Știri
Știri din categoria Tehnologie
iQOO 15 Ultra devine cel mai performant smartphone din februarie 2026, depășind liderul ultimelor luni, Red Magic 11 Pro+, în clasamentul AnTuTu dedicat telefoanelor flagship. Potrivit datelor publicate de Mobilissimo, noul top realizat pe baza testelor din aplicația AnTuTu 11 arată o dominație clară a brandurilor din grupul vivo și o prezență consistentă a procesoarelor Snapdragon de ultimă generație.
După patru luni în care Red Magic 11 Pro+ a ocupat prima poziție, clasamentul s-a schimbat în februarie. Pe primul loc a urcat iQOO 15 Ultra, un model produs de sub-brandul vivo, cu un scor de peste 4,2 milioane de puncte în testele de performanță. Pe locul al doilea a coborât fostul lider, iar podiumul este completat de vivo X300 Pro Satellite Communication Edition, confirmând dominația companiei chineze în acest clasament.
Analiza hardware arată o dominație aproape totală a platformei Qualcomm. Din cele 10 telefoane incluse în top:
Totodată, mai multe dispozitive au depășit pragul de 4 milioane de puncte AnTuTu, un nivel considerat până recent dificil de atins chiar și pentru flagship-urile premium.
Topul celor mai performante telefoane flagship arată astfel:
| Loc | Model | Scor AnTuTu |
|---|---|---|
| 1 | iQOO 15 Ultra | 4.208.894 |
| 2 | Red Magic 11 Pro+ | 4.165.081 |
| 3 | vivo X300 Pro Satellite Communication Edition | 4.084.334 |
| 4 | realme GT 8 Pro | 4.049.826 |
| 5 | iQOO 15 | 3.913.382 |
| 6 | HONOR Magic8 Pro | 3.894.423 |
| 7 | HONOR Magic 8 | 3.860.209 |
| 8 | OnePlus 15 | 3.839.169 |
| 9 | HONOR Win | 3.828.160 |
| 10 | Redmi K90 Pro Max | 3.789.514 |
Clasamentul arată o influență majoră a grupului BBK Electronics, care include branduri precum vivo, iQOO, OnePlus și realme. Împreună, aceste companii ocupă 5 din cele 10 poziții ale topului.
De asemenea, HONOR reușește o prezență solidă, cu trei modele în clasament, în timp ce Redmi și Red Magic completează lista.
Rezultatele reflectă competiția intensă din segmentul flagship, unde performanța brută rămâne un criteriu important pentru utilizatori, mai ales în gaming, inteligență artificială și aplicații avansate.
Recomandate
Robotul umanoid „Shandian” al Honor a câștigat semimaratonul dedicat roboților, cu un timp de 48:19 , într-o competiție care a pus în aceeași clasare echipe cu navigație autonomă și echipe operate prin telecomandă, cu un sistem de ponderare a rezultatelor, potrivit CNMO . Miza practică: astfel de curse devin un test public de performanță operațională (stabilitate, control, adaptare la teren) pentru roboți umanoizi, nu doar o demonstrație de laborator. Evenimentul „ Beijing Yizhuang Half Marathon & Humanoid Robot Half Marathon ” a avut loc pe 19 aprilie, la Beijing, iar în cursa roboților au participat 105 echipe, inclusiv Honor „Shandian”, Unitree „H1”, Beichuang „Tiangong Ultra” și Songyan Power „Xiaowantong”, conform informațiilor publicate. Cum a fost evaluată cursa: autonomie vs. telecomandă, aceeași clasare Competiția a reunit două tipuri de echipe – unele cu navigație autonomă, altele controlate de la distanță – dar cu clasament unic . Rezultatele au fost calculate cu coeficienți de ponderare diferiți: echipele dintr-o categorie: coeficient 1,0 ; echipele din cealaltă categorie: coeficient 1,2 . CNMO nu detaliază în extrasul disponibil care categorie a primit fiecare coeficient, dar precizează că cele două tipuri au concurat „pe aceeași scenă” și au fost ierarhizate împreună. Ce spune Honor despre „Shandian” și al doilea robot înscris, „Yuanqizai” Potrivit informațiilor oficiale ale Honor citate de publicație, „Shandian” are: capacitate de percepție și navigație autonomă ; un sistem de mișcare cu dinamică ridicată , dezvoltat intern, orientat spre alergare rapidă și adaptare la teren; comportament descris ca stabil și cu răspuns rapid în mișcare; design de tip „mecha”, cu accent pe aerodinamică și impact vizual; feedback interactiv în timp real în scenarii sportive (de exemplu, benzi luminoase și gesturi), cu intenția ca pe viitor să fie integrat în activități urbane precum alergarea de noapte. În aceeași cursă a participat și un al doilea robot dezvoltat de Honor, „Yuanqizai”, descris ca având un corp „fiabil/stabil/sigur”, cu trecere bună pe terenuri complexe, navigație autonomă bazată pe percepția mediului, dialog vocal „inteligent”, înțelegere multimodală a contextului și abilități de interacțiune cu oamenii, inclusiv dans. [...]
