Știri
Știri din categoria Tehnologie
Samsung a anunțat lansarea HBM4E, o soluție avansată de memorie pentru AI, la conferința NVIDIA GTC 2026, consolidându-și astfel poziția în tehnologia memoriei pentru AI. Potrivit Samsung Newsroom, evenimentul are loc între 16 și 19 martie în San Jose, California, și va include prezentări ale soluțiilor complete de calcul AI ale companiei.
Samsung va expune la NVIDIA GTC 2026 noua generație a tehnologiei HBM4, care este acum în producție de masă și este destinată platformei NVIDIA Vera Rubin. HBM4 oferă viteze de procesare de 11,7 gigabiți pe secundă (Gbps), cu posibilitatea de a ajunge până la 13 Gbps, depășind astfel standardul industrial de 8 Gbps. De asemenea, HBM4E, succesorul său, va fi prezentat pentru prima dată, oferind 16 Gbps pe pin și o lățime de bandă de 4,0 terabiți pe secundă (TB/s).
Samsung va demonstra și tehnologia de lipire hibridă a cuprului (HCB), care permite HBM-urilor de nouă generație să atingă 16 sau mai multe straturi, reducând rezistența la căldură cu peste 20% față de metodele tradiționale.
Colaborarea dintre Samsung și NVIDIA va fi evidențiată printr-o expoziție specială la standul NVIDIA, unde vor fi prezentate tehnologii de ultimă generație precum HBM4, SOCAMM2 și SSD-ul PM1763. Aceste soluții sunt proiectate pentru a răspunde nevoilor de eficiență și scalabilitate ale infrastructurii AI.
SOCAMM2, un modul de memorie bazat pe DRAM cu consum redus de energie, este optim pentru servere și se află deja în producție de masă. SSD-ul PM1763, bazat pe interfața PCIe 6.0, va demonstra performanțe de vârf pe servere care rulează modelul de programare NVIDIA SCADA.
Samsung va prezenta planurile de dezvoltare a AI Factory în colaborare cu NVIDIA, folosind calculul accelerat pentru a scala producția de gemeni digitali. Această inițiativă face parte dintr-o infrastructură de producție de cipuri care include memoria, logica, turnarea și ambalarea avansată.
Yong Ho Song, vicepreședinte executiv la Samsung, va detalia colaborarea strategică dintre cele două companii într-o prezentare programată pentru 17 martie 2026. Sesiunea va sublinia cum AI și gemenii digitali transformă producția de semiconductori.
Samsung va expune soluții de memorie eficiente pentru sarcinile de AI locale pe dispozitive personale, inclusiv memoriile NAND PM9E3 și PM9E1 pentru supercomputerele personale NVIDIA DGX Spark. De asemenea, vor fi prezentate soluții DRAM LPDDR5X și LPDDR6, care oferă viteze de până la 25 Gbps și 30-35 Gbps pe pin, respectiv, asigurând performanțe ridicate și consum redus de energie.
„Transformarea producției de semiconductori cu AI agentică, de la proiectare și inginerie la producție”, a declarat Yong Ho Song, subliniind importanța colaborării cu NVIDIA pentru avansarea tehnologiei AI.
Prin aceste inovații și parteneriate, Samsung își consolidează poziția de lider în tehnologia memoriei pentru aplicații AI, oferind soluții care îmbunătățesc atât eficiența energetică, cât și performanța sistemelor.
