosincronă (cu durată de viață de până la 20 de ani) sau o rețea de sute de sateliți mai ieftini pe orbită joasă, care necesită înlocuire constantă. Ca soluții mai ieftine, el menționează și baloane stratosferice ori drone stratosferice folosite ca „cvasi-sateliți”. În același timp, Luzin avertizează că o flotă de sateliți necesară pentru coordonate către drone cu rază lungă poate crește costul fiecărei lovituri, iar alternative precum drone ghidate de inteligență artificială (antrenate să recunoască ținte) sau dezvoltarea de rachete balistice ar putea reduce dependența de conexiunea prin satelit. El mai spune că nu exclude ca Ucraina să nu fie nevoită să creeze alternative, deoarece SpaceX ar avea interes ca Ucraina să continue să folosească sistemul. [...]
Honor ar putea miza pe un salt de calitate în fotografie și durabilitatea ecranului în viitoarea serie Magic 10, printr-un senzor principal de 200 MP cu tehnologie LOFIC și un panou OLED „tandem” (cu două straturi), potrivit Gizmochina . Informațiile provin din postări separate ale tipsterului Smart Pikachu pe Weibo și trebuie tratate ca zvonuri, seria fiind descrisă ca fiind încă la circa un an distanță de lansare. Cameră de 200 MP cu LOFIC: accent pe interval dinamic, nu doar pe rezoluție Conform tipsterului, Honor ar fi personalizat un senzor „deosebit de mare” de 200 MP pentru camera principală, cu tehnologie LOFIC (Lateral Overflow Integration Capacitor). Publicația notează că postarea nu indică dimensiunea fizică a senzorului și nici modelul exact din gama Magic 10 care l-ar putea primi. LOFIC este prezentată ca o tehnologie menită să extindă intervalul dinamic al senzorului (diferența dintre zonele foarte luminoase și cele întunecate dintr-o scenă). În practică, ar reduce „arderea” zonelor luminoase în cadre cu contrast puternic, de exemplu subiecte iluminate din spate sau scene nocturne urbane. Legătura cu testele OmniVision rămâne neclară Zvonul despre camera de 200 MP vine la scurt timp după alte informații potrivit cărora Honor ar testa patru senzori OmniVision, inclusiv modelul de 200 MP OVB0D. Totuși, Smart Pikachu nu numește senzorul din noua afirmație, astfel că nu este clar dacă unitatea personalizată de 200 MP are legătură cu acele teste. Gizmochina amintește și că Honor ar fi experimentat anterior cu LOFIC: în martie, publicația relata că Honor Magic 9 Pro ar putea ajunge cu două camere spate de 200 MP, iar unul dintre prototipuri ar fi folosit fie OmniVision OV52B, fie OVB0D, cu LOFIC. Ecran OLED „tandem”: posibil câștig la luminozitate și durată de viață Într-o a doua postare, tipsterul susține că Honor evaluează panouri OLED cu două straturi (dual-layer), care ar urma să fie folosite atât pe viitorul Honor Magic 10, cât și pe tablete. Tehnologia „tandem OLED” presupune suprapunerea a două straturi emisive, în locul unuia singur, ceea ce poate crește luminozitatea și poate prelungi durata de viață a panoului. Ce urmează În lipsa unor specificații confirmate (dimensiunea senzorului, modelul exact, calendarul oficial), informațiile rămân la nivel de evaluare internă și scurgeri din piață. Dacă se confirmă, combinația LOFIC + tandem OLED ar indica o strategie orientată spre îmbunătățiri vizibile în utilizarea de zi cu zi (fotografie în scene dificile și ecrane mai rezistente), nu doar spre creșteri de cifre în fișa tehnică. [...]