Victoria robotului „Fulger” al Honor într-un semimaraton dedicat roboților umanoizi indică o maturizare rapidă a lanțului de producție , cu furnizori din zona electronicelor de consum care își transferă procesele industriale către robotică, potrivit IT之家 . La competiția „2026 Human Robot Half Marathon”, organizată pe 19 aprilie la Beijing Yizhuang, trei roboți ai echipei Honor au ocupat primele trei locuri. În cursă, roboții Honor au înregistrat timpi net de 50 min 26 sec, 50 min 56 sec și 53 min 01 sec. Conform materialului, toate cele trei echipe participante au folosit roboți cu navigație autonomă. Ce contează pentru industrie: trecerea de la prototip la producție După competiție, Lanshi Technology (蓝思科技) a transmis că a furnizat „corpul de oțel” care a susținut performanța roboților: 132 de componente metalice structurale esențiale , care acoperă unități de mișcare precum capul, brațele, șoldurile și picioarele. Compania spune că a transferat către proiectul Honor practici din electronicele de consum, în special controlul strict al calității și modelul de livrare rapidă. Materiale și fabricație: accent pe durabilitate și precizie La nivel de materiale, proiectul ar folosi oțel de înaltă rezistență, tratat termic în vid, cu duritate de 60 HRC și rezistență la tracțiune de peste 2400 MPa, pentru a combina reducerea greutății cu o durabilitate mai mare a structurii, astfel încât robotul să poată susține efort intens pe durate lungi. Pe partea de proces, Lanshi Technology afirmă că a configurat un „cluster” de echipamente dedicate și a obținut mai multe progrese de inginerie în prelucrare de precizie și tratament termic, inclusiv: un sistem de scule specializat pentru prelucrări în cavități adânci; prelucrare pe cinci axe cu prindere unică pentru suprafețe complexe; tehnologie combinată strunjire-frezare pentru control al preciziei la nivel de microni, cu scopul de a asigura potrivirea corectă a articulațiilor și funcționarea fluentă. Ce urmează: producție în serie mică în 2026 În modelul de colaborare, Lanshi Technology descrie relația cu Honor ca fiind într-o etapă de „dezvoltare comună și validare sincronă”, cu obiectivul de a rezolva dificultăți precum structurile de articulații cu multe grade de libertate. Compania mai spune că, pe măsură ce Honor avansează cu planul de producție în serie mică în 2026 , a finalizat în paralel pregătirea capacităților de producție la standarde ridicate, pentru a susține accelerarea industrializării. Separat, robotul Honor „Yuanqi Zai” (元气仔) a primit și premiul pentru „cel mai frumos mers”. [...]