Recomandate
Platforma NVIDIA DSX este adoptată de parteneri europeni pentru a reduce consumul de apă la răcire aproape de zero și pentru a obține același output AI cu până la 30% mai puțină energie , potrivit NVIDIA News . Miza este una operațională și de cost: eficiența energetică și constrângerile de utilități (apă, putere disponibilă, conectare la rețea) devin factorul care limitează cât de repede pot fi puse în funcțiune noi capacități de calcul pentru AI în Europa. NVIDIA descrie DSX ca o arhitectură „full-stack” pentru „fabrici AI” (centre de date optimizate pentru antrenarea și rularea modelelor), în care calculul, rețeaua, stocarea, software-ul, alimentarea electrică și răcirea sunt proiectate ca un singur sistem, de la faza de design până la operare. Răcire fără evaporare: economii de apă la scară mare Publicația susține că designurile de referință DSX folosesc răcire cu lichid în circuit închis și „dry coolers” (radiatoare industriale care disipă căldura în aer) pentru a evita evaporarea apei, mecanismul tipic al turnurilor de răcire convenționale. În acest cadru, NVIDIA afirmă că, la o implementare de 2 gigawați, economiile pot ajunge la 54 milioane litri de apă pe zi, echivalentul consumului zilnic a 180.000 de gospodării. Compania precizează însă că nevoia de răcire mecanică suplimentară depinde de climă, în perioadele cele mai calde. Eficiență energetică: aceeași producție de „tokeni” cu până la 30% mai puțină putere Pentru partea de consum electric, NVIDIA indică două componente software: DSX MaxLPS : alocă dinamic energia în limita bugetului de putere alocat, astfel încât operatorii să poată genera același număr de „tokeni” (unități de text procesate de modele) cu până la 30% mai puțină energie; alternativ, eficiența poate fi folosită pentru mai multă capacitate GPU și debit mai mare în același buget. DSX Flex : transformă centrele de date în consumatori flexibili, care pot ajusta sarcina în funcție de condițiile din rețea, evenimente de tip demand-response și prețuri la energie, cu scopul de a sprijini stabilitatea rețelei și de a facilita conectarea mai rapidă. NVIDIA enumeră companii care „plănuiesc să folosească” sau „explorează” aceste tehnologii, între care CoreWeave, Firmus, Google Cloud, IREN, Lambda, Nebius, Nscale și Sharon AI. Într-un „proof of concept” pe sisteme NVIDIA HGX B200 cu MaxLPS, Lambda ar fi obținut 24% mai mult debit de tokeni la nivel de cluster și 19% mai multă capacitate GPU în același buget de putere, conform datelor prezentate. Exemple de operare: Nscale și teste de flexibilitate pentru rețea NVIDIA oferă și un exemplu din Islanda: în urma unei evaluări în „AI factory”-ul Nscale, folosind DSX MaxLPS pe patru rack-uri NVIDIA GB300 NVL72, compania ar fi demonstrat 49% debit de inferență mai mare și 37% mai multă capacitate GPU administrată în același buget de 264 kilowați. Separat, într-un test timpuriu cu Emerald AI, EPRI, Nebius și U.K. National Grid, NVIDIA afirmă că s-au obținut reduceri de până la 40% ale consumului clusterului ca răspuns la evenimente simulate din rețea, în timp ce sarcinile critice au continuat să ruleze. Digital twins și automatizare: DSX Sim, SimReady Central și DSX OS Pentru a reduce riscul de implementare și a grăbi trecerea de la planificare la capacitate productivă, NVIDIA pune accent pe: DSX Sim pentru simulare și „digital twins” (replici digitale ale infrastructurii fizice, folosite pentru testare și optimizare înainte de instalare); lansarea SimReady Central Library pe Hugging Face, ca bibliotecă de modele validate pentru echipamente de putere și răcire; extinderea DSX OS (open-source) cu componente în „developer preview”, inclusiv Config Manager, Rack Management Service și Cluster Readiness Engine, pentru automatizarea configurării și verificarea stării clusterelor înainte de intrarea în producție. Cine intră în ecosistemul european DSX NVIDIA indică un ecosistem în extindere, de la software industrial la energie și răcire, care ar conecta designul, alimentarea, răcirea și operarea „fabricilor AI”. Sunt menționați, între alții, AVEVA, Dassault Systèmes și Siemens, precum și furnizori precum ABB, Eaton, GE Vernova, Hitachi Energy, Schneider Electric, Siemens Energy, Trane Technologies și Vertiv. De asemenea, sunt descrise inițiative punctuale: Schneider Electric ar fi dezvoltat designuri de referință pentru infrastructura NVIDIA Vera Rubin și ar lucra cu AVEVA la „digital twins” pe întreg ciclul (design–construcție–operare), iar Trane Technologies ar fi publicat șapte designuri de referință pentru management termic, inclusiv trei pentru răcire la 250 MW pe bază DSX. În ansamblu, mesajul operațional al anunțului este că eficiența la apă și energie, plus integrarea cu rețeaua electrică, devin elemente de proiectare „din fabrică” pentru noile centre de date AI din Europa, pe fondul limitărilor de utilități și al presiunii de a pune rapid capacitate nouă în funcțiune. [...]
