Știri
Știri din categoria Educație
Mesajul premierului pune educația și siguranța copiilor pe agenda publică, într-un apel la construirea unei societăți în care cei mici să aibă condiții să rămână în țară, să învețe și să reușească, potrivit news.ro.
În mesajul transmis de 1 Iunie, premierul Ilie Bolojan afirmă că „copiii României merită să crească într-o societate care le oferă siguranţă, educaţie, grijă şi şansa de a-şi urma visele”, într-o postare publicată pe Facebook.
Bolojan leagă explicit educația de un obiectiv mai larg: încrederea copiilor într-o țară în care „să își dorească să rămână, să învețe și să reușească”. Mesajul indică o așteptare publică de politici care să susțină nu doar accesul la școală, ci și un mediu sigur și predictibil pentru dezvoltarea copiilor.
„Astăzi, de 1 Iunie, celebrăm copilăria, bucuria sinceră şi speranţa pe care fiecare copil o aduce în vieţile noastre. Copiii României merită să crească într-o societate care le oferă siguranţă, educaţie, grijă şi şansa de a-şi urma visele.”
„La mulţi ani tuturor copiilor!”
Recomandate
Norvegia pregătește o interdicție aproape totală a instrumentelor de inteligență artificială generativă în ciclul primar , într-o schimbare de politică educațională care mută accentul de pe tehnologie pe predarea condusă de profesori și pe reducerea dependenței de ecrane, potrivit Notebookcheck . Măsura este justificată prin îngrijorări legate de scăderea rezultatelor la învățătură și a notelor la testele naționale, iar direcția generală urmărește limitarea utilizării tehnologiei în clasă în rândul copiilor mici. Ce se schimbă în școli: reguli pe vârste Guvernul norvegian ar urma să aplice o abordare în funcție de vârstă și nivel de studiu: Clasele 1–7 (6–13 ani): elevii ar urma să fie interziși de la utilizarea instrumentelor de inteligență artificială în școală. Gimnaziu inferior (14–16 ani): utilizarea ar fi permisă rar și doar sub supravegherea profesorilor . Liceu (17–19 ani): elevii ar urma să poată dezvolta competențe de utilizare a inteligenței artificiale, pentru pregătirea pentru studii și piața muncii. Informațiile vin după o declarație recentă a premierului norvegian Jonas Gahr Støre , notează publicația, care citează Reuters. Context: limitarea ecranelor și revenirea la manuale Interdicția privind inteligența artificială se înscrie într-o serie de măsuri mai ample. În 2024, Norvegia a interzis smartphone-urile în școli și a acordat profesorilor mai multe puteri pentru a impune disciplina la clasă , potrivit aceleiași surse. În paralel, guvernul ia în calcul și creșterea cheltuielilor publice pentru utilizarea cărților în clasă , ca răspuns la tendința de migrare către tehnologia bazată pe ecrane. Următorul pas: restricții și pentru rețelele sociale Pe lângă școli, autoritățile norvegiene intenționează să interzică accesul la rețele sociale pentru copiii sub 16 ani , într-o direcție similară cu inițiative menționate în context internațional (Australia și alte state). Notebookcheck nu precizează un calendar de implementare sau forma finală a actului normativ, astfel că rămâne de văzut cum vor fi transpuse aceste intenții în reguli obligatorii pentru școli. [...]
