Știri
Știri din categoria Tehnologie
NASA a efectuat al doilea zbor de test al avionului supersonic „silencios” X-59, potrivit Interesting Engineering, într-un pas care deschide o campanie extinsă de testare menită să reducă impactul sonor al zborului la viteze peste Mach 1.
Aeronava experimentală face parte din misiunea Quesst a NASA și este proiectată să depășească viteza sunetului generând un „buf” sonor redus, în locul bubuitului puternic asociat tradițional cu zborul supersonic. Cel mai recent zbor a avut loc de la baza Edwards Air Force Base.
Aparatul a decolat la 10:54 a.m. PDT (20:54, ora României) și a rămas în aer câteva minute, însă un avertisment apărut în cabină a determinat revenirea mai devreme decât era planificat. Pilotul Jim „Clue” Less a urmat procedurile standard și a aterizat în siguranță la 11:03 a.m. PDT (21:03, ora României).
Chiar și cu zborul scurtat, echipele tehnice au colectat date care vor fi folosite pentru testele următoare, pe măsură ce programul se intensifică în 2026. Managerul de proiect al demonstratorului „low-boom” (zgomot redus) de la Armstrong Flight Research Center, Cathy Bahm, a spus că aterizarea anticipată nu a împiedicat strângerea de informații utile, iar pilotul a revenit în siguranță, notează NASA.
Miza programului este una de reglementare și de piață: bubuitul sonic a limitat timp îndelungat zborurile comerciale supersonice deasupra uscatului. X-59 folosește un bot alungit și o formă a fuselajului gândită să disperseze undele de șoc, reducând vârfurile de presiune care produc zgomotul puternic.
În etapa următoare, aeronava intră în faza de „extindere a anvelopei de zbor”, adică o creștere treptată a altitudinii și vitezei pentru a valida limitele de performanță, siguranța și comportamentul aerodinamic înainte de atingerea regimului supersonic complet. NASA intenționează să efectueze zeci de zboruri de test până la finalul lui 2026 și să deruleze studii de survol al comunităților, urmând ca datele să fie transmise autorităților de reglementare, inclusiv Federal Aviation Administration, pentru a sprijini eventuale actualizări ale regulilor privind zborul supersonic deasupra uscatului.
Recomandate
Samsung livrează o actualizare software majoră care extinde funcțiile de inteligență artificială pe frigiderele Bespoke AI Family Hub din SUA, fără hardware nou , mizând pe un model de „valoare în timp” pentru electrocasnice, prin îmbunătățiri aduse recunoașterii alimentelor, controlului vocal și ecranului cu informații zilnice, potrivit Samsung News . Actualizarea este disponibilă „over-the-network” (OTN, adică prin rețea, similar actualizărilor de software de pe telefoane) și începe să fie livrată începând cu 11 mai pentru anumite modele Bespoke AI Refrigerator Family Hub din S.U.A. Compania precizează că produsul nu este disponibil în România. „Valoarea unui electrocasnic nu ar trebui să fie fixată în momentul achiziției — ar trebui să crească pe măsură ce tehnologia evoluează”, a declarat Jeong Seung Moon, vicepreședinte executiv și director al echipei de cercetare și dezvoltare pentru divizia Digital Appliances (DA) de la Samsung Electronics. Ce se schimbă operațional pentru utilizatori Pachetul de actualizări vizează trei zone: AI Vision (recunoașterea alimentelor), asistentul vocal Bixby și interfața „Now Brief” cu widget-uri personalizate. AI Food Manager: recunoaștere extinsă a alimentelor, inclusiv produse ambalate Samsung spune că AI Food Manager actualizat extinde gama de produse pe care frigiderul le poate recunoaște și urmări, printr-o versiune îmbunătățită a AI Vision, construită cu Google Gemini și completată de „inteligență cloud” (procesare și modele AI rulate pe servere, nu doar local pe aparat). Concret, sistemul ar urma să: identifice cu o precizie mai mare mai multe produse proaspete și ambalate, peste cele „40 de produse studiate anterior”; recunoască mai bine produse de marcă și ingrediente specifice regiunii; folosească OCR (recunoaștere optică a caracterelor) pentru a citi texte de pe ambalaje și a identifica o gamă mai largă de produse de marcă. Pe baza modelelor de utilizare, frigiderul poate alerta proactiv utilizatorii când produsele consumate frecvent trebuie reînnoite, cu scopul de a simplifica planificarea cumpărăturilor și de a reduce risipa alimentară. Bixby: comenzi vocale mai „conversaționale” Actualizarea aduce o versiune mai avansată a Bixby, care ar permite interacțiuni mai naturale, în care utilizatorul nu mai trebuie să formuleze comenzi rigide, iar asistentul poate cere clarificări în funcție de context. Samsung oferă exemple precum activarea modului „Sphere Ice” sau setarea unei rutine care pornește funcția Power Cool când temperatura exterioară depășește un prag. În exemplul din material, pragul este 90°F, adică aproximativ 32°C. Now Brief: widget-uri zilnice și personalizare prin Voice ID „Now Brief”, ecranul zilnic implicit al Family Hub, primește widget-uri suplimentare, inclusiv: Trending Recipes : recomandări zilnice de rețete video, accesibile și prin SmartThings Food; FoodNote : folosește lista AI Vision pentru a evidenția ingredientele utilizate frecvent și a recomanda rețete; „Ce avem astăzi?” : recomandări de meniu aleatorii sau bazate pe conținutul frigiderului. Samsung mai menționează personalizarea prin Voice ID (recunoașterea vocii), care poate afișa conținut diferit pentru membrii familiei, precum evenimente din calendar, mementouri sau știri pe teme de interes, dar și date legate de sănătate (de exemplu, rezumate ale tiparelor de somn și actualizări privind activitatea zilnică), în funcție de conturi și setări. Disponibilitate și limitări Actualizarea OTN începe în S.U.A. pentru anumite modele, iar extinderea către AI Home de 9 inch și către piețe globale suplimentare este planificată „în etape pe parcursul anului 2026”, cu mențiunea că termenele și funcțiile se pot modifica fără notificare prealabilă. Samsung precizează explicit că acest produs nu este disponibil în România. [...]
Huawei și Honor își mută accentul de la „specificații” la design și video , într-o schimbare de strategie de cercetare-dezvoltare care poate influența direct diferențierea produselor și costurile de dezvoltare în zona premium, potrivit CNMO . Informațiile, prezentate ca „mesaje din industrie”, indică faptul că mai mulți producători chinezi de smartphone-uri, inclusiv Huawei și Honor, nu mai urmăresc „orbește” scorurile din teste sintetice și acumularea de specificații, ci își reorientează eforturile către experiența reală de utilizare. În centrul acestei repoziționări ar fi două direcții: designul exterior și capabilitățile de filmare video. Ce se schimbă în dezvoltarea produselor Potrivit publicației, ajustările de strategie includ trei direcții principale: Investiții mai mari în materiale și procese de fabricație (noi materiale și tehnologii), cu obiectivul de a îmbunătăți senzația la utilizare (priza în mână) și calitatea percepută vizual. Schimbarea fluxului de dezvoltare , astfel încât designerii să fie implicați „profund” încă din faza de inițiere a proiectului, uneori chiar să conducă procesul, iar prioritatea designului („aspect/estetică”) să urce pe primul loc . Renunțarea la forme „ciudate” pentru produse individuale și trecerea la o limbă de design unificată, de familie , între liniile de produse, pentru a construi un sistem estetic asociat poziționării de gamă înaltă. Video-ul devine diferențiator: parteneriatul Honor–ARRI Pe zona de imagine, CNMO notează că Honor a anunțat oficial la MWC 2026 un parteneriat strategic cu ARRI, producător de camere cinematografice. Publicația susține că este prima dată când ARRI își deschide tehnologii „de nivel cinematografic” către terminale mobile de consum. Conform informațiilor din articol, rezultatele colaborării ar urma să apară mai întâi pe „Robot Phone”, descris ca primul „telefon robot” al Honor, prin integrarea unor elemente precum știința culorii ARRI, curbe LOG și reglaje de lumină și umbră, împreună cu experiența Honor în imagine mobilă, pentru un flux „cap-coadă” de lucru video, de la filmare la post-producție. Tot în acest context, șeful ingineriei de imagine al Honor, Luo Wei, este citat cu ideea că o altă companie de telefoane ar fi încercat să colaboreze cu ARRI, însă ARRI ar fi ales Honor pe baza capabilităților tehnice, a evaluării tendințelor și a controlului proceselor de cercetare-dezvoltare. Ce face Huawei pe aceeași direcție Pentru Huawei, CNMO indică faptul că firma va continua să dezvolte tehnologia proprie „Hongfeng” (Red Maple) pe zona de imagine, cu obiectivul de a îmbunătăți performanța la filmare video. În ansamblu, dacă această schimbare de priorități se confirmă în produsele viitoare, competiția în segmentul premium ar putea migra și mai mult către calitatea percepută (design, materiale) și capabilități video , în detrimentul diferențierii prin specificații ușor de egalat între rivali. [...]