Simularea pe 104 qubiți arată că proiectarea calculului cuantic „tolerant la erori” poate fi accelerată prin testare pe supercomputere , reducând dependența de experimente costisitoare pe hardware, potrivit NVIDIA News . Cercetătorii NVIDIA au rulat pe JUPITER, primul supercomputer exascale din Europa (la Jülich Supercomputing Centre ), o simulare record a unui procesor cuantic „fault-tolerant” (tolerant la erori), la o scară care ar permite validarea unor metode ce promit să reducă masiv resursele necesare. Simularea a ajuns la 104 qubiți și este descrisă ca „cea mai mare simulare cuprinzătoare” de până acum pentru un sistem cuantic tolerant la erori, modelând în detaliu comportamentul unui procesor cuantic realist. Miza operațională este că o astfel de fidelitate oferă date pentru a estima performanța unor arhitecturi viitoare înainte de a fi construite, scurtând ciclurile de încercare–eroare în laborator. De ce contează: mai puțini qubiți fizici și proiectare mai rapidă NVIDIA susține că simularea validează o abordare de „cultivare a stărilor magice” (magic state cultivation) care ar necesita cu 90% mai puțini qubiți fizici decât metodele anterioare. În calculul cuantic tolerant la erori, „zgomotul” (erorile inevitabile introduse de controlul qubiților) obligă la folosirea unor tehnici speciale; „stările magice” sunt o configurație de qubiți consumată continuu în timpul calculelor, iar optimizarea modului în care sunt produse poate reduce semnificativ dificultatea construirii unui sistem util. Simularea a fost făcută „sub zgomot realist de hardware”, tocmai pentru a înțelege impactul erorilor asupra acestui proces. În material este menționat și un reper anterior: cercetări de la Jülich au simulat 50 de qubiți în condiții ideale, fără zgomot; noul rezultat urmărește explicit condiții mai apropiate de realitate. Cum a fost rulat proiectul: de la testare pe clustere la 8.192 GPU-uri Rularea la scară mare a fost posibilă pe o configurație cu NVIDIA GH200 superchips la Jülich. Înainte de execuția pe JUPITER, dezvoltarea s-a făcut pe un sistem NVIDIA GB200 NVL72 la NVIDIA Accelerated Quantum Research Center, folosit ca platformă pentru a scala testele de la patru GPU-uri la sute, înainte de migrarea pe 8.192 GPU-uri pe JUPITER. NVIDIA afirmă că această etapizare a redus un efort de simulare de la săptămâni la zile și a ajutat echipa să folosească mai eficient capacitatea exascale. Concluzia operațională a proiectului, așa cum este prezentată, este că simularea va deveni tot mai importantă și mai complexă pe măsură ce cresc dimensiunile sistemelor cuantice, iar clusterele de calcul accelerat pot funcționa ca „platforme de validare” înainte de a apela la supercomputere de top. Software-ul folosit și ce urmează Simulările au rulat cu software-ul NVIDIA cuQuantum , împreună cu stratul logic „fault-tolerant” din platforma NVIDIA CUDA-Q , pentru exprimarea circuitului de „magic-state”. NVIDIA indică drept resurse suplimentare un articol tehnic pe blogul GitHub despre simularea JUPITER ( GitHub blog ) și prezentări din cadrul GTC Berlin keynote și catalogul de sesiuni ( explore sessions ). [...]
Samsung ar putea accelera cursa „form factor”-urilor cu un posibil Galaxy Z Slide în 2027 , potrivit unei scurgeri de informații prezentate de Gizmodo . Dacă se confirmă, ar fi un semnal că producătorul mizează pe extinderea rapidă a portofoliului de telefoane pliabile și pe aducerea în retail a unui concept „rulabil” (ecran care se desfășoară), până acum văzut mai ales ca prototip. Informația pleacă de la un leaker cunoscut în zona Samsung, Anthony (@TheGalox_ pe X), care susține că a obținut o listă cu gama de pliabile Samsung pentru 2027 și „încă ceva”. În această listă apare și un model numit „Galaxy Z Slide”, despre care se afirmă că ar face parte din „cea mai mare gamă de pliabile” a companiei de până acum. Ce ar însemna „Z Slide” și de ce contează comercial „Z Slide” este descris ca un telefon cu ecran rulabil, comparabil cu un display care se extinde pe orizontală, „desfășurând” treptat mai mult ecran dintr-una sau ambele părți. Conceptul circulă de ani buni, însă miza ar fi trecerea de la demonstrații și prototipuri la un produs vândut pe scară largă, în canalele obișnuite de retail. Gizmodo notează că Samsung a depus pentru prima dată cererea de marcă pentru numele „Z Slide” în 2021, iar în același an divizia sa de display a arătat un ecran de dimensiunea unui telefon care se extinde orizontal. Ulterior, compania a mai prezentat ocazional astfel de panouri, inclusiv la CES 2025 , unde a apărut un format care se extinde de la 5,1 inci la 6,7 inci printr-o acțiune mecanică. Context: o strategie de portofoliu mai agresivă pentru 2027 În material este menționat și un context mai larg, atribuit unor publicații sud-coreene: Samsung ar pregăti o strategie „4+4”, cu patru telefoane convenționale lansate în prima jumătate a lui 2027 și patru pliabile în a doua jumătate. În același timp, ar exista planuri de „revigorare” a unui model TriFold și de actualizare a seriilor Flip, Fold și Fold Ultra. Dacă „Z Slide” ar intra într-adevăr în lineup-ul din 2027, ar sugera că Samsung încearcă să împingă mai repede în piață noi tipuri de dispozitive, nu doar iterații ale modelelor existente. Ce rămâne incert Informațiile despre 2027 sunt prezentate ca scurgere de informații și nu sunt confirmate oficial. În plus, Gizmodo amintește că, în această vară, publicația sud-coreeană Money Today a relatat că Samsung ar dezvolta un telefon rulabil, numit provizoriu „Z Slide”, însă un reprezentant al companiei ar fi indicat ca țintă prima jumătate a lui 2028. Până la o confirmare, „Z Slide” rămâne la nivel de zvon, dar potențiala apariție în 2027 ar ridica miza pentru următorul eveniment Unpacked, unde compania își prezintă, de regulă, dispozitivele majore din portofoliu. [...]
Primele indicii despre seria Galaxy S27 sugerează o strategie de control al costurilor, inclusiv posibilitatea revenirii la 8 GB RAM pe anumite piețe , în contextul scumpirii semiconductorilor, potrivit Mobilissimo . Informațiile provin din apariția unor folii de protecție din sticlă temperată pentru viitoarele modele, care oferă repere despre dimensiuni și designul frontal. Pe scurt, accesoriile pregătite pentru Galaxy S27, S27+ și S27 Ultra indică faptul că Samsung ar evita schimbări majore de aspect pentru generația așteptată la începutul lui 2027, mizând mai degrabă pe ajustări fine. În paralel, zvonurile despre configurațiile de memorie arată o segmentare mai agresivă între modele și între piețe. Design și ecrane: schimbări mici, dimensiuni apropiate de generația actuală Din dimensiunile foliilor, publicația notează diagonale estimate pentru ecrane: Galaxy S27 : 6,27 inch Galaxy S27+ : 6,66 inch Galaxy S27 Pro (model neconfirmat oficial): aprox. 6,47 inch Galaxy S27 Ultra : 6,89 inch Un detaliu relevant este că unele informații ar indica compatibilitate între foliile pentru S27 Ultra și cele pentru S26 Ultra , ceea ce ar sugera dimensiuni foarte apropiate și un design frontal similar, cu margini subțiri. RAM și stocare: posibilă revenire la 8 GB pe flagship-uri, în funcție de piață Miza economică a acestor zvonuri este legată de costuri: Mobilissimo scrie că scumpirea semiconductorilor și presiunile asupra costurilor de producție ar putea împinge Samsung să readucă variante cu 8 GB RAM pe anumite piețe , inclusiv pentru Galaxy S27+. Configurațiile vehiculate (atribuite leakerilor și ) sunt: Galaxy S27 : 8/12 GB RAM, 256/512 GB stocare Galaxy S27+ : 8/12 GB RAM, 256/512 GB stocare Galaxy S27 Pro : 12 GB RAM, 256/512 GB stocare; posibil și 16 GB RAM + 1 TB Galaxy S27 Ultra : 12 GB RAM, 256/512 GB stocare; respectiv 16 GB RAM + 1 TB Publicația subliniază că 12 GB RAM ar urma să rămână configurația predominantă, însă simpla posibilitate de a coborî la 8 GB pe unele piețe este notabilă, mai ales în contextul în care Samsung promovează funcțiile Galaxy AI (funcții de inteligență artificială integrate în ecosistemul Galaxy). Ce urmează Seria Galaxy S27 este așteptată la începutul lui 2027, însă Samsung nu a confirmat oficial nici existența modelului S27 Pro , nici specificațiile menționate. Informațiile trebuie tratate ca indicii timpurii, bazate pe accesorii și pe scurgeri din zona leakerilor. [...]
