Știri
Știri din categoria Tehnologie
Dependența Ucrainei de Starlink împinge Kievul spre propriile rețele militare de sateliți, într-o mișcare cu impact direct asupra continuității comunicațiilor pe front și asupra costurilor operaționale ale războiului, potrivit Al Jazeera. În paralel, Rusia încearcă să-și construiască o alternativă de tip „Starlink”, dar cu rezultate tehnice incerte, pe fondul unor eșecuri raportate la sateliții lansați.
Un prim pas al Ucrainei este nanosatelitul Obria Nano, lansat de compania ucraineană Himera împreună cu producătorul danez GomSpace, proiect prezentat drept începutul unei capacități „reziliente și suverane” de comunicații prin satelit. În octombrie, Kievul a semnat și cu Nokia și cu startup-ul finlandez ICEYE (imagistică radar care funcționează în orice condiții meteo) pentru a analiza dezvoltarea unei rețele de sateliți militari.
Miza este reducerea dependenței aproape totale de SpaceX, compania lui Elon Musk care operează Starlink, o constelație de peste 10.000 de sateliți pe orbită joasă. Președintele Volodîmîr Zelenski a spus că, joi, vitezele Starlink și Starshield (componenta militară operată de Pentagon) au fost limitate pentru Ucraina, ceea ce a dus la „perturbări semnificative” ale funcționării pe linia frontului. Al Jazeera notează că și luna trecută au existat întreruperi.
Un expert în domeniul spațial, Anatoly Zak, a declarat pentru Al Jazeera că un sistem complet nou ar necesita „câțiva ani”, iar în următorul an sau doi Starlink și Starshield rămân „absolut necesare”. În același timp, relația Ucrainei cu Musk este descrisă ca una oscilantă, inclusiv din cauza deciziilor privind acoperirea în zone ocupate și a pozițiilor publice ale acestuia.
Kievul ar putea negocia o trecere la rivali ai Starlink, însă aceștia sunt mai mici și, în unele cazuri, limitați ca utilizare militară, potrivit analizei:
Al Jazeera mai arată că, în medie, un terminal din Ucraina „vede” simultan circa cinci duzini de sateliți Starlink, față de doar 11 sateliți OneWeb, ceea ce se traduce în performanță și redundanță diferite în utilizarea de zi cu zi.
Pe partea rusă, Vladimir Putin a vorbit despre încercările Moscovei de a crea o versiune proprie de Starlink și l-a numit pe Musk „un adevărat geniu”, într-un context pe care un analist ucrainean îl descrie drept „flatare” calculată. Programul rusesc vizează constelația Rassvet (Dawn), gestionată de Bureau 1440, companie controlată de Kremlin, care ar plănui 900 de sateliți până în 2035.
Totuși, sunt semnalate dificultăți: Institute for the Study of War a afirmat în august că peste o treime dintre sateliții Rassvet nu au ajuns la „altitudini operaționale sustenabile”, iar până la începutul lui noiembrie Rusia ar fi pierdut două dintre cei 32 de sateliți Rassvet 3 lansați în ultimele șapte luni. Publicația ucraineană The Defence Express a relatat că unul dintre sateliți, ars în atmosferă la 1 noiembrie, nu și-a pornit propulsia pentru corectarea poziției.
Potrivit analistului Pavel Luzin (Jamestown Foundation), Ucraina ar avea, în esență, două direcții pentru o capacitate proprie: sateliți mari și scumpi pe orbită geosincronă (cu durată de viață de până la 20 de ani) sau o rețea de sute de sateliți mai ieftini pe orbită joasă, care necesită înlocuire constantă. Ca soluții mai ieftine, el menționează și baloane stratosferice ori drone stratosferice folosite ca „cvasi-sateliți”.
În același timp, Luzin avertizează că o flotă de sateliți necesară pentru coordonate către drone cu rază lungă poate crește costul fiecărei lovituri, iar alternative precum drone ghidate de inteligență artificială (antrenate să recunoască ținte) sau dezvoltarea de rachete balistice ar putea reduce dependența de conexiunea prin satelit. El mai spune că nu exclude ca Ucraina să nu fie nevoită să creeze alternative, deoarece SpaceX ar avea interes ca Ucraina să continue să folosească sistemul.
Recomandate
SpaceX încearcă vineri să facă un pas major spre reutilizarea completă a rachetei Starship , printr-o misiune în care vrea să „prindă” atât boosterul Super Heavy, cât și treapta superioară – o premieră care, dacă reușește, ar reduce costurile și timpul de rotație între lansări. Potrivit CNET , tentativa are loc în cadrul zborului Starship Flight 15, programat pentru vineri, 13 noiembrie. Fereastra de lansare este de 75 de minute și se deschide la ora 17:45 ET (00:45, sâmbătă, ora României). Misiunea include plasarea pe orbită a 26 de sateliți Starlink V3 , 14 orbite în jurul Pământului și revenirea sâmbătă. Ce înseamnă „dublă prindere” și de ce contează operațional Elementul cu adevărat nou este că SpaceX încearcă două operațiuni pe care nu le-a mai combinat până acum: Prinderea boosterului Super Heavy V3 cu turnul de lansare și recuperare supranumit informal „ Mechazilla ”, de la baza SpaceX din Boca Chica, Texas. Compania a mai prins cu succes de trei ori varianta Super Heavy V1, însă aceasta ar fi prima prindere pentru V3. Turnul folosește brațe „ca niște bețișoare” pentru a captura boosterul din aer. Recuperarea ambelor trepte : până acum, prinderea cu Mechazilla viza doar boosterul, în timp ce treapta superioară (Starship) ajungea în ocean. De data aceasta, SpaceX vrea să prindă și treapta superioară la întoarcerea de sâmbătă. Programul misiunii și ce se știe despre transmisie SpaceX transmite zborul pe contul său de pe X și pe site-ul companiei. Acoperirea începe la 17:15 ET (00:15, ora României), cu 30 de minute înainte de deschiderea ferestrei de lansare. Linkuri menționate în material: pe X: https://x.com/SpaceX pe site-ul companiei: https://www.spacex.com/launches Transmisia ar urma să includă lansarea și tentativa de prindere a boosterului Super Heavy V3, estimată la aproximativ 6,5 minute după decolare. SpaceX promite și „ore de imagini live” cu Starship pe orbită, cu cadre ale Pământului. Nu este clar dacă SpaceX va transmite și a doua prindere (a treptei superioare) la revenirea de sâmbătă. Ora estimată pentru această revenire este 16:17 ET (23:17, ora României), la peste 22 de ore după lansare, dacă nu apar întârzieri sau probleme tehnice. Ce urmează dacă se amână Dacă lansarea se amână din cauza vremii, a unor probleme tehnice sau din alte motive, SpaceX nu a anunțat, deocamdată, o dată de rezervă pentru Flight 15. [...]
Anduril susține că a demonstrat un senzor orbital care poate urmări sateliți în „noaptea” Pământului , o zonă în care monitorizarea bazată pe senzori optici are limitări și unde manevrele pot trece temporar neobservate, potrivit Ars Technica . Miza este una operațională: menținerea „custodiei” (urmărirea continuă) asupra obiectelor din orbită joasă, inclusiv în perioadele de eclipsă. Satelitul demonstrator, numit Anduril-216, a fost lansat în iulie într-o misiune de tip rideshare (zbor comun) SpaceX și operează la circa 590 km altitudine, petrecând aproximativ o treime din fiecare orbită în întuneric. Compania spune că tocmai aceste treceri prin „noaptea orbitală” permit valorificarea unui senzor în infraroșu cu unde lungi (long-wave infrared), care detectează semnături termice. De ce contează: „golul” de supraveghere în perioadele de eclipsă Armata SUA și furnizori comerciali folosesc rețele de radare și senzori optici, la sol și în spațiu, pentru a monitoriza traficul de sateliți. Problema, descrisă de Anduril, este că atunci când un satelit intră în umbra Pământului, sistemele care se bazează pe lumină vizibilă pot pierde temporar urmărirea, iar o manevră făcută în acest interval poate fi mai greu de observat. În acest context, Space Force are două obiective principale, conform articolului: să identifice mișcări potențial amenințătoare ale sateliților adversarilor și să emită alerte de trafic pentru operatorii globali atunci când există risc de coliziune. Ce a demonstrat Anduril-216 și cum funcționează senzorul Anduril afirmă că senzorul său în infraroșu cu unde lungi poate „închide” acest gol, prin detectarea căldurii emise de nave spațiale chiar și în eclipse. Compania a publicat o singură imagine de la instrument, o vedere în infraroșu a Lunii deasupra orizontului Pământului, prezentată ca exemplu al capabilităților. Un element tehnic invocat de Anduril este „plaja dinamică” mare a senzorului (capacitatea de a surprinde detalii în condiții foarte diferite de iluminare) și faptul că este „blocat de Soare” rar, ceea ce ar permite observații mai consistente. Modelul de operare: date pentru armată, nu vânzare de sateliți Misiunea a fost finanțată din capital intern al Anduril, iar platforma satelitului a fost construită de startup-ul Apex Space . Compania spune că nu intenționează să-și facă o linie proprie de producție de sateliți, ci să cumpere platforme de la terți și să integreze module proprii de senzori și calcul. Pe termen scurt, Anduril își poziționează oferta ca furnizor de date de „space domain awareness” (informații pentru conștientizarea situației din spațiu) către armata SUA, nu ca furnizor comercial de sateliți sau senzori către guvern. Compania notează însă că această abordare „s-ar putea schimba” în viitor. Un alt punct menționat este rolul procesării la bord: modulul de calcul de pe Anduril-216 ar fi proiectat să combine date din mai multe tipuri de senzori și să genereze soluții de urmărire fără intervenție sau analiză de la sol. Ce urmează Anduril spune că, deocamdată, optimizează senzorul pentru orbită joasă, dar sugerează că tehnologia ar putea fi folosită și pe alte orbite și, în timp, în spațiul cislunar (zona din apropierea Lunii). În lipsa unor date suplimentare publicate despre performanță (dincolo de demonstrația anunțată și imaginea distribuită), amploarea capabilităților rămâne, deocamdată, la nivelul afirmațiilor companiei. [...]
Apelul lui Trump către Jensen Huang , făcut în pofida a două avertizări ale serviciilor secrete privind o posibilă recrutare de către spionajul chinez, riscă să declanșeze o anchetă politică și de securitate cu efecte directe asupra regimului american de export pentru cipuri avansate , potrivit The Jerusalem Post , care citează un material The New York Times. Conform relatării, președintele SUA Donald Trump l-a sunat marți pe CEO-ul Nvidia , Jensen Huang, și l-a îndemnat „să continue să lupte” pentru a-și păstra funcția, cu două zile înainte ca acesta să fie forțat să demisioneze pe fondul unui scandal de spionaj și al unor dezvăluiri despre relații extraconjugale. The New York Times afirmă că informația se bazează pe două persoane informate despre conversație. Ce știau serviciile secrete și de ce contează pentru Nvidia Publicația notează că agențiile americane de informații au ajuns la concluzia că o femeie cu care Huang ar fi avut o relație romantică, o cetățeană chineză numită Alice Huang, ar fi fost recrutată de Ministerul Securității Statului din China (instituția responsabilă, între altele, de operațiuni de informații). Trump ar fi primit cel puțin două avertizări: primul, la finalul anului trecut; al doilea, în primăvară. În pofida acestor avertizări, Trump nu ar fi luat măsuri împotriva CEO-ului Nvidia și l-ar fi inclus inclusiv în vizita sa în China din luna mai, potrivit aceluiași material. Miza depășește cazul personal al lui Huang: raportul ridică întrebări despre modul în care Casa Albă a gestionat riscuri de informații care implică una dintre cele mai importante companii pentru securitatea tehnologică a SUA, într-un moment în care Washingtonul și Beijingul concurează pentru controlul pieței de semiconductori avansați. Demisia și conducerea interimară Joi, Nvidia a anunțat că Huang se retrage din funcția de CEO, după dezvăluirile privind relația cu femeia suspectată de spionaj și după informații despre o a doua presupusă relație, menționată în raport ca fiind cu Kimberly Powell, vicepreședinte al Nvidia pentru sănătate. Compania a precizat că directoarea financiară (CFO) Colette Kress va prelua rolul de CEO interimar. Separat, femeia suspectată de spionaj ar fi lucrat pentru o companie din industria centrelor de date, iar autoritățile americane analizează și suspiciuni privind transferul de cipuri avansate către China cu încălcarea restricțiilor americane la export. Articolul subliniază însă că nu există dovezi publice că Huang ar fi transferat el însuși informații clasificate către guvernul chinez. Presiune politică: Congresul cere investigații Cazul a generat reacții în Congres, unde parlamentari din ambele partide cer o investigație privind: dacă relațiile lui Huang au expus informații sensibile despre industria americană de inteligență artificială; dacă au existat decizii care au permis unor companii legate de China să obțină cipuri supuse restricțiilor de export. Totodată, senatori democrați au cerut administrației să păstreze documente și corespondență legate de conexiunile lui Huang cu oficiali de rang înalt și de politicile SUA privind exportul de cipuri către China. În plan politic, The New York Times mai relatează că reprezentantul lui Huang nu a răspuns unei solicitări de comentariu, iar Trump și Casa Albă nu au răspuns solicitărilor privind convorbirea telefonică. În acest context, următorul pas probabil este o anchetă formală care să lege cazul de aplicarea restricțiilor de export și de eventuale breșe de securitate în jurul uneia dintre companiile-cheie ale lanțului global de cipuri pentru inteligență artificială. [...]
