Știri
Știri din categoria Tehnologie
Randamentele încă sub pragul de producție în masă țin Samsung Foundry departe de comenzi 2nm de miliarde, în condițiile în care clienții mari se uită la stabilitate și costuri înainte să rezerve capacități, potrivit SamMobile.
Problema nu este nouă: și procesul de 3 nanometri (3nm) al Samsung a avut dificultăți comerciale din cauza randamentelor (procentul de cipuri funcționale obținute dintr-un lot), în timp ce TSMC ar fi livrat randamente semnificativ mai bune și a atras majoritatea comenzilor de la giganții tech.
Un raport din Coreea de Sud, citat de publicație, indică faptul că randamentul pe 2nm al Samsung Foundry rămâne sub pragul de 60% asociat producției stabile în masă. Estimarea actuală este de aproximativ 55%, „la mică distanță” de zona considerată sigură pentru producție la scară.
În plus, când este luată în calcul procesarea „back-end” (etapele de după fabricarea pe plachetă, precum asamblarea și testarea), randamentele efective ar putea coborî spre zona de 40%, ceea ce ar însemna costuri mai mari și risc operațional pentru clienți.
Analiștii de piață citați în material susțin că un volum relevant de comenzi 2nm de la clienți mari ar urma să apară doar după ce randamentele trec de 60%. Până atunci, Samsung ar avea nevoie de timp suplimentar pentru a ajunge la nivelul cerut de producția în masă.
Contextul este cu atât mai sensibil cu cât TSMC ar avea randamente 2nm în intervalul 60–70%, iar companii precum NVIDIA, Apple și AMD și-ar produce cipurile 2nm acolo, fără să fi „rezervat” încă capacități la Samsung Foundry.
Publicația notează totuși o îmbunătățire accelerată: în urmă cu mai puțin de 12 luni, rapoarte anterioare indicau randamente „blocate” în zona de 20% în a doua jumătate a anului trecut, iar acum Samsung ar fi urcat spre 55%. Chiar și așa, miza comercială rămâne pragul de peste 60%, care ar debloca, potrivit articolului, comenzi de ordinul miliardelor de dolari.
Recomandate
Nvidia pregătește la Computex 2026 un cip ARM pentru PC, care ar putea schimba competiția din piață , potrivit Notebookcheck . Indiciile vin din postări publicate înaintea târgului de tehnologie din Taipei atât de Nvidia, cât și de contul Windows, care vorbesc despre „o nouă eră pentru PC-uri” și trimit, printr-un cod numeric, la locația keynote-ului companiei. Coordonatele din postări ar indica Taipei Music Center, iar prezentarea Nvidia este programată luni, 1 iunie, la ora 11:00 locală (06:00, ora României). Miza, dincolo de mesajul de marketing, este intrarea mai agresivă a Nvidia pe segmentul PC-urilor cu procesoare ARM (arhitectură folosită frecvent în telefoane și tot mai mult în laptopuri), unde Qualcomm a câștigat teren în ultimii ani. Nu e vorba de Windows 12, ci de un APU Nvidia pentru PC Publicația notează că nu ar fi vorba despre Windows 12: vicepreședintele executiv responsabil de Windows, Pavan Davuluri , a precizat pe X că nu acesta este subiectul. În schimb, Nvidia ar urma să prezinte un APU (procesor care combină CPU și grafică integrată) bazat pe ARM, vehiculat de mai mult timp în zvonuri, posibil sub numele N1X sau N1. În context, Notebookcheck menționează că anunțul Nvidia ar putea fi urmat și de noutăți legate de Surface, precum și de actualizări din partea altor producători de PC-uri, dacă platforma Nvidia va fi adoptată în produse comerciale. Ce se știe din scurgeri: 20 de nuclee și o țintă directă pentru Qualcomm Despre cip, sursa indică mai multe informații provenite din scurgeri anterioare: o intrare Geekbench apărută în 2025 ar fi indicat 20 de nuclee CPU și frecvențe de cel puțin 2,81 GHz ; alte informații neoficiale ar sugera o grafică integrată (iGPU) cu performanță „aproximativ” la nivelul unei GeForce RTX 5070 Ti ; cipul ar fi produs de TSMC pe proces de 3 nm și ar fi fost dezvoltat în cooperare cu MediaTek ; competiția vizată ar fi în principal seria Qualcomm Snapdragon X2 Elite . Notebookcheck subliniază însă că rămâne de văzut dacă acest pas va însemna, în mod real, începutul „unei noi ere” pentru PC-uri sau doar încă o încercare de repoziționare într-o piață care se reconfigurează în jurul eficienței energetice și al ecosistemelor ARM. [...]