TSMC își propune producție sub 1 nm în 2029, iar Apple ar putea fi primul beneficiar, dar cu riscuri de cost și randament , potrivit Notebookcheck . Miza pentru piață nu este doar un nou salt tehnologic, ci și presiunea pe prețurile viitoarelor MacBook și iPhone, într-un context în care trecerile la noduri de fabricație mai avansate tind să vină cu cheltuieli mai mari și producție inițială mai dificilă. Planul este extras dintr-un raport DigiTimes citat de publicație: TSMC ar urma să înceapă producția de probă (trial production) pentru un proces „sub 1 nm” în 2029, după ce în 2028 este programată producția de masă pentru nodul de 1,4 nm (A14). Pentru A14, materialul menționează o creștere de 30% a eficienței energetice și a performanței. Ce înseamnă pentru Apple: acces prioritar, dar scump Notebookcheck notează că Apple este văzută drept principalul candidat să adopte primele aceste noduri „de vârf”, inclusiv pentru MacBook și iPhone, chiar dacă apar provocări legate de randament (procentul de cipuri bune obținute din producție) și costuri. În același timp, publicația sugerează că Apple ar putea plăti un „premium” semnificativ și și-ar putea folosi scala pentru a obține exclusivitate pe astfel de cipuri. Materialul leagă această dinamică și de presiunea din piață: cererea pentru aplicații de inteligență artificială crește, iar unii producători de smartphone-uri s-ar putea confrunta cu „retrogradări” ale platformelor hardware din cauza dificultăților de randament la 2 nm. Capacitate și infrastructură: ținta inițială, 5.000 de wafer-e pe lună Pentru atingerea pragului sub 1 nm, TSMC ar urma să folosească facilități din Tainan , inclusiv unitatea A10 și fabricile P1–P4, cu o țintă inițială de 5.000 de wafer-e pe lună, conform informațiilor preluate din raportul DigiTimes. Ce poate întârzia calendarul Notebookcheck avertizează că drumul către sub 1 nm rămâne plin de dificultăți tehnice, iar TSMC trebuie mai întâi să stabilizeze procesele de 1,4 nm și 1,6 nm (A16) înainte ca „visul” sub 1 nm să devină realist pentru utilizatorii de MacBook (și iPhone). În lipsa unor confirmări oficiale privind produse concrete, termenul „încă din 2029” rămâne condiționat de maturizarea tehnologiei și de capacitatea TSMC de a controla costurile și randamentele în producția timpurie. [...]
OPPO mizează pe autonomie și rezistență ca diferențiatori pentru Find X9 Ultra , un model care vine cu o baterie de 7.050 mAh și certificări de protecție până la IP69, înaintea lansării programate pe 21 aprilie, potrivit Notebookcheck . Compania a confirmat specificațiile-cheie printr-o postare pe Weibo. Autonomie mare și încărcare rapidă Find X9 Ultra va avea o baterie de 7.050 mAh, susținută de un „cip proprietar de concentrare a energiei” și de un material de anod din siliciu-carbon, dezvoltat intern. La încărcare, telefonul va suporta: 100 W prin cablu; 50 W wireless (fără cablu). Rezistență la apă și praf, plus test de cădere OPPO spune că modelul va veni cu sticlă „crystal shield” și cu ratinguri IP66, IP68 și IP69. Pe scurt, aceste certificări indică protecție la praf, la scufundare în apă și la jeturi de apă sub presiune ridicată. Compania mai afirmă că dispozitivul a trecut testul elvețian SGS „cinci stele” pentru rezistență la cădere și șocuri. Ecran 2K la 144 Hz și accent pe jocuri La capitolul afișaj, OPPO confirmă un panou 2K cu rată de reîmprospătare de 144 Hz, realizat din material „X3 luminescent”, cu luminozitate minimă de 1 nit pentru utilizare în lumină scăzută. Sunt menționate și funcții precum „corecție gamma la nivel de pixel” și posibilitatea de a ajusta „nivelul de confort” al ecranului. Pe partea de performanță, telefonul va folosi Snapdragon 8 Ultra , împreună cu „Tide Engine” al OPPO, combinație despre care compania susține că menține 144 Hz în mai multe genuri populare de jocuri mobile (inclusiv MOBA și FPS). Comunicații prin satelit și dotări audio Un alt element confirmat este un cip dedicat pentru „comunicații montane și maritime”, care ar permite apeluri și mesaje text prin doi sateliți în zone fără acoperire de rețea obișnuită. Telefonul mai include două difuzoare simetrice și un motor de vibrații „bionic”. Ce rămâne neclar înainte de 21 aprilie Find X9 Ultra și Find X9s Pro sunt programate pentru lansare pe 21 aprilie, însă, potrivit informațiilor disponibile, nu este clar dacă la același eveniment vor fi confirmate și prețurile, respectiv disponibilitatea pe regiuni. [...]