Admiterea 2026 la agricultură se extinde dincolo de „agronomie”, cu trasee spre utilaje, automatizare și economie , într-o ofertă care acoperă 25 de instituții și programe conexe, potrivit Agronet . Miza pentru candidați este una practică: specializările propuse leagă tot mai mult pregătirea universitară de nevoi economice permanente (producția de hrană, administrarea terenurilor, procesare) și de tehnologii deja folosite în ferme. Publicația argumentează că alegerea nu mai este între „tehnologie” și „agricultură”, pe fondul accelerării automatizării în zona digitală. În agricultură, inteligența artificială este aplicată unor procese fizice și biologice – de la recunoașterea plantelor și analiza culturilor până la ghidarea utilajelor, planificarea traseelor și localizarea buruienilor – ceea ce mută cererea de competențe spre supraveghere, diagnoză, întreținere și interpretarea datelor. Trasee de studiu: de la câmp la inginerie și management Ghidul trece în revistă mai multe direcții, în funcție de profilul candidatului: Agricultură/Agronomie : gestionarea culturilor, protecția plantelor, fertilizare, administrarea solului și organizarea exploatațiilor, cu utilizare de hărți digitale, stații meteo, ghidare prin satelit și senzori de sol. Mecanică, utilaje și automatizare : specializări de tip „Mașini și instalații pentru agricultură și industria alimentară” sau „Exploatarea mașinilor și instalațiilor…”, apropiate de inginerie mecanică, mecatronică și automatizare, cu accent pe proiectare, exploatare, întreținere și integrarea echipamentelor în ferme și procesare. Drone, roboți și inteligență artificială : agricultura de precizie, inclusiv echipamente autonome; Agronet dă ca exemplu robotul Weedr, care folosește recunoaștere vizuală pentru a diferenția cultura de buruieni și a interveni cu laser doar asupra plantelor nedorite. Afaceri și economie : programe de economie agroalimentară și a mediului, orientate spre management, comerț, finanțări, dezvoltare rurală și analiza piețelor. Unde apar locuri și ce trebuie verificat înainte de înscriere Pe segmentul de utilaje agricole , Agronet indică pentru anul universitar 2026–2027 șapte trasee active , cu capacități maxime oficiale, la: POLITEHNICA București – 70 Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca – 60 Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați (centrul din Brăila) – 60 Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași – 75 USAMV Cluj-Napoca – 50 Universitatea de Științele Vieții din Iași – 75 (forma obișnuită) și 50 (forma duală) Universitatea de Științele Vieții din Timișoara – 50 Publicația avertizează că „capacitatea maximă de școlarizare” nu este același lucru cu numărul de locuri la buget sau cu taxă , iar repartizarea concretă trebuie verificată pe paginile de admitere ale universităților. În cazul formei duale (menționată la Universitatea de Științele Vieții „Ion Ionescu de la Brad” din Iași), candidații sunt sfătuiți să verifice numărul contractelor, firmele partenere și condițiile aplicabile. Pe zona de economie, ghidul notează că Facultatea de Economie Agroalimentară și a Mediului (ASE) a anunțat pentru admiterea 2026 370 de locuri , dintre care 205 finanțate de la buget , și taxă anuală de 6.500 de lei , iar prima sesiune de înscrieri s-a încheiat la 17 iulie 2026 . Ce urmează pentru candidați Pentru cei care iau decizia în ultima parte a verii, concluzia practică a ghidului este că alegerea trebuie făcută pe traseu profesional , nu pe eticheta generică „agricultură”, iar pașii imediat următori sunt verificarea locurilor rămase, a sesiunilor ulterioare și a condițiilor specifice fiecărei instituții (buget/taxă, admitere, practică și, unde există, parteneriate pentru învățământ dual). [...]
„Lapicid” readuce în atenție o meserie de nișă, legată de patrimoniu și de piața lucrărilor în piatră , într-un moment în care inscripțiile și ornamentațiile gravate rămân o componentă practică atât pentru construcții, cât și pentru monumente și lucrări comemorative, potrivit DEX Online . În definiția din dicționar, „lapicid” este un substantiv masculin (marcat ca termen livresc) și înseamnă „lucrător specializat în gravarea în piatră a inscripțiilor și a ornamentațiilor”. Etimologia indicată este din franceză („lapicide”). Ce înseamnă, concret, „lapicid” Termenul descrie o specializare distinctă în zona prelucrării pietrei, concentrată pe partea de finisaj cu valoare funcțională și estetică: gravarea de texte (inscripții); realizarea de elemente decorative (ornamentații) direct în piatră. Prin natura activității, meseria se intersectează cu lucrări unde precizia și durabilitatea contează: plăci comemorative, elemente arhitecturale, marcaje și alte inscripționări permanente. De ce contează în educație și formare Dincolo de definiția de dicționar, „lapicid” e un exemplu de vocabular care trimite la competențe tehnice rare și la o zonă de meșteșug specializat. Pentru elevi și studenți, termenul funcționează ca punct de plecare pentru a înțelege diferența dintre ocupații apropiate (de pildă, „lucrător în piatră” în sens larg) și specializări înguste, cu rol clar în lanțul de execuție al unei lucrări. DEX Online nu oferă, în pagina citată, alte detalii despre cererea din piață, niveluri de calificare sau trasee educaționale asociate acestei ocupații. [...]
Universitatea Politehnica din București își propune să ajungă la vânzarea de drone și tehnologii asociate , mizând pe cercetare aplicată și pe investiții private în laboratoare, potrivit G4Media . Rectorul Mihnea Costoiu a declarat, la deschiderea unui nou laborator dedicat vehiculelor fără pilot, că instituția se așteaptă „nu peste mult timp” să vândă drone, în zona de sisteme „dual-use” (cu utilizare atât militară, cât și civilă). Costoiu a spus că o parte importantă din activitățile universității în acest domeniu sunt în „zona protejată” și nu pot fi făcute publice, însă a indicat că proiectele vizează atât designul, cât și producția de componente. Accentul ar fi pe „componentele și senzoristica de pe drone”, nu pe drona ca produs final, pe care rectorul o consideră pe cale să devină „banală”. „Vorbim atât despre designul, cât și despre producția de drone, dar nu drona în sine este importantă (...), ci componentele și senzoristica de pe drone.” Ce tehnologii spune universitatea că dezvoltă Rectorul a enumerat mai multe direcții de lucru realizate împreună cu parteneri, de la detecție la contramăsuri, inclusiv cu utilizarea inteligenței artificiale (IA): elemente de detecție și analize acustice; sisteme de detecție și clasificare bazate pe inteligență artificială; identificarea, clasificarea și analiza „inteligentă” a amenințărilor; sisteme de bruiaj și contramăsuri antidronă, inclusiv folosind dronele. Pe lângă dezvoltare, universitatea vizează și zona de pregătire a operatorilor, inclusiv pentru utilizări civile, nu doar pentru apărare. Laborator nou, parteneriat cu o companie privată de apărare În cadrul Politehnicii din București a fost lansat joi BlueSpace Drones Engineering Lab, în parteneriat cu BlueSpace Technology , companie privată românească din industria de apărare. Laboratorul este dedicat cercetării aplicate și dezvoltării de tehnologii avansate pentru drone și sisteme antidronă. La eveniment, CEO-ul și fondatorul companiei, Constantin Pintilie, a declarat că este „o întoarcere acasă”, fiind absolvent de Electronică la Politehnică. Investiții private și extinderea infrastructurii de cercetare Costoiu a afirmat că acesta este al 12-lea laborator nou lansat de universitate în acest an, după ce anul trecut ar fi fost lansate 34, iar numărul total ar fi ajuns la „sute”. Tot el a spus că, anul trecut, companiile private au investit direct 10 milioane de euro (aprox. 50 milioane lei) în astfel de spații din cadrul Universității Politehnice. Rectorul a mai susținut că universitatea livrează deja pentru spațiul NATO produse și servicii în domeniul dronelor, fără a oferi detalii suplimentare în materialul citat. [...]