Apple nu dă semne că va readuce 3D Touch pe iPhone , iar lecția din spatele deciziei ține de costuri și de adopția redusă a funcției – un tipar care, potrivit BGR , ar putea influența și viitorul butonului „Camera Control” introdus pe modelele recente. 3D Touch a fost lansat pe iPhone 6S în 2015 și eliminat odată cu iPhone 11, în 2019. Ulterior, Apple a retras și suportul software pentru telefoanele care încă îl aveau, prin iOS 13 și iOS 14. În 2026, publicația notează că nu există indicii că Apple ar intenționa să reintroducă 3D Touch sau să îl implementeze pe un model nou. De ce a dispărut 3D Touch: costuri și utilizare limitată Apple nu a explicat oficial renunțarea la 3D Touch, însă analiza indică două motive probabile: costurile de producție și faptul că funcția nu a fost folosită pe scară largă. Deși compania a promovat intens interacțiunile „peek and pop” (previzualizare și deschidere în funcție de presiunea apăsării), dezvoltatorii nu au implementat consistent această „a doua interfață”, iar mulți utilizatori nici nu știau că o au. În locul ei, Apple a mizat pe alte direcții hardware și de ecran, precum baterii mai mari, Always-On Display (afișaj permanent) și ProMotion (rată de reîmprospătare adaptivă). Ce a rămas azi din experiența 3D Touch O parte dintre funcțiile considerate utile au supraviețuit sub forma apăsării lungi (long-press), fără nevoie de senzori de presiune în ecran. Exemplele menționate includ: previzualizarea unui link prin apăsare lungă; accesarea rapidă a unor acțiuni din pictograma aplicației; previzualizarea unei fotografii sau a unui videoclip. În schimb, interacțiunile mai „de nișă”, inclusiv unele mecanici din jocuri care foloseau presiunea (precum exemplele amintite în analiză), au dispărut odată cu tehnologia. „Camera Control”, următoarea funcție care ar putea fi simplificată BGR compară soarta 3D Touch cu evoluția „Force Touch” de pe Apple Watch, eliminat între timp și înlocuit cu gesturi noi ( watchOS 10 ), sugerând că Apple preferă interfețe mai simple și mai ușor de înțeles. În aceeași logică, „Camera Control” – butonul de pe iPhone 16 și 17, poziționat sub butonul lateral și bazat pe o tehnologie similară 3D Touch – ar putea fi ajustat. Analiza susține că, la doi ani de la introducere, funcțiile de glisare și apăsările „intermediare” (double mid-click) sunt percepute ca nesigure de unii utilizatori. Pe fondul unor zvonuri privind modificări la iPhone 18, sunt invocate două posibile explicații: costurile (în contextul unei crize globale de memorie) și faptul că utilizatorii nu au înțeles cum să folosească stratul capacitiv al butonului. Potrivit informațiilor atribuite publicației The Information , Apple ar vrea să elimine acest strat pe modelele viitoare, ceea ce ar însemna renunțarea la glisare și păstrarea sensibilității la presiune doar pentru declanșarea fotografiilor. În esență, concluzia este că Apple pare să prioritizeze consistența și simplitatea în interacțiune, chiar dacă asta reduce „straturile” avansate de control – exact compromisul care a dus, anterior, la dispariția 3D Touch. [...]