Un cristal nou dezvoltat de cercetători chinezi ar putea accelera adoptarea „ceasurilor nucleare”, o tehnologie care ar reduce dependența de GPS în aplicații critice – de la navigație militară la sisteme autonome – potrivit TechRadar . Miza nu este „înlocuirea peste noapte” a GPS-ului, ci obținerea unei referințe de timp mult mai stabile, greu de bruiat sau falsificat, cu efect direct asupra navigației și sincronizării rețelelor. Cercetarea anunțată stabilește un record mondial la conversia luminii ultraviolete: un compus de borat fluorurat a împins lumina laser la o lungime de undă de 145,2 nanometri , depășind precedentul de 150 nanometri (stabilit de un cristal chinezesc din anii 1990). Pragul contează deoarece ceasurile nucleare portabile au nevoie de lasere ultraviolete extrem de precise, în jurul 148,3 nanometri , pentru a putea „citi” tranzițiile nucleare vizate. De ce contează: ceasurile nucleare ca alternativă la GPS în medii unde semnalul lipsește sau e atacat Articolul explică faptul că ceasurile nucleare măsoară timpul folosind vibrațiile din nucleul atomic, nu vibrațiile electronilor (ca în ceasurile atomice actuale). Nucleul este mai stabil și mai puțin influențat de temperatură, vibrații externe sau câmpuri magnetice, ceea ce ar putea face ceasurile nucleare de 10 până la 1.000 de ori mai precise decât ceasurile atomice de azi. O astfel de precizie ar avea consecințe operaționale directe: navigație în locuri unde GPS nu funcționează , inclusiv în spațiu profund și sub apă; submarinele ar putea naviga mai mult timp fără să iasă la suprafață pentru „fixuri” GPS, reducând riscul de detecție; reziliență la bruiaj și „spoofing” (falsificarea semnalului) – vulnerabilități relevante în context militar. Ce au făcut cercetătorii și ce limitări rămân Echipa, condusă de Pan Shilie de la Xinjiang Technical Institute of Physics and Chemistry , a ales toriu-229 , un izotop considerat promițător deoarece nucleul său vibrează la un nivel energetic foarte scăzut, mai ușor de monitorizat. Problema practică a fost însă generarea laserelor UV necesare, la lungimi de undă în jurul țintei de 148,3 nanometri. Noul cristal ajunge la 145,2 nanometri – încă „sub” țintă, dar descris ca un pas major. Autorii notează că rezultatul lor: „deschide calea pentru dezvoltarea practică a ceasului nuclear cu toriu-229.” Implicații economice și tehnologice: de la apărare la sincronizarea rețelelor TechRadar menționează că, dacă „numărul magic” va fi atins, tehnologia ar putea contribui la sisteme de navigație mai greu de perturbat, inclusiv pentru rachete, și ar permite navigație autonomă în spațiul profund fără corecții bazate pe Pământ. Sunt amintite și posibile „repere” alternative de navigație, precum semnale de la stele, pulsari și surse radio. În plan civil, publicația indică și o direcție de impact asupra infrastructurii digitale: precizia extremă a ceasurilor nucleare ar putea permite sincronizare mult mai strânsă a rețelelor , ceea ce „în teorie” ar putea duce la viteze mai mari ale internetului în sisteme viitoare. Totuