Știri
Știri din categoria Tehnologie
Producătorii chinezi au depășit 50% din livrările globale de panouri AMOLED pentru telefoane în T1 2026, într-o piață care a rămas relativ stabilă în termeni anuali, dar a scăzut puternic față de trimestrul anterior, potrivit CNMO, care citează date CINNO Research.
În T1 2026, livrările globale de panouri AMOLED pentru smartphone-uri au fost de aproximativ 210 milioane de unități, în scădere cu 0,7% față de aceeași perioadă din 2025 și cu 19,7% față de T4 2025. CINNO Research notează că, în pofida „provocărilor de piață”, dinamica anuală a rămas fără o contracție amplă.
Analiza CINNO Research indică o divergență structurală a strategiilor de achiziție la nivelul producătorilor de telefoane, pe fondul scumpirii semnificative a cipurilor de memorie (componentă cheie în costul unui smartphone). În acest context:
Pe partea de ofertă, o parte dintre producătorii chinezi de panouri ar fi adus în avans o parte din cererea viitoare pentru a menține utilizarea liniilor de producție și pentru a limita riscul unor scumpiri ulterioare, ceea ce a sprijinit livrările din trimestru. CINNO Research avertizează că, dacă cererea finală nu se îmbunătățește, piața ar putea rămâne sub presiune.
În T1 2026, Coreea de Sud a avut 49,6% din piața globală a panourilor AMOLED pentru smartphone-uri, iar producătorii din China au cumulat 50,4%. Cota companiilor chineze a scăzut ușor, cu 0,4 puncte procentuale față de anul trecut și cu 0,5 puncte față de trimestrul anterior, dar a rămas peste pragul de 50%.
Datele CINNO Research arată o piață în care liderul își consolidează poziția în segmentul premium, în timp ce un jucător chinez crește accelerat:
În ansamblu, cifrele sugerează că echilibrul de putere se joacă tot mai mult între controlul costurilor la nivel de branduri de telefoane și capacitatea furnizorilor de panouri de a susține producția, într-un context în care cererea finală rămâne incertă.
Recomandate
Apple pregătește un iPhone aniversar cu ecran curbat pe toate cele patru laturi, dar va introduce tehnologia OLED în două etape , acceptând inițial un compromis de calitate a imaginii în 2027 și urmând să-l elimine abia în 2028, potrivit CNMO . Miza este una operațională: trecerea la un design „fără margini” depinde de maturizarea materialelor și de capacitatea furnizorilor de a produce în volum fără pierderi de luminozitate și distorsiuni la margini. Două generații de OLED pentru același concept de „fără ramă” Conform informațiilor citate de publicație din presa sud-coreeană, Apple lucrează la a doua generație de afișaj „cu patru margini curbate” (ecran care se curbează pe toate laturile), pentru un iPhone de 20 de ani, așteptat în 2027. Ar fi cea mai mare schimbare de design de la iPhone X încoace, prin efectul vizual de ecran fără ramă. Planul ar fi împărțit astfel: 2027 : o versiune OLED care folosește un aliaj magneziu-argint ca strat de catod; soluția ar putea produce distorsiuni de imagine și pierderi de luminozitate în zonele curbate, compromis pe care Apple ar fi dispusă să-l accepte pentru modelul aniversar. 2028 : o versiune mai avansată, care ar urma să rezolve problemele prin trecerea la electrozi transparenți de generație nouă , cu oxid de indiu-zinc (IZO) ca material pentru catod. De ce contează: producția în serie și controlul defectelor la ecrane curbate Trecerea la IZO este prezentată ca soluție pentru limitările primei etape. Materialul are transparență mai ridicată, ceea ce ar putea reduce: distorsiunile la margini, neuniformitatea luminozității, încălzirea în zona curbată, și ar permite, totodată, rame mai înguste . Cu alte cuvinte, nu este doar o schimbare de design, ci o problemă de randament în fabricație (cât de multe panouri ies conforme) și de calitate constantă la un format de ecran mai greu de produs. Furnizorii, puși să se pregătească: Samsung Display și LG Display CNMO notează că Samsung Display și LG Display ar fi fost informate să se pregătească pentru producție în două etape. În acest context: LG Display a anunțat recent o investiție de 1,106 trilioane woni în infrastructură OLED, iar industria leagă mișcarea de dezvoltarea și producția în masă a noii tehnologii. Samsung evaluează dacă liniile OLED existente pot îndeplini cerințele hardware, dar ia în calcul și o linie dedicată . Context: ce au mai spus Bloomberg și The Information În sprijinul direcției, materialul amintește că Bloomberg a relatat în mai 2025 că Apple ar pregăti pentru iPhone-ul aniversar un model „aproape complet din sticlă”, cu ecran curbat și fără decupaje. Separat, The Information a scris anul trecut, citând mai multe surse, că cel puțin un iPhone lansat în 2027 ar urma să aibă un afișaj cu adevărat fără margini. Dacă acest calendar se confirmă, 2027 ar putea aduce un salt de design cu compromisuri acceptate la început, iar 2028 ar deveni anul în care Apple încearcă să stabilizeze tehnologia pentru calitate și producție la scară. [...]