Honor ar putea miza pe un salt de calitate în fotografie și durabilitatea ecranului în viitoarea serie Magic 10, printr-un senzor principal de 200 MP cu tehnologie LOFIC și un panou OLED „tandem” (cu două straturi), potrivit Gizmochina . Informațiile provin din postări separate ale tipsterului Smart Pikachu pe Weibo și trebuie tratate ca zvonuri, seria fiind descrisă ca fiind încă la circa un an distanță de lansare. Cameră de 200 MP cu LOFIC: accent pe interval dinamic, nu doar pe rezoluție Conform tipsterului, Honor ar fi personalizat un senzor „deosebit de mare” de 200 MP pentru camera principală, cu tehnologie LOFIC (Lateral Overflow Integration Capacitor). Publicația notează că postarea nu indică dimensiunea fizică a senzorului și nici modelul exact din gama Magic 10 care l-ar putea primi. LOFIC este prezentată ca o tehnologie menită să extindă intervalul dinamic al senzorului (diferența dintre zonele foarte luminoase și cele întunecate dintr-o scenă). În practică, ar reduce „arderea” zonelor luminoase în cadre cu contrast puternic, de exemplu subiecte iluminate din spate sau scene nocturne urbane. Legătura cu testele OmniVision rămâne neclară Zvonul despre camera de 200 MP vine la scurt timp după alte informații potrivit cărora Honor ar testa patru senzori OmniVision, inclusiv modelul de 200 MP OVB0D. Totuși, Smart Pikachu nu numește senzorul din noua afirmație, astfel că nu este clar dacă unitatea personalizată de 200 MP are legătură cu acele teste. Gizmochina amintește și că Honor ar fi experimentat anterior cu LOFIC: în martie, publicația relata că Honor Magic 9 Pro ar putea ajunge cu două camere spate de 200 MP, iar unul dintre prototipuri ar fi folosit fie OmniVision OV52B, fie OVB0D, cu LOFIC. Ecran OLED „tandem”: posibil câștig la luminozitate și durată de viață Într-o a doua postare, tipsterul susține că Honor evaluează panouri OLED cu două straturi (dual-layer), care ar urma să fie folosite atât pe viitorul Honor Magic 10, cât și pe tablete. Tehnologia „tandem OLED” presupune suprapunerea a două straturi emisive, în locul unuia singur, ceea ce poate crește luminozitatea și poate prelungi durata de viață a panoului. Ce urmează În lipsa unor specificații confirmate (dimensiunea senzorului, modelul exact, calendarul oficial), informațiile rămân la nivel de evaluare internă și scurgeri din piață. Dacă se confirmă, combinația LOFIC + tandem OLED ar indica o strategie orientată spre îmbunătățiri vizibile în utilizarea de zi cu zi (fotografie în scene dificile și ecrane mai rezistente), nu doar spre creșteri de cifre în fișa tehnică. [...]
O pană globală în infrastructura online a Microsoft a început să afecteze și Xbox , cu probleme raportate la autentificare, salvări în cloud și Xbox Cloud Gaming, potrivit Notebookcheck . Incidentul extinde impactul unei întreruperi mai ample care lovește, de peste o zi, servicii folosite atât de consumatori, cât și de companii. Utilizatorii Xbox au semnalat pe 13 noiembrie dificultăți la conectarea în cont, lansarea jocurilor digitale, sincronizarea salvărilor în cloud și accesarea serviciului de jocuri în cloud. Raportările au apărut pe rețele sociale și pe Downdetector , conform aceleiași surse. Ce servicii sunt afectate și ce se vede la utilizatori În zona Xbox, problemele descrise includ: imposibilitatea de autentificare; blocaje la pornirea jocurilor digitale; erori la preluarea sau sincronizarea salvărilor în cloud; întreruperi la Xbox Cloud Gaming. În paralel, întreruperea mai largă a vizat și alte produse Microsoft, inclusiv Outlook, Teams, OneDrive, Copilot și Azure, notează publicația. Informații contradictorii în statusul oficial La momentul redactării articolului citat, pagina oficială de status a Xbox indica toate serviciile ca fiind operaționale. Notebookcheck menționează că este posibil ca platforma de gaming să fi fost afectată mai puțin sever decât alte servicii Microsoft, deși utilizatorii raportau probleme în teren. Cauza indicată de Microsoft și stadiul remedierii Întreruperea este urmărită de Microsoft sub ID-ul de incident MO1550821 și ar fi început pe 12 noiembrie, afectând inclusiv servicii Microsoft 365 (precum Outlook și Exchange Online), dar și Teams, Copilot și SharePoint. Microsoft a atribuit inițial problemele unei „încărcări ridicate” în mai multe regiuni, apoi a precizat că nu a fost vorba de un vârf de trafic, ci de indisponibilitatea neașteptată a unor servere, care a pus presiune suplimentară pe infrastructura rămasă. Compania a oprit implementări, a redirecționat trafic la nivel global și a repornit servere afectate, investigând și de ce unele sisteme nu treceau verificările automate de sănătate. Potrivit Notebookcheck, Microsoft a spus că nu există indicii de activitate malițioasă în spatele incidentului. Recuperarea a fost descrisă ca „în etape” și neuniformă: au existat îmbunătățiri în unele regiuni și servicii-cheie, însă compania a avertizat că unele servicii restaurate pot deveni din nou nefuncționale, iar o parte dintre utilizatori continuau să întâmpine probleme. [...]