Un nou val de scurgeri despre iPhone 18 Pro mută atenția pe „culori”, un detaliu cu miză comercială pentru vânzările de toamnă , după ce au apărut primele clipuri „hands-on” cu modele de design (machete) care arată finisajele în lumină diferită, potrivit Notebookcheck . Imaginile provin din videoclipuri apărute pe Weibo și prezintă ceea ce ar fi succesorii iPhone 17 Pro, însă nu sunt unități funcționale, ci reprezentări din plastic folosite în mod obișnuit de producătorii de huse pentru a verifica potrivirea accesoriilor. Chiar și așa, astfel de machete tind să ofere o indicație mai realistă despre aspect decât randările statice, notează publicația. Ce culori apar în clipuri și ce se schimbă față de generația anterioară În materialele video sunt vizibile patru variante de culoare pentru iPhone 18 Pro: Silver (argintiu) Black (negru) Light Blue (albastru deschis) Dark Cherry (vișiniu închis) Notebookcheck menționează că „Dark Cherry” este prezentată drept noua culoare „vedetă” a gamei, cu un roșu închis, inspirat de nuanțe de vin, care iese mai mult în evidență în mișcare și în iluminări diferite. Ca reper, pentru iPhone 17 Pro sunt enumerate culorile Silver, Deep Blue și Cosmic Orange, iar pentru iPhone 18 Pro lista „scursă” este Silver, Black, Light Blue și Dark Cherry. Ce rămâne neschimbat: designul spatelui și materialele (cu o rezervă) Dincolo de paleta de culori, scurgerea sugerează că designul spatelui ar urma să rămână, în linii mari, similar cu cel al modelului de anul trecut. În privința materialelor, sursa indică faptul că iPhone 18 Pro ar folosi aceeași combinație de aluminiu periat și sticlă ca iPhone 17 Pro, „în ciuda” unor zvonuri despre o posibilă revenire la titan. Publicația subliniază însă limita acestor informații: unitățile finale vor reflecta lumina diferit față de machetele din plastic, iar detaliile pot suferi modificări până la producția de serie. Context: calendarul așteptat și efectul asupra pieței de accesorii Notebookcheck plasează aceste scurgeri înaintea unei prezentări așteptate în septembrie. În același interval, publicația amintește și de posibilitatea ca Apple să lanseze alături de noile modele și primul iPhone pliabil („Ultra”), dar informația rămâne la nivel de așteptare, nu confirmare. Pentru piață, apariția timpurie a machetelor este relevantă mai ales operațional: ele sunt folosite de producătorii de accesorii pentru a pregăti huse și alte produse înainte de lansare, ceea ce poate accelera disponibilitatea acestora în retail imediat după anunțul oficial. [...]
NVIDIA și Microsoft tatonează o nouă platformă Windows on ARM care ar putea împinge laptopurile spre „AI local” mai puternic , pe fondul indiciilor că un cip NVIDIA N1X ar putea fi prezentat la Computex 2026 , potrivit Mobilissimo . Mesajul „A new era of PC” a apărut sincron pe conturile NVIDIA și Windows, cu doar câteva zile înainte de Computex 2026. Publicația notează că prezentarea ar putea avea loc în keynote-ul susținut de Jensen Huang , iar direcția indicată de aceste semnale ar fi o nouă generație de laptopuri „Windows on ARM” (Windows rulat pe procesoare cu arhitectură ARM, diferită de x86-ul clasic din PC-uri). Ce ar fi N1X și de ce contează operațional În centrul speculațiilor se află NVIDIA N1X , descris ca un procesor ARM dezvoltat de NVIDIA, despre care se discută de luni bune. Conform informațiilor vehiculate până acum și reluate de Mobilissimo, cipul ar fi derivat din GB10 Superchip (platformă folosită în mini PC-ul DGX Spark) și ar include: un procesor ARM cu 20 de nuclee, realizat împreună cu MediaTek; o componentă grafică apropiată ca performanțe de o placă video RTX 5070; până la 128 GB memorie LPDDR5X unificată (memorie împărțită între procesor și grafică). Miza practică pentru utilizatori și companii ar fi creșterea capacității de procesare pentru funcții de inteligență artificială rulate local , nu doar în cloud, ceea ce poate schimba cerințele de hardware pentru laptopuri și modul în care sunt proiectate aplicațiile pe Windows on ARM. Întrebarea prețului: primele modele ar putea fi premium Mobilissimo avertizează însă că accesibilitatea nu este clară. Ca reper, platforma GB10 pe care se bazează zvonurile ar costa în prezent în jur de 5.000 de dolari (aprox. 23.000 lei), iar presiunile din piața componentelor (inclusiv memoria) pot împinge prețurile în sus. În acest context, primele laptopuri cu N1X ar putea viza segmentul premium și utilizatori precum dezvoltatori, creatori de conținut sau cei interesați să testeze noile funcții AI, mai degrabă decât piața de masă. Ce urmează Semnalele publice ale celor două companii sugerează o prezentare la Computex 2026, dar detaliile rămân, deocamdată, la nivel de indicii și informații neconfirmate oficial . Dacă N1X se materializează în produse comerciale, impactul imediat ar putea fi accelerarea tranziției Windows on ARM către laptopuri cu accent pe AI local, cu riscul ca primele generații să fie scumpe și limitate ca disponibilitate. [...]