Apple pregătește pentru iPhone 2028 o schimbare de ecran care ar putea forța investiții noi în producția OLED , iar furnizorii săi Samsung Display și LG Display au început deja să avanseze tehnologia necesară, potrivit IT之家 , care citează informații publicate de presa sud-coreeană ETNEWS. Planul vizează așa-numitele ecrane OLED „curbate pe toate cele patru laturi” (marginile panoului sunt îndoite în jos pe fiecare parte), pentru a reduce și mai mult ramele și a crește „imersiunea” vizuală pe fața telefonului. În lanțul de aprovizionare, acest tip de design nu înseamnă doar o schimbare estetică, ci și modificări de materiale și echipamente, cu impact direct în capex (investiții în capacități de producție). De ce contează: materialul catodului și riscul de distorsiuni la margini Conform informațiilor citate, Apple ar urma să introducă prima dată soluția de ecran cu îndoire pe patru laturi pe modelul aniversar de 20 de ani, programat pentru anul viitor. Într-o primă versiune, stratul de catod ar folosi un aliaj magneziu-argint (MgAg), însă în zona curbată acesta ar putea provoca distorsiuni de imagine și scăderea luminozității. Motivul ține de arhitectura OLED „cu emisie frontală” (dominantă la smartphone-uri), unde lumina trebuie să treacă prin catod: cu cât transparența electrodului este mai redusă, cu atât cresc riscurile de neuniformități și degradări vizibile, mai ales în zonele de margine îndoite. Ce schimbă Apple pentru 2028: trecerea la oxid de indiu-zinc (IZO) Pentru generația din 2028, Apple ar planifica înlocuirea materialului catodului cu oxid de indiu-zinc (IZO), pentru o transparență mai bună și pentru a atenua problemele specifice zonelor curbate: încălzire, distorsiuni și luminozitate neuniformă, potrivit aceleiași surse. Această schimbare implică și adaptări de proces: în etapa de depunere (evaporare), ar fi necesară integrarea unor echipamente de „sputtering” (pulverizare catodică) pentru oxizi conductori transparenți, cu cerința de a fi „low-damage” (cu impact redus asupra straturilor sensibile ale panoului). Impact operațional: investiții în echipamente și, posibil, linii noi În calitate de furnizori de panouri OLED pentru Apple, Samsung Display și LG Display ar trebui să introducă această tehnologie, iar investițiile în echipamente pentru modelele din 2028 au intrat deja pe agendă, potrivit unor surse din industrie citate în material. LG Display a anunțat luna trecută o investiție de 1,106 trilioane woni (în material este indicat echivalentul de aproximativ 50,44 miliarde yuani), descrisă ca extindere a infrastructurii OLED și considerată de piață ca fiind legată de dezvoltarea și pregătirea producției pentru această tehnologie. Compania ar urma să folosească inițial noile echipamente în cercetare-dezvoltare, apoi să le consolideze gradual pentru trecerea la producție de masă a ecranelor cu îndoire pe patru laturi. În cazul Samsung Display, sursa arată că firma evaluează investiții în echipamente, însă industria consideră că instalarea directă a acestor echipamente pe liniile OLED existente este dificilă din motive de spațiu și design, ceea ce ar crește probabilitatea unor investiții în linii noi. În lipsa unor confirmări oficiale din partea Apple, Samsung Display sau LG Display în textul citat, rămâne de urmărit dacă și când vor apărea anunțuri concrete privind calendarul de producție și amploarea investițiilor. [...]