Samsung ia în calcul reducerea memoriei RAM la Galaxy S27 , pe fondul scumpirii componentelor , o mișcare care ar putea schimba așteptările pieței pentru telefoanele „flagship” și ar pune presiune pe performanță și pe prețuri, potrivit 9to5Google . Contextul invocat este creșterea costurilor la memorie, pe care publicația o leagă de cererea generată de industria de inteligență artificială. În acest cadru, un raport recent citat în material susține că Samsung „nu face profit” când vinde un dispozitiv Galaxy, ceea ce ar întări presiunea pentru optimizări de cost. Ce schimbare ar putea apărea la Galaxy S27 Un leaker și analist, , susține pe Twitter/X că seria Galaxy S27 ar urma să pornească de la 8 GB RAM pe modelele de bază, în loc de 12 GB, nivel care ar fi fost standard în ultimele două generații. În articol se precizează că Galaxy S25 și Galaxy S26 pornesc de la 12 GB RAM, cu opțiune de 16 GB pentru anumite variante Ultra. Conform aceleiași scurgeri de informații, configurațiile vehiculate ar fi: Galaxy S27: 8 GB/256 GB, 12 GB/512 GB Galaxy S27+: 8 GB/256 GB, 12 GB/512 GB Galaxy S27 Pro: 12 GB/256 GB, 12 GB/512 GB, 16 GB „în analiză” Galaxy S27 Ultra: 12 GB/256 GB, 12 GB/512 GB, 16 GB/1 TB Implicații comerciale: prețuri mai mari și promoții mai puține Același leaker afirmă că scumpirile „ar putea fi inevitabile” și că promoții de tip „stocare dublă” ar putea să nu mai apară în perioada de precomenzi. În paralel, Samsung ar putea „diferenția versiunile de stocare UFS” între modele pentru a echilibra costurile, în condițiile în care Galaxy S26 ar fi folosit UFS 4.0 pe toată gama. Efect de contagiune: și alte branduri Android ar reduce RAM-ul Materialul mai citează o afirmație separată, atribuită unui leaker de pe Weibo , potrivit căreia „mai multe” branduri Android ar coborî: vârfurile de gamă la 12 GB RAM , modelele mid-range „principale” la 8 GB RAM , iar la entry-level „vârful” ar ajunge la 6 GB RAM , cu multe modele ieftine revenind la 4 GB RAM . Publicația notează însă că este dificil de estimat cât din aceste scenarii se va confirma, în lipsa unor informații oficiale, pe fondul volatilității costurilor la memorie. [...]
Apple pregătește o opțiune care ar reduce „zgomotul” notificărilor din Messages , după ce în codul iOS 27.2 apare o funcție ce ar permite excluderea conversațiilor puse pe „mute” din numărul de mesaje necitite afișat ca badge pe iconița aplicației, potrivit 9to5Mac . iOS 27.2 urmează să fie lansat săptămâna viitoare, însă indiciile din cod sugerează o schimbare care ar avea un impact operațional direct pentru utilizatori: conversațiile silențioase (de exemplu, grupuri foarte active) nu ar mai „umfla” contorul de necitite de pe ecranul principal, dacă sunt setate pe mut. Descoperirea a fost semnalată de Aaron Perris într-o postare pe X, unde afirmă că versiunea iOS 27.2 RC (Release Candidate, adică versiunea finală înainte de lansarea publică) indică faptul că Apple lucrează la această opțiune. Postarea este aici: https://x.com/aaronp613/status/2112265679038796221?s=61&t=a-bloX1n-TZ50ofqhetO1A . Ce s-ar schimba concret în utilizarea Messages În forma descrisă de publicație, funcția ar face ca badge-ul de „necitiți” să reflecte mai fidel mesajele pe care utilizatorul chiar vrea să le urmărească, nu și conversațiile pe care le-a pus intenționat pe silențios. Practic, ar rezolva o situație frecventă: poți opri notificările pentru un chat, dar iconița Messages rămâne cu un contor de necitite care include și acele mesaje. Când ar putea ajunge la utilizatori Deși iOS 27.2 se lansează săptămâna viitoare, 9to5Mac notează că funcția „nu pare” să fie livrată chiar în iOS 27.2. Concluzia este, așadar, că Apple lucrează la opțiune, dar momentul lansării rămâne incert. [...]
