Știri
Știri din categoria Tehnologie
Interesul Nvidia pentru un centru de date în România riscă să fie amânat de blocajul politic, după ce reprezentanți ai companiei au venit la București pentru discuții preliminare, dar nu au reușit să aibă o întâlnire la nivel guvernamental, potrivit Economedia, care preia o relatare HotNews.
Miza este una economică și operațională: un potențial centru de date (infrastructură informatică de mare capacitate, folosită inclusiv pentru aplicații de inteligență artificială) ar depinde de decizii rapide și de coordonare cu autoritățile, iar lipsa unui interlocutor guvernamental într-un moment-cheie poate întârzia pașii următori.
Potrivit HotNews, care citează surse din sectorul energetic, oficiali din conducerea Nvidia au fost la București la începutul lunii mai 2026, pentru a participa la o conferință și pentru discuții cu diverși parteneri.
Aceleași surse susțin că reprezentanții companiei au dorit o întâlnire și cu premierul Ilie Bolojan, însă discuțiile nu au mai avut loc deoarece, în acel interval, Guvernul a căzut în urma unei moțiuni de cenzură.
Contextul care ar fi alimentat interesul pentru România este avântul proiectelor de energie regenerabilă anunțate în țară, în condițiile în care centrele de date sunt mari consumatoare de electricitate și caută, de regulă, acces la energie disponibilă și predictibilă.
Nvidia este prezentată ca lider global în infrastructură hardware și software pentru inteligență artificială, furnizând procesoare și platforme folosite la antrenarea și rularea modelelor AI. În acest stadiu, informațiile indică un „prim pas” și o explorare a pieței, fără detalii publice despre calendar, amplasament sau investiție.
Recomandate
Nvidia promite compatibilitate totală a aplicațiilor Windows pe noile CPU-uri ARM , o miză care poate accelera adoptarea laptopurilor și PC-urilor cu Windows pe arhitectură ARM dacă se confirmă în practică, potrivit WinFuture . Nvidia intră pe piața procesoarelor ARM pentru PC-uri cu Windows cu modelele N1 și N1X, parte din familia „RTX Spark”, poziționându-se ca al doilea furnizor de astfel de cipuri pentru ecosistemul Windows. La prezentarea de la Computex 2026 , compania a pus accent pe performanța pentru inteligență artificială, dar a încercat să taie din start una dintre principalele rețineri ale utilizatorilor: compatibilitatea software. Într-o declarație din keynote, CEO-ul Nvidia, Jen-Hsun Huang , a susținut că „fiecare aplicație care a rulat vreodată pe Windows” ar fi fost „optimizată cu grijă” astfel încât sistemele cu aceste cipuri să poată rula „literalmente tot ce a fost dezvoltat vreodată”. El a afirmat că Microsoft și Nvidia „au făcut deja munca”, fără să explice însă concret mecanismul prin care ar fi atins acest nivel de compatibilitate. De ce contează: compatibilitatea rămâne bariera principală pentru Windows pe ARM Mesajul Nvidia vizează direct problema istorică a Windows pe ARM: multe aplicații și jocuri au fost dezvoltate pentru x86/x64 (platformele tradiționale AMD/Intel), iar trecerea pe ARM a depins de portări native sau de emulare. În acest context, Nvidia sugerează că utilizatorii viitoarelor laptopuri și desktopuri ARM — inclusiv modele menționate precum Surface Laptop Ultra — nu ar mai trebui să-și facă griji că programele folosite anterior pe PC-uri cu procesoare AMD sau Intel nu vor funcționa. Jocurile și anti-cheat: punctul sensibil pe care Nvidia spune că îl acoperă Compania afirmă că lucrează cu dezvoltatori și publisheri de jocuri pentru ca soluțiile anti-cheat să fie susținute „pe deplin” de platforma RTX Spark. Sunt menționate explicit titluri precum PUBG, Valorant și Fortnite, despre care Nvidia spune că ar urma să ruleze fără probleme pe noile dispozitive. Pentru jocurile care nu sunt dezvoltate nativ pentru Windows pe ARM, Nvidia își leagă promisiunea de stratul de emulare „Prism” al Microsoft, argumentând că cipurile RTX Spark ar avea suficientă performanță pentru a rula și titluri x86/x64 prin emulare. Ce urmează: promisiuni mari, dar implementarea rămâne neclară WinFuture notează că, pe fondul promisiunilor tot mai ambițioase ale lui Huang și Nvidia în zona de inteligență artificială, există motive de prudență privind cât de repede și cât de complet se va vedea în realitate această compatibilitate „fără excepție”. Dacă însă se confirmă, efectul imediat ar fi creșterea opțiunilor de platforme pentru rularea Windows și, implicit, o competiție mai puternică pe segmentul PC-urilor ARM. [...]