Un mecha pilotat, scos la vânzare cu preț afișat, mută competiția SUA–China în robotică din zona de prototip în cea de industrializare , iar avantajul Chinei pare să vină din capacitatea de a integra rapid hardware, lanțuri de aprovizionare și comercializare, potrivit Global Times . Compania chineză Unitree Robotics a prezentat GD01, descris ca „primul mecha pilotat pregătit pentru producție”, iar Elon Musk a comentat „cool” pe X după apariția clipurilor online. GD01 este un mecha de 2,7 metri înălțime, promovat ca vehicul civil, cu prețuri „de la 3,9 milioane yuani” (circa 650.000 de dolari, aprox. 3,0 milioane lei). Poate comuta între mod umanoid și patruped, transportă un călăreț și cântărește aproximativ 500 kg cu o persoană în interior. De ce contează: de la „demonstrație” la produs comercial Chen Jing, vicepreședinte al Technology and Strategy Research Institute, a declarat că GD01 arată că China a depășit un prag de inginerie în „inteligența artificială întrupată” (embodied AI – AI integrată în corpuri robotice care interacționează fizic cu lumea). Ideea centrală: nu mai este doar un concept de laborator, ci un produs cu preț și „foaie de parcurs” de comercializare. „Nu mai este doar o mașină de tip proof-of-concept limitată la laboratoare, ci un produs cu un preț clar și o foaie de parcurs pentru comercializare.” În aceeași logică, Chen susține că apariția unui mecha pilotat pune sub semnul întrebării ideea că forma umanoidă ar fi „destinația finală” a roboților și indică o evoluție către forme hibride om–mașină mai diverse. El descrie și o schimbare de rol: de la roboți ca „unelte” la roboți ca „platforme de mobilitate”, care nu doar înlocuiesc munca umană, ci extind capacitățile oamenilor. Avantajul operațional: lanțul de aprovizionare și viteza de iterație Ma Jihua, descris ca insider tech, pune accentul pe baza industrială: China ar fi singura țară cu toate marile categorii industriale, cu competențe puternice în motoare de performanță, reductoare, senzori, baterii și materiale din fibră de carbon. Consecința, în viziunea sa, este un ciclu mai rapid: aprovizionare facilă cu componente, iterații accelerate și costuri de dezvoltare mai mici. „Cu un astfel de lanț de aprovizionare matur, companiile pot obține rapid componente, pot accelera iterația produselor și pot reduce semnificativ costurile de dezvoltare.” Context: cifrele din industrie și semnalele din piață Articolul citează mai multe repere care susțin ideea că miza se mută spre producția la scară și cost: Morgan Stanley este citată cu ideea că avansul timpuriu al Chinei în roboți umanoizi ar putea alimenta „următoarea fază” a dominației sale globale în producție și export. Wired este citată afirmând că stăpânirea lanțului hardware din China ajută la construirea de roboți mai ieftin; publicația menționează anterior că roboții cu picioare ai Unitree ar costa „zeci de mii de dolari sau mai puțin”, aproximativ o zecime din costul unui umanoid tipic în SUA. Un raport al International Federation of Robotics (5 mai) este citat cu date despre instalări și cote de furnizare în electronice și în metal/mecanică: 64% dintre roboții industriali folosiți în industria globală de electronice ar fi instalați în China, iar producătorii chinezi ar furniza 59% din sector la nivel global; în metal și mașini, furnizorii chinezi ar avea 85% cotă pe piața internă. Rest of the World este citată cu afirmația că firmele chineze ar controla 90% din piața roboților umanoizi și cu un alt reper: trei companii non-chineze din topul Omdia (Figure AI, Agility Robotics și Tesla) ar fi vândut fiecare „doar aproximativ 150 de unități” anul trecut. În contrast, Unitree și Agibot ar fi vândut fiecare mai multe unități decât ținta de producție Tesla pentru 2025 (5.000), țintă pe care compania „nu a atins-o”, potrivit aceleiași surse. În paralel, South China Morning Post este citat cu informația că Tesla ar fi început să lucreze cu sute de furnizori chinezi de componente pentru proiectul Optimus încă de acum trei ani, inclusiv pe cercetare-dezvoltare și design hardware, iar unii furnizori ar fi trimis prototipuri de componente, inclusiv prototipuri recente de „cap” din sticlă curbată. Ce urmează: competiția se mută pe „hardware-ul din lumea reală” Concluzia experților citați este că rivalitatea SUA–China nu mai este limitată la roboți industriali tradiționali, ci se extinde către embodied AI, umanoizi și mecha-uri pilotate. Diferențiatorul ar fi mai puțin „cine are AI mai inteligent” și mai mult „cine integrează mai repede AI în hardware funcțional și îl duce în inginerie la scară și comercializare”, pe fondul unui avantaj american în modele AI de frontieră și ecosisteme software, dar al unei consolidări chineze pe partea de producție și lanțuri de aprovizionare. [...]
Intrarea în producție de masă la „clasa 2 nm” nu înseamnă același lucru pentru TSMC, Intel și Samsung , iar diferențele de execuție (randament, ritm și segmentare) pot cântări mai mult decât promisiunile de „1,4 nm”, potrivit unei analize din Tom's Hardware . Toate cele trei mari turnătorii (fabrici care produc cipuri la comandă) au început producția de cipuri pe tehnologii din „clasa 2 nm”, însă în momente și condiții diferite: Samsung ar fi pornit în jurul mijlocului lui 2025 pe SF2 (deși există discuții că ar fi o redenumire a SF3P), Intel a urmat cu 18A în noiembrie pe linii de dezvoltare din Oregon (nu pe liniile de producție din Arizona), iar TSMC a inițiat producția de volum pe N2 în decembrie, în două fabrici din Taiwan. TSMC: disciplină de execuție și „noduri” pe segmente, cu și fără alimentare pe spate TSMC își împarte foaia de parcurs între tehnologii orientate spre calcul de înaltă performanță (HPC) cu rețea de alimentare pe spate (BSPDN – mutarea conexiunilor de alimentare în spatele plachetei pentru eficiență și densitate mai bune) și noduri optimizate pentru cost/densitate fără această caracteristică. Analiza notează că TSMC a început producția de masă pe N2 (primul său nod cu tranzistori GAA „nanosheet”) simultan în două fabrici, o mișcare rară în industrie, pusă în contextul cererii generate de segmentul AI. În continuare, compania ar urma să avanseze cu N2P (variantă orientată spre performanță, cu alimentare tradițională „front-side”) și A16 (care adaugă BSPDN), ceea ce întărește strategia de a oferi opțiuni diferite în funcție de aplicație și buget. Un punct important pentru piață: TSMC pornește de la premisa că BSPDN poate fi prea scump pentru cipurile de consum (inclusiv smartphone), dar valoros pentru procesoare de centre de date. În acest model, un nod precum A14 ar apărea ca variantă pentru smartphone în 2028 și ar reveni ulterior într-o versiune orientată spre centre de date odată cu adăugarea BSPDN în 2029. Intel: cea mai agresivă foaie de parcurs, dar cu risc de execuție și randamente Intel este prezentată drept compania cu cel mai ambițios traseu tehnologic, combinând tranzistori gate-all-around (GAA) de tip RibbonFET cu PowerVia (implementarea Intel pentru BSPDN) și vizând introducerea litografiei High-NA EUV în 2027–2028, înaintea rivalilor. High-NA EUV este o generație de echipamente de litografie cu apertură numerică mai mare, menită să imprime detalii mai fine, dar cu complexitate și costuri ridicate. În același timp, analiza subliniază volatilitatea: anularea bruscă a nodului 20A la final de 2024 este un semnal de risc de execuție. Intel mizează pe 18A ca tehnologie-cheie pentru a readuce producția procesoarelor sale de consum în fabricile proprii, cu promisiunea unor marje mai bune, însă volumele actuale nu sunt semnificative, iar compania lucrează la îmbunătățirea randamentelor (procentul de cipuri „bune” pe plachetă). Pentru următorii ani, Intel pregătește rafinări precum 18A-P (performanță și