Un posibil DJI Air 4 ar putea intra în categoria sub 250 g, ceea ce i-ar reduce obligațiile de înregistrare și restricțiile de zbor în multe piețe, potrivit unei scurgeri de informații citate de Gizmochina . Indiciul vine dintr-o apariție timpurie într-o aplicație chineză legată de conformitate, unde dispozitivul este încadrat ca dronă sub pragul de 250 g. Informația este atribuită unui „leaker” din zona dronelor, Igor Bogdanov (@Quadro_News), care susține că a identificat listarea în aplicația de conformitate. Dacă încadrarea se confirmă, ar fi o schimbare majoră pentru gama Air, care până acum a fost poziționată deasupra seriei Mini, mai ușoare. De ce contează pragul de 250 g În multe regiuni, inclusiv în părți din Europa, dronele sub 250 g se confruntă, în general, cu reguli mai simple: mai puține restricții și cerințe de înregistrare mai ușor de îndeplinit. Acesta este și unul dintre motivele pentru care seria DJI Mini a devenit populară în rândul utilizatorilor ocazionali și al celor care călătoresc. Prin contrast, seria Air a fost asociată tradițional cu capabilități mai avansate, în special pe zona de imagistică și funcții de zbor. Un model Air sub 250 g ar „șterge” parțial granița dintre dronele compacte de început și cele pentru entuziaști, ceea ce ar putea schimba modul în care DJI își segmentează oferta. Context: Air 3S este mult peste acest prag Pentru comparație, DJI Air 3S ar cântări în jur de 724 g cu bateriile incluse, notează publicația, adică mult peste pragul de 250 g. Trecerea la o greutate sub 250 g ar presupune, implicit, compromisuri de proiectare sau tehnologii noi (baterii, materiale, senzori mai compacți), menționate ca posibilități în material. Tot ca element de context, Gizmochina amintește că au circulat anterior fotografii cu ceea ce ar fi fost un prototip prăbușit, cu un corp redesenat și senzori suplimentari montați pe cadru, însă atunci nu era clar cât de avansat este proiectul. Ce ar putea urma În lipsa unei confirmări oficiale, rămâne neclar dacă DJI chiar va livra un Air 4 sub 250 g și ce specificații ar păstra din zona „Air”. Publicația mai notează că DJI a avut în ultima perioadă un ritm alert de lansări, ceea ce face plauzibilă apariția unui produs important mai târziu în acest an, însă informația despre Air 4 rămâne, deocamdată, la nivel de scurgere și indiciu de conformitate. [...]
Garmin își extinde oferta de ceasuri de alergare cu două modele mai accesibile, Forerunner 70 și Forerunner 170 , mizând pe autonomie mare și funcții avansate preluate din gamele superioare . Noile smartwatch-uri cu GPS sunt poziționate pentru alergători la început de drum și pentru cei care vor instrumente de antrenament fără încărcare zilnică. Disponibilitatea începe pe 15 mai 2026, pe garmin.com, cu prețuri recomandate de 249,99 dolari (aprox. 1.150 lei) pentru Forerunner 70, 299,99 dolari (aprox. 1.380 lei) pentru Forerunner 170 și 349,99 dolari (aprox. 1.610 lei) pentru Forerunner 170 Music. Ce aduce Forerunner 70: „pachetul de bază” pentru antrenament, dar cu funcții de nivel superior Forerunner 70 este prezentat ca un model „ușor de folosit”, cu ecran AMOLED de 1,2 inci, ecran tactil și un design cu 5 butoane. La nivel de funcții, Garmin pune accent pe instrumente de antrenament și monitorizare: GPS integrat și indicatori de alergare (timp, distanță, ritm) plus puls măsurat la încheietură; „quick workouts” (antrenamente rapide) care generează sugestii în funcție de nivelul de fitness, cu setări minime (durată și intensitate); planuri Garmin Coach care se adaptează zilnic pe baza datelor de sănătate și recuperare, inclusiv variante cu alergare/merg pe jos și volum mai redus; „daily suggested workouts” (antrenamente zilnice sugerate) care se ajustează după fiecare alergare; funcții avansate de antrenament (inclusiv „training readiness”, „training status”, putere de alergare la încheietură și dinamica alergării), plus peste 80 de aplicații sportive; monitorizare de sănătate și stare generală (somn, „sleep coach”, variații ale respirației, HRV – variabilitatea ritmului cardiac, Pulse Ox, jurnal de stil de viață și „Health Status 2”); notificări inteligente și funcții de siguranță/urmărire, inclusiv LiveTrack (cu telefon compatibil). Autonomia anunțată pentru Forerunner 70 este de până la 13 zile în modul smartwatch. Forerunner 170: plăți la încheietură și muzică fără telefon, cu autonomie de până la 10 zile Forerunner 170 „construiește” peste Forerunner 70 prin funcții orientate spre utilizarea în alergare, fără opriri sau dependență de telefon: Garmin Pay pentru plăți contactless (cu bancă și rețea de plăți compatibile); varianta Forerunner 170 Music permite descărcarea de melodii și podcasturi din servicii terțe (cu abonament), pentru ascultare fără telefon, cu căști wireless. Atât Forerunner 170, cât și 170 Music au autonomie de până la 10 zile în modul smartwatch, conform companiei. De ce contează: presiune pe segmentul „mid-range” prin autonomie și funcții de antrenament Prin prețurile și pachetul de funcții, Garmin încearcă să coboare instrumente de antrenament considerate „premium” (planuri adaptive, metrici avansați, ecran AMOLED) în zona de buget mediu, unde decizia de cumpărare este influențată puternic de autonomie și de utilitatea practică în antrenament. În același timp, diferențierea între 70 și 170 este făcută mai ales prin plăți și muzică, adică funcții care pot justifica un preț mai mare fără a schimba publicul-țintă. [...]