Apple lansează HomeView fără UE din cauza indisponibilității Siri AI în iOS , o limitare care mută discuția din zona de gadgeturi în cea de acces la funcții și conformare regională, potrivit Apple . HomeView este disponibil pentru precomandă în Australia, Canada, India, Noua Zeelandă, Regatul Unit și SUA, la un preț de 429 dolari canadieni (aprox. 1.450 lei), atât pentru varianta standard, cât și pentru Apple HomeView (Wall Mounted). În Uniunea Europeană, produsul nu este pus în vânzare deoarece Siri AI „nu este disponibil în prezent în iOS în UE”, iar compania spune că lucrează cu autoritățile europene pentru „a găsi o cale de urmat”. Ce aduce HomeView și de ce contează Siri AI Dispozitivul poate recunoaște până la șase persoane după față și își adaptează conținutul afișat în aplicații precum Messages, FaceTime, Calendar, Reminders și Find My. Componenta centrală este Siri AI, descrisă de Apple ca având „cunoștințe largi despre lume”, capabilă să răspundă detaliat la întrebări pe aproape orice subiect. Apple mai susține că Siri AI are „conștientizare a ecranului” (poate răspunde sau acționa în funcție de ce este pe ecran) și, atunci când HomeView este asociat cu un iPhone sau iPad compatibil cu Apple Intelligence, poate folosi „context personal” (de exemplu Calendar, Messages și informații relevante din aplicații) pentru răspunsuri mai personalizate și pentru a executa acțiuni între aplicații. Disponibilitate pe limbi și condiții de utilizare Siri AI pe HomeView este disponibil în engleză în SUA, Australia, Canada, India, Noua Zeelandă, Singapore, Africa de Sud și Regatul Unit. Suportul pentru limba franceză (varianta canadiană) va veni ulterior printr-un update software gratuit. Apple precizează și câteva limitări operaționale: Siri AI este disponibil „în beta” în HomeView software versiunea 27.2. Cererile care folosesc „context personal” necesită un iPhone sau iPad asociat, compatibil cu Apple Intelligence, cu cel mai recent software și Siri AI activată într-o limbă acceptată. Unele funcții Apple Intelligence care se bazează pe modele rulate pe server sunt supuse unor limite zilnice de utilizare; accesul extins va fi disponibil „contra cost” în viitor, conform termenilor Apple Intelligence (detalii pe pagina de suport indicată de Apple). Variante, montaj și accesorii: costuri suplimentare Pentru HomeView (Wall Mounted), Apple anunță suporturi dedicate de la Schneider Home și trei opțiuni de alimentare/montaj, comandabile începând de azi (cu excepția variantei PoE, programată pentru 2027): Power Mount USB‑C Wall Connector: 79,95 dolari canadieni (aprox. 270 lei) Power Mount AC Wired: de la 109,95 dolari canadieni (aprox. 370 lei) Power Mount PoE Wired: disponibil de la începutul lui 2027, 179,95 dolari canadieni (aprox. 610 lei) Ce urmează Pe termen scurt, extinderea HomeView în UE rămâne condiționată de disponibilitatea Siri AI în iOS în regiune, iar Apple indică doar că poartă discuții cu UE. În paralel, compania pregătește extinderea suportului lingvistic (franceza canadiană) și semnalează un viitor model de monetizare pentru acces extins la unele funcții Apple Intelligence bazate pe server. [...]