eficiență îmbunătățite) și 18A-PT (suport pentru TSV – „through-silicon vias”, conexiuni verticale prin siliciu, utile în integrarea 3D). Mai departe, 14A și 14A-E sunt țintite pentru „pregătire de producție” în 2027–2028, cu RibbonFET de generația a doua și PowerDirect (o evoluție a alimentării pe spate), plus „Turbo Cells” pentru accelerarea căilor critice de date. Analiza menționează și interesul clienților externi pentru 14A, inclusiv faptul că proiectul Terafab asociat lui Elon Musk ar urma să folosească 14A ca licențiat, nu ca client. Samsung: „randamentul înaintea nodului”, cu ambiții la 1,4 nm Samsung a fost prima care a adoptat tranzistori GAA (SF3E, în 2022), dar randamentele „scăzute și imprevizibile” au limitat utilizarea la aplicații de nișă, precum ASIC-uri pentru minat criptomonede, iar cele mai performante cipuri ale companiei ar fi produse încă pe noduri FinFET (SF4P și SF4X), ceea ce o lasă în urma rivalilor la vârf. În prezent, prioritatea declarată este reducerea densității defectelor și creșterea randamentelor. Deși a început producția de SoC-uri mobile pe SF2 (numit „prima generație 2 nm GAA”), obiectivele pentru anul în curs includ accelerarea „a doua generație 2 nm” (SF2P) și pregătirea unui proces pe 4 nm optimizat pentru performanță și consum, semn că SF2 ar putea avea o adopție limitată pe termen scurt. Pe foaia de parcurs apar și variante precum: SF2X (orientat spre HPC) în 2026; SF2A (auto) și SF2Z (SF2X cu BSPDN) în 2027. Următorul „nod major” este SF1.4 , o tehnologie „clasa 1,4 nm” optimizată pentru consum și smartphone, fără alimentare pe spate, cu așteptări de producție de masă în 2027. Analiza ridică însă o întrebare operațională cu impact direct în randamente: dacă Samsung va începe să folosească „pelicule” (pellicles) la litografia EUV începând cu SF1.4 sau mai târziu. Lipsa acestora crește riscul defectelor care pot compromite randamentul, mai ales pe noduri tot mai subțiri. De ce contează: „2 nm” e deja aici, dar avantajul competitiv se mută la livrare și randament Concluzia implicită a analizei este că, deși toate cele trei companii au intrat în „clasa 2 nm”, diferențele de strategie și execuție sunt decisive: TSMC pariază pe ritm anual și segmentare (cu/fără BSPDN), ceea ce îi consolidează profilul de furnizor „previzibil” pentru clienți mari. Intel împinge cel mai agresiv tehnologia (GAA + BSPDN și High-NA EUV), dar își asumă un risc mai mare de implementare; în plus, compania arată că randamentele „de clasă mondială” ar veni abia în 2027, ceea ce poate reduce atractivitatea pentru clienți foarte exigenți. Samsung are cea mai mare presiune pe randamente la GAA și pare să prioritizeze stabilizarea producției înaintea salturilor tehnologice, chiar dacă promite 1,4 nm în 2027. Pentru clienți (de la smartphone la centre de date), miza imediată nu este doar „cât de mic e nodul”, ci cât de repede poate fiecare turnătorie să livreze volume mari, cu randamente stabile și costuri controlabile. [...]
Apple își validează direcția de interfață „Liquid Glass” printr-un premiu major de design, în ciuda criticilor de lizibilitate , după ce redesignul a primit un „Gold Cube” la premiile Art Directors Club (ADC) din New York, potrivit AppleInsider . Distincția vine înainte de WWDC 2026 , unde compania ar urma să prezinte o versiune îmbunătățită. Liquid Glass a stârnit opoziție vocală din cauza problemelor de lizibilitate pe Mac, iPhone și iPad, în special din cauza efectelor de transparență care pot face unele elemente mai greu de citit. Totuși, premiul sugerează că Apple mizează în continuare pe această direcție și încearcă să o consolideze ca limbaj vizual unitar pentru toate platformele sale. Ce a premiat ADC și ce spune Apple că urmărește „Gold Cube” este a doua cea mai înaltă distincție acordată de ADC. Juriul (13 membri) nu își comentase încă public decizia, iar explicații ar putea apărea la ceremonia oficială din 15 mai 2026. În materialul de înscriere la concurs, echipa internă de design a Apple a descris iOS 26 ca o regândire „holistică” a felului în care software-ul „poate arăta, se poate simți și poate funcționa”, cu accent pe „simplitate, claritate și eficiență”. Apple a mai susținut că tipografia, iconografia, materialele și culorile sunt gândite pentru coerență, iar efectul de paralaxă (mișcare aparentă a elementelor, generată de senzorii dispozitivului) ar adăuga o dimensiune „fizică” experienței. Șase „Gold Cube” pentru Apple în 2026 Pe lângă premiul pentru Liquid Glass, Apple a mai obținut în total șase „Gold Cube” la ediția 2026, inclusiv pentru proiecte de rebranding și campanii video: iOS 26 Liquid Glass – Interactive / UX / UI Apple TV rebranding – Cinematography Apple TV rebranding – Animated Logo „Someday” ad – Direction „I’m Not Remarkable” – Music and Use of Sound „I’m Not Remarkable” – Online Video În înscrierea pentru „I’m Not Remarkable”, Apple a precizat că a urmărit să arate că elevii cu dizabilități sunt „la fel ca orice alt elev” și să evidențieze angajamentul companiei pentru funcțiile de accesibilitate. Ce urmează: ajustări, nu renunțare Apple a prezentat Liquid Glass la WWDC 2025 ca un redesign care unifică platformele, iar versiunea arătată atunci ar fi fost „vizibil atenuată” înainte de lansarea publică din septembrie 2025, tocmai ca răspuns la criticile legate de transparență și lizibilitate. Potrivit celor mai recente informații citate de publicație, Apple ar planifica doar modificări minore pentru viitoarele iOS 27, iPadOS 27 și macOS 27, în linie cu actualizările iterative anuale. În paralel, compania încurajează dezvoltatorii să adopte noul stil, deși, operațional, chiar Apple ar fi implementat lent schimbarea în propriile aplicații — exemplul dat este că aplicația WWDC primește abia acum o pictogramă Liquid Glass. [...]
Samsung ar putea folosi viitoarele pliabile Galaxy ca „platformă de debut” pentru Gemini Intelligence , o mișcare care i-ar oferi un avantaj operațional și de poziționare față de alți producători Android prin acces timpuriu la noile funcții de inteligență artificială ale Google, potrivit Mobilissimo . Google a prezentat recent Gemini Intelligence, descris ca un pachet nou de opțiuni bazate pe inteligență artificială, și a indicat că aceste funcții vor ajunge pe seria Galaxy S26 și pe telefoanele Pixel „începând din această vară”. Totuși, informații vehiculate din Coreea de Sud sugerează că lansarea efectivă ar putea fi devansată și legată de următoarea generație de pliabile Samsung. Ce modele ar putea primi primele noile funcții Conform informațiilor citate, primele dispozitive care ar integra Gemini Intelligence ar fi: Galaxy Z Fold8 Galaxy Z Flip8 un model menționat ca „Z Fold Wide” Aceleași dispozitive ar urma să ruleze One UI 9 „din fabrică”, interfața Samsung bazată pe Android 17. De ce contează: un avantaj de „exclusivitate” în ecosistemul Android Dacă scenariul se confirmă, Samsung ar beneficia de o perioadă de exclusivitate înainte ca funcțiile să ajungă pe alte telefoane Android. În termeni practici, asta înseamnă că pliabilele ar putea fi promovate ca primele modele care oferă „experiența completă” Gemini Intelligence, ceea ce întărește diferențierea într-un segment unde competiția se duce tot mai mult pe software și capabilități AI, nu doar pe hardware. Calendarul probabil: One UI 9, testare și fereastra Galaxy Unpacked Mobilissimo notează că Gemini Intelligence ar urma să fie inclus în One UI 9. Testele pentru One UI 9 ar fi început deja, iar lansarea oficială este așteptată „în vara acestui an”, cel mai probabil la evenimentul Galaxy Unpacked din iulie. Informația privind debutul pe pliabile rămâne, însă, la nivel de raport/rumor, în lipsa unei confirmări oficiale din partea Samsung sau Google. [...]