ASUS a trimis ExpertBook Ultra la peste 8.850 de metri altitudine într-un experiment extrem de durabilitate prin care compania a vrut să testeze comportamentul laptopului în condiții reale, dincolo de mediile controlate din laboratoare. Producătorul susține că dispozitivul a rămas complet funcțional după ce a fost ridicat la 8.856 de metri, peste altitudinea vârfului Everest, fiind expus la temperaturi de până la -42,5 grade Celsius, presiune scăzută și șocuri mecanice. Experimentul a fost realizat cu ajutorul unui balon care a transportat laptopul într-o structură imprimată 3D, special concepută pentru test. ASUS spune că dispozitivul a continuat să funcționeze atât în timpul urcării și coborârii, cât și după aterizarea pe teren umed, la o viteză de aproximativ șapte metri pe secundă. Compania explică faptul că scopul testului a fost evaluarea fiabilității în scenarii reale, unde mai mulți factori de stres apar simultan. Spre deosebire de testele standard efectuate în laboratoare, experimentul a combinat frig extrem, schimbări rapide de presiune și vibrații mecanice. ExpertBook Ultra este poziționat drept cel mai avansat model business din gama ASUS ExpertBook și este construit din aliaj de magneziu-aluminiu, pentru a combina greutatea redusă cu rezistența structurală. Laptopul cântărește sub un kilogram și este destinat utilizatorilor enterprise sau profesioniștilor care lucrează în deplasare. Modelul poate fi configurat cu procesoare Intel Core Ultra până la varianta X9 388H, cu performanță AI de până la 50 TOPS prin NPU dedicat. ASUS afirmă că sistemul de răcire ExpertCool Pro permite menținerea unui consum de până la 50W fără pierderi majore de performanță. Printre specificațiile importante ale ExpertBook Ultra se numără: Componentă Specificații Procesor Intel Core Ultra până la X9 388H AI NPU până la 50 TOPS Memorie până la 64 GB LPDDR5x Stocare SSD PCIe 5.0 până la 2 TB Ecran 14 inch 3K OLED Greutate de la 0,99 kg Conectivitate WiFi 7, Bluetooth 6.0 Baterie 70Wh Laptopul include și o cameră FHD cu funcții AI, sistem audio Dolby cu șase difuzoare și opțiuni de securitate precum TPM 2.0, senzor de amprentă și protecție fizică pentru webcam. ASUS a publicat și un clip video cu întregul experiment, în care poate fi urmărită ascensiunea dispozitivului la altitudine extremă și recuperarea acestuia după aterizare. [...]
Livrările globale de panouri OLED pentru smartphone-uri au scăzut cu 12% în T1 2026, iar declinul a lovit mai puternic producătorii chinezi , pe fondul ajustărilor de producție făcute de brandurile de telefoane după scumpirea memoriilor, potrivit CNMO , care citează date UBI Research. În primul trimestru, livrările de OLED pentru smartphone-uri au fost de 190 de milioane de unități, în scădere cu 12% față de aceeași perioadă din 2025 și cu 20% față de trimestrul anterior. Analiza pune reculul pe seama sezonalității de după vârful de vânzări de la final de an și a creșterii recente a prețurilor la memorie, care a determinat producătorii de telefoane să-și ajusteze planurile de producție. Cine câștigă cotă într-o piață în scădere Samsung Display a rămas lider, cu o cotă de 44,4%, în creștere cu 1,6 puncte procentuale față de anul trecut (42,8%). Deși livrările companiei au scăzut în termeni absoluți, declinul a fost mai mic decât media pieței, ceea ce i-a ridicat ponderea. Pe locul următor, cele patru mari companii chineze de panouri au cumulat 43,8% din piață, cu 0,6 puncte procentuale sub cota Samsung Display luată individual. În interiorul grupului, ierarhia indicată de UBI Research este: BOE: 16,3% Visionox: 10,7% Tianma: 9,0% TCL CSOT: 7,8% LG Display a avut o cotă de 9%, în creștere cu 1,4 puncte procentuale față de anul anterior. UBI Research estimează că livrările LG Display de panouri pentru iPhone vor crește în acest an față de 2025. De ce contează: scumpirea memoriilor apasă disproporționat pe lanțul chinez Diferența majoră din T1 2026 este amplitudinea scăderii pe regiuni. Conform UBI Research, livrările companiilor sud-coreene (Samsung Display și LG Display) au scăzut cu aproximativ 7% față de anul trecut, în timp ce producătorii chinezi (BOE, TCL CSOT, Tianma, Visionox) au înregistrat un declin cumulat de circa 17%. UBI Research leagă această asimetrie de faptul că majorarea prețurilor la memorie a determinat ajustări de producție în rândul producătorilor chinezi de smartphone-uri, ceea ce a afectat mai vizibil furnizorii chinezi de panouri. În termeni de volum pierdut, scăderea producătorilor chinezi ar fi de peste două ori mai mare decât cea a companiilor sud-coreene, potrivit aceleiași analize. [...]