Un telefon cu baterie de 10.000 mAh și Snapdragon 8 Gen 6 ar putea împinge autonomia în zona „două zile” pe segmentul de performanță , potrivit informațiilor publicate de IT之家 , care citează o postare a bloggerului „数码闲聊站” de pe Weibo. Dispozitivul este descris ca fiind în evaluare/testare, iar indiciile din postare și speculațiile din comentarii ar indica faptul că ar fi vorba de viitorul OnePlus Ace 7 . Telefonul ar fi testat pe platforma SM8845 Pro, menționată ca „Snapdragon 8 Gen 6”, și ar urma să vină cu un ecran mare, plat, cu rezoluție 1,5K și rată de reîmprospătare de 185 Hz. Dacă se confirmă, combinația dintre o baterie de 10.000 mAh și un vârf de gamă Qualcomm ar semnala o direcție de produs în care producătorii încearcă să reducă compromisurile tradiționale dintre performanță și autonomie. Ce se știe din informațiile apărute Din postarea citată de publicație rezultă următoarele elemente, aflate încă la nivel de test: baterie „de nivel 10.000 mAh”; platformă de test: SM8845 Pro / Snapdragon 8 Gen 6; ecran mare, plat, 1,5K, cu rată de reîmprospătare de 185 Hz. În comentarii, bloggerul a indicat că telefonul ar avea o „capacitate mare obișnuită” (fără să detalieze) și a spus că modelul nu ar include un ventilator de răcire, ca răspuns la o întrebare despre lipsa acestuia. De ce contează: impact operațional pentru utilizatori și designul produsului O baterie de 10.000 mAh este semnificativ peste nivelul uzual al smartphone-urilor orientate spre performanță, iar asta poate schimba direct modul de utilizare (mai puține încărcări, mai mult timp susținut la rată mare de reîmprospătare). În același timp, o astfel de capacitate ridică, de regulă, întrebări despre greutate și grosime, precum și despre gestionarea temperaturilor — cu atât mai mult cu cât, conform discuției citate, dispozitivul nu ar avea ventilator de răcire. Context: posibile repoziționări de calendar în T3 IT之家 mai amintește că, într-un material anterior care cita informații de la blogger, un producător „dintr-o sub-marcă” ar fi decis devansarea lansării în trimestrul al treilea (T3), iar OnePlus 16 și iQOO 16 ar putea fi aduse în septembrie, pe fondul accelerării etapelor de înregistrare și a progresului de produs. Aceste detalii rămân, însă, la nivel de informații neconfirmate oficial. În lipsa unei confirmări din partea OnePlus sau Qualcomm, toate specificațiile și asocierea cu OnePlus Ace 7 trebuie tratate ca indicii din zona de „test intern” și speculații din comunitate, nu ca anunț de produs. [...]
OnePlus împinge ecranele de top spre smartphone-uri, vizând 2K și 240 Hz , o combinație care ar ridica ștacheta la capitolul fluiditate și claritate, dar care vine, în mod tipic, cu presiune pe consumul de energie și costuri. Informația apare în Android Headlines , care notează că producătorul vrea să aducă „cât mai curând posibil” un astfel de panou pe un telefon. Miza, dincolo de marketingul de specificații, este una operațională: un ecran 2K (rezoluție mai mare decât standardul Full HD) la 240 Hz (rata de reîmprospătare a imaginii) poate îmbunătăți experiența în jocuri și derulare, însă cere un lanț tehnic pe măsură — de la procesare grafică la gestionarea termică și autonomie. Ce înseamnă, practic, 2K și 240 Hz pe un telefon Un panou 2K crește densitatea de pixeli și poate face textul și elementele grafice mai „fine”, în timp ce 240 Hz poate reduce senzația de „sacadare” în animații și în aplicații care pot profita de o rată de reîmprospătare foarte ridicată. În același timp, astfel de specificații tind să aibă efecte secundare previzibile: consum mai mare de energie, mai ales la utilizare susținută; cerințe mai ridicate pentru cipul grafic și optimizările software; potențial impact asupra temperaturilor în sarcini grele (de exemplu, jocuri). Ce lipsește încă din informațiile publice Materialul nu indică un model anume de telefon, o dată de lansare sau detalii despre furnizorul panoului și nici nu oferă parametri suplimentari (de exemplu, luminozitate, tip de panou sau tehnici de economisire a energiei). În lipsa acestor elemente, rămâne neclar când și pe ce segment de preț ar putea apărea un astfel de ecran. [...]
Apple deschide în 2026 primul său centru pentru dezvoltatori din Europa , o mișcare care întărește infrastructura de sprijin pentru ecosistemul App Store pe o piață unde compania raportează deja o bază mare de utilizatori activi. Potrivit Mobilissimo , noul „Developer Center” va fi inaugurat în cursul acestui an în cartierul Mitte din Berlin. Centrul din Berlin se alătură rețelei globale de spații similare ale Apple, deja prezente în Bengaluru, Cupertino, Shanghai și Singapore. Inițiativa este prezentată ca un instrument de sprijin pentru comunitatea locală de dezvoltatori și pentru stimularea inovației în ecosistemul companiei. Ce va oferi centrul din Berlin dezvoltatorilor Noul spațiu va funcționa ca un hub pentru cei care construiesc aplicații și servicii pentru platformele Apple. Concret, dezvoltatorii vor avea acces la: workshop-uri și sesiuni de instruire pentru iOS, iPadOS, macOS, watchOS, tvOS și visionOS; asistență personalizată, inclusiv întâlniri individuale cu specialiști Apple; consultații și laboratoare tehnice pentru proiecte aflate în dezvoltare; suport în mai multe limbi, pentru a facilita accesul dezvoltatorilor din diferite țări europene. Context: Europa, piață-cheie pentru App Store Apple își justifică investiția prin importanța regiunii atât ca piață de utilizatori, cât și ca bază pentru dezvoltarea de software. Compania indică faptul că App Store în Europa a avut anul trecut o medie de aproximativ 150 de milioane de utilizatori activi săptămânal. În paralel, Apple menține și alte inițiative educaționale în regiune: Apple Developer Academy din Napoli (Italia) și programele Apple Foundation din Italia și Franța. Mobilissimo amintește și de App Store Small Business Program , prin care comisionul este redus la 15% pentru afacerile care generează venituri anuale de până la un milion de dolari. Ce urmează Din informațiile disponibile, centrul urmează să fie deschis „în cursul acestui an”, fără un calendar mai precis. Rămâne de văzut care va fi capacitatea operațională a hub-ului din Berlin și în ce măsură va deveni un punct de atracție pentru dezvoltatorii din Europa Centrală și de Est, inclusiv din România. [...]
Cod pentru recunoaștere facială pare deja distribuit pe telefoanele utilizatorilor , deși funcția nu este activă, ceea ce ridică miza de reglementare și conformitate pentru o eventuală lansare a ochelarilor inteligenți Meta. Potrivit Android Authority , o investigație WIRED a găsit în aplicația Meta AI referințe la un sistem de recunoaștere facială încă nelansat. Aplicația Meta AI este folosită împreună cu ochelarii inteligenți Ray-Ban și Oakley ai companiei și a depășit 50 de milioane de descărcări, conform articolului. WIRED spune că a analizat codul aplicației și a identificat o funcție internă numită „NameTag”, care ar fi concepută să identifice persoane surprinse de camera ochelarilor. Deși funcția nu pare activată pentru consumatori, raportul WIRED susține că elemente de bază au fost adăugate încă din ianuarie, inclusiv trei modele de inteligență artificială care ar rula pe telefon: unul pentru detectarea fețelor, unul pentru decuparea lor și un al treilea care ar transforma imaginile în date biometrice, comparabile cu „amprente faciale” (faceprints) stocate local pe dispozitiv. Dacă ar fi activată, funcția ar urma să alerteze purtătorul când recunoaște pe cineva. O versiune din mai a aplicației ar indica și o posibilă redenumire în „Connections”, cu text orientat către utilizator de tipul „ține minte oamenii pe care i-ai întâlnit”. Ce spune Meta și de ce contează pentru conformitate Meta contestă interpretarea că funcția ar fi pe cale să fie lansată. Un purtător de cuvânt, Ryan Daniels, a declarat pentru WIRED că descoperirile sunt „doar dovada” că firma explorează astfel de funcții, adăugând că „nimic nu a fost livrat consumatorilor și nu a fost luată nicio decizie finală”. Compania mai afirmă că, dacă va lansa ceva, o va face „cu transparență deplină” și că „nu construiește o bază centrală de date cu fețe”. Din perspectivă de reglementare și risc operațional, faptul că modele și componente pentru procesare biometrică ar fi deja prezente pe telefoanele utilizatorilor (chiar neactivate) poate accelera întrebările despre: consimțământ și informare (ce știe utilizatorul și când), scopul procesării (memorarea contactelor vs. utilizări secundare), stocarea și potrivirea datelor biometrice pe dispozitiv. Context: presiune publică pe confidențialitate Articolul notează că ochelarii Ray-Ban Meta sunt deja în centrul unor noi întrebări legate de confidențialitate, după ce a fost relatat că unii modificatori dezactivează fizic LED-ul de înregistrare pentru filmare discretă (context menționat de Android Authority, cu trimitere la un material separat). În plus, „NameTag” a mai apărut în spațiul public: în februarie, The New York Times a relatat despre documente interne Meta care arătau planuri pentru recunoaștere facială pe ochelari, în pofida preocupărilor privind confidențialitatea. Concluzia rămâne însă una prudentă: existența codului nu confirmă lansarea. Totuși, prezența tehnologiei în aplicația folosită cu ochelarii Meta sugerează că un eventual „comutator” de activare ar putea fi mai aproape decât lasă să se înțeleagă mesajele publice ale companiei, ceea ce va menține subiectul sub atenția autorităților și a pieței. [...]
Integrarea Gemini în Google Forms mută o parte din munca de cercetare de piață către AI, dar vine cu costuri și limite operaționale , potrivit TechRadar . Funcția poate genera rapid un chestionar pe baza unui prompt (instrucțiune în limbaj natural) și poate rezuma răspunsuri, însă accesul este condiționat de abonamente plătite, iar analiza avansată rămâne, în practică, legată de Google Sheets. Cât costă și cine are acces Funcția nu este gratuită. Pentru utilizatori individuali, TechRadar notează că este necesar cel puțin planul Google One AI Premium de 1,99 dolari/lună (aprox. 9 lei) . În mediul de business, alternativa indicată este planul Google Workspace Standard , la 14 dolari/utilizator/lună (aprox. 64 lei) , cu precizarea că planul de 7 dolari nu include integrările Gemini în instrumentele Workspace. Ce se schimbă în lucru: de la proiectarea chestionarului la sumarizarea răspunsurilor Din perspectiva operațională, integrarea promite să reducă timpul alocat celor două etape care consumă, de regulă, cel mai mult efort: construcția chestionarului (alegerea întrebărilor și a fluxului), analiza răspunsurilor , mai ales la întrebările deschise. În exemplul din articol, autorul descrie un scenariu de sondaj „la trei luni de la lansare” pentru un produs (o pudră proteică aromată cu cafea), iar Gemini generează în câteva secunde un formular cu întrebări de tip grilă (gust, mixare, nivel de dulce, momentul consumului, posibile probleme digestive) și o întrebare deschisă finală pentru sugestii. Pentru analiză în Google Forms, utilizatorul poate folosi butonul de „Summarize responses” (rezumă răspunsurile) la întrebările descriptive, iar AI-ul produce o sinteză cu puncte-cheie, teme recurente și sugestii, inclusiv separarea sentimentelor pozitive/negative, conform descrierii TechRadar. De ce Google Sheets devine „motorul” pentru analiză mai profundă TechRadar subliniază că în Google Forms funcțiile Gemini sunt „task-specific” (orientate pe sarcini punctuale) și că nu poți purta o conversație cu AI-ul în interiorul Forms , așa cum se poate în Sheets sau Docs. Soluția propusă este exportul răspunsurilor în Google Sheets (prin „Link to Sheets”), unde panoul lateral Gemini permite interogări mai complexe în limbaj natural. Exemplele de utilizare menționate includ: un rezumat executiv cu concluzii și acțiuni recomandate; identificarea punctelor forte și slabe ale produsului pe baza răspunsurilor; căutarea de corelații între întrebări (de pildă, între „mixabilitate” și metoda de amestecare); extragerea motivelor principale pentru care clienții nu ar mai cumpăra și propunerea de remedieri; identificarea respondenților cu cele mai mici evaluări și redactarea unui e-mail de follow-up (în exemplu, cu o ofertă de reducere). Limitări care contează în practică Articolul evidențiază câteva constrângeri relevante pentru utilizarea în companii sau echipe: Gemini poate construi chestionare, dar nu face editări de stil (culori, fundal, elemente vizuale), care rămân manuale. Analiza din Forms este limitată și nu acoperă „analiză mai profundă” peste capabilitățile native ale instrumentului. În Sheets, analiza AI nu se actualizează automat când apar răspunsuri noi; trebuie relansată. În ansamblu, concluzia TechRadar este că integrarea merită pentru reducerea timpului de proiectare a sondajelor și pentru accelerarea analizei, cu condiția acceptării costului de abonament și a faptului că insight-urile avansate se obțin, în principal, prin Google Sheets. [...]