Orange Romania își extinde „conducta” de talente pentru 5G/6G și securitate cibernetică prin Orange Educational Program , un parteneriat universitate–industrie început în 1998, care în anul universitar 2025–2026 a inclus burse, proiecte de cercetare și stagii de practică în mai multe centre universitare, potrivit Orange . Miza economică și operațională: formarea timpurie a specialiștilor care pot proiecta și opera infrastructura digitală, într-o piață în care competențele pe 5G, viitoare rețele 6G, inteligență artificială și securitate cibernetică devin critice. Ce a însemnat anul universitar 2025–2026 În acest an universitar, programul a continuat colaborările cu universități din București, Iași, Cluj-Napoca, Timișoara și Suceava, implicând studenți de la licență până la doctorat și postdoctorat. Datele raportate pentru 2025–2026 includ: 23 de studenți selectați pentru burse și proiecte de cercetare, dintre care 14 au primit burse Orange ; peste 80 de studenți în stagii de practică în cadrul Orange Romania și în proiecte asociate, inclusiv în laboratorul 5G și în competiția de securitate cibernetică UNbreakable; proiecte de licență, masterat și doctorat pe teme precum comunicații mobile, inteligență artificială și securitate cibernetică, coordonate împreună cu specialiștii companiei. Pe lângă activitatea de laborator, experții Orange au susținut cursuri și prelegeri despre cercetarea în 6G și „Mobile Data Analytics” (analiza datelor din rețele mobile), iar compania a fost partener principal pentru conferințe academice internaționale precum COMM, BlackSeaCom, DAS, ATOMS și ISETC. Tot în 2025–2026, Orange a susținut participarea câștigătoarei Olimpiadei Naționale de Fibră Optică la competiția mondială WorldSkills Shanghai 2026 , extinzând intervenția și către zona preuniversitară. Aproape 30 de ani: indicatori de volum și continuitate De la lansare și până în prezent, Orange indică următoarele rezultate cumulate: peste 1.520 de studenți la cursuri și prelegeri susținute de specialiștii companiei; 721 de studenți în stagii de internship; 223 de studenți cu lucrări de licență realizate cu suportul Orange Romania; 494 de burse acordate. De ce contează pentru piață Mesajul central al programului este reducerea decalajului dintre curricula universitară și cerințele din industrie, prin acces la tehnologii și proiecte „reale” încă din timpul facultății. În contextul accelerării investițiilor și proiectelor în 5G, al pregătirii pentru 6G și al creșterii riscurilor de securitate cibernetică, astfel de parteneriate funcționează ca un mecanism de alimentare a pieței cu competențe aplicate, cu efect direct asupra capacității companiilor de a livra și opera infrastructură digitală. [...]
Un ieșean de 87 de ani a fost primul înscris la admiterea de vară la Universitatea de Științele Vieții „Ion Ionescu de la Brad” din Iași , un caz care readuce în discuție cât de deschise sunt universitățile pentru învățarea pe tot parcursul vieții și pentru studenți din afara „vârstei tipice” de facultate, potrivit Agrointel . Este vorba despre Viorel Pintilescu, care s-a înscris la Facultatea de Agricultură , specializarea Biologie, la aproape șapte decenii după absolvirea liceului. În material se precizează că a terminat liceul în 1965 și că a lucrat 40 de ani ca depanator la radio și televiziune, după ce a fost militar. Decizia, explică el, ține de interesul constant pentru studiu și de pasiunea pentru biologie, domeniu diferit de activitatea sa profesională anterioară. Declarațiile sunt acordate publicației BZI, citată de Agrointel. „Am decis să mă înscriu la Facultatea de Agricultură, la specializarea Biologie, pentru că îmi place să învăț, am învățat toată viața și asta vreau să fac în continuare.” Diferența de vârstă față de colegi și motivația personală Pintilescu anticipează o diferență de vârstă de aproape 70 de ani față de viitorii colegi, dar spune că nu o vede ca pe un obstacol, dacă există respect reciproc. „Nu cred că este vreodată prea târziu să te apuci de o facultate, trebuie să îți dorești.” În același timp, el afirmă că a rămas singur după decesul soției, iar copiii sunt la casele lor. Spune că nu le-a spus încă despre înscriere, pentru că vrea să le facă o surpriză și crede că îl vor susține. Context: admiterea la universitățile agricole Articolul notează că, în această perioadă, universitățile de științe agricole din toată țara au demarat prima sesiune de admitere. În acest cadru, cazul de la Iași iese în evidență prin profilul candidatului și prin mesajul despre accesul la educație indiferent de vârstă. „Iașul este un focar cultural, nu mi-am dorit să mor prost, mereu poți învăța ceva în plus”, spune viitorul student. [...]