O scurgere de la un retailer indică prețuri de până la 4.049 euro (aprox. 20.245 lei) pentru primele laptopuri Lenovo cu APU Nvidia N1X , un semnal că „noua eră PC” promisă de Nvidia ar putea debuta în segmentul premium, nu într-o competiție de preț cu viitoarele modele bazate pe Snapdragon, potrivit Notebookcheck . Informația apare cu doar câteva ore înainte de evenimentul oficial de lansare de la Computex (1 iunie 2026), unde CEO-ul Nvidia, Jensen Huang , urmează să deschidă conferința. Publicația notează că, în ultimele ore, Nvidia, Microsoft, MediaTek și Arm au publicat mesaje care promit „nimic mai puțin decât o nouă eră pentru PC”. Ce arată scurgerea: Yoga Pro 7 de 15,3 inci, cu configurații scumpe Scurgerea, atribuită unui retailer din Europa de Est și descoperită de WinFuture, descrie un Lenovo Yoga Pro 7 de 15,3 inci, o versiune nouă față de variantele existente cu Intel și AMD. Modelul ar urma să folosească un APU (procesor cu grafică integrată) Arm produs de Nvidia și MediaTek. Specificațiile menționate în listări includ: ecran tactil OLED WQXGA de 165 Hz, 15,3 inci; până la 64 GB RAM; SSD PCIe de 1 TB; Windows 11 Home. În ceea ce privește prețurile, listările indică două configurații principale: Nvidia N1X 675 cu 64 GB RAM: 4.049 euro (aprox. 20.245 lei ); Nvidia N1X 650 cu 32 GB RAM: 3.199 euro (aprox. 15.995 lei ). Notebookcheck subliniază că aceste niveluri „nu indică neapărat un război al prețurilor” cu Snapdragon X2 Elite. Indicii despre o gamă mai largă N1/N1X și ce rămâne neclar Pe lângă cele două modele N1X, publicația menționează o a treia variantă Yoga Pro 7 listată cu „Nvidia N1”, însă fără captură de ecran sau preț. Acest lucru ar sugera existența a cel puțin trei versiuni (SKU-uri) N1(X), diferențiate probabil în principal prin frecvențele atinse. Rămâne neclar dacă Nvidia N1 va fi limitat și la nivel de funcții față de N1X. Context: ce se știe din scurgeri anterioare despre cip Conform unor scurgeri mai vechi citate de publicație, cipul Arm ar fi dezvoltat împreună cu MediaTek și fabricat de TSMC pe proces de 3 nm, cu: 20 de nuclee Arm v9.2; GPU Blackwell cu 6.144 nuclee CUDA și 48 unități SM. Notebookcheck mai notează că, pe lângă Lenovo, și alți producători ar urma să prezinte săptămâna viitoare laptopuri bazate pe Nvidia N1X, iar Asus este menționat ca posibil nume. De asemenea, divizia Surface a Microsoft ar putea veni cu noutăți la lansare. [...]
Restricțiile SUA la exportul de cipuri au accelerat autonomia semiconductorilor din China , iar Huawei spune că presiunea a împins companiile locale să investească mai mult în cercetare și dezvoltare și să-și construiască propriul „lanț” tehnologic, potrivit Tom's Hardware . Mesajul vine de la Xu Zhijun , președinte „rotativ” și vicepreședinte Huawei, într-un interviu citat de Huawei Central. În contextul unei întrebări despre arhitectura de cipuri „ LogicFolding ” dezvoltată de Huawei, Xu a susținut că, fără constrângerile impuse de Washington, industria chineză nu ar fi fost împinsă să facă astfel de pași. Declarația sa, redată de publicația citată, este explicită: „Dacă Statele Unite nu ne-ar fi forțat țara, companiile și industria, nu am fi făcut ceva de genul acesta. Dar suntem, de asemenea, recunoscători SUA pentru că au permis lanțului industriei semiconductorilor din țara noastră să crească cu adevărat.” Cum au schimbat controalele de export piața de cipuri pentru China Tom’s Hardware reface succint cronologia: Huawei a fost printre primele mari companii chineze vizate de restricții americane, după ce a fost exclusă de pe piața nord-americană în 2019. Ulterior, în 2022, administrația Biden a introdus controale la export pentru procesoare grafice (GPU) folosite în inteligență artificială, limitând accesul firmelor din China la hardware de vârf precum Nvidia A100 și H100, dar și la cipuri AMD Instinct MI250 și MI250X. Materialul notează că producătorii americani au încercat să se conformeze prin versiuni mai puțin performante ale produselor, însă, mai târziu, în timpul celui de-al doilea mandat al lui Donald Trump, a urmat o interdicție completă. Efectele economice punctuale menționate: Nvidia a fost forțată să facă o ajustare contabilă („write-off”) de 5,5 miliarde dolari (aprox. 25,3 miliarde lei ) pentru GPU-uri; AMD a indicat un impact de 800 milioane dolari (aprox. 3,7 miliarde lei ) în vânzări. Tom’s Hardware mai arată că, ulterior, Trump a revenit parțial asupra poziției, permițând accesul la cipuri Nvidia H200 pe bază de licență de export și cu o taxă de 25% către guvernul federal, însă „peisajul” industriei se schimbase deja. Efectul operațional: migrarea către alternative locale, chiar dacă sunt mai slabe Potrivit analizei, o parte dintre companii au apelat la contrabandă și piața neagră, dar pentru majoritatea controalele de export au însemnat orientarea către alternative interne. Chiar dacă aceste cipuri sunt descrise ca fiind mai puțin puternice și mai puțin eficiente decât cele Nvidia sau AMD, ele sunt „mai bune decât lipsa totală de cipuri”. Consecința economică directă, în logica articolului: veniturile mai mari ale producătorilor chinezi de cipuri le permit să reinvestească în cercetare și dezvoltare, ceea ce a dus la apariția unor produse care „ar putea” concura, într-o anumită măsură, cu oferta americană la nivel de performanță, deși cu un consum de energie mai ridicat. În paralel, Beijingul își intensifică presiunea pentru independență în semiconductori: materialul menționează că autoritățile centrale au cerut firmelor să cumpere cipuri autohtone și că ar fi mers până la a instrui vama să blocheze la frontieră cipuri H200, extinzând recent interdicția și la placa video de gaming RTX 5090D V2. De ce contează: restricțiile pot crea competitori pe termen lung Tom’s Hardware leagă evoluția de o idee susținută public și de CEO-ul Nvidia, Jensen Huang, care s-a opus interdicțiilor la export pentru cipurile de inteligență artificială, argumentând că limitarea accesului Chinei la hardware american va forța inovarea locală. Publicația indică și o consecință majoră pentru Nvidia: cota sa de piață pe segmentul de cipuri AI în China ar fi ajuns la „zero”, de la 95% înainte de interdicții. În același timp, articolul nu susține că impactul a fost neutru pentru China: restricțiile ar fi întârziat dezvoltarea AI cu „câțiva ani”. Concluzia este însă că, în acest interval, companiile locale au accelerat construirea de alternative, iar acum încep să se vadă rezultatele investițiilor. [...]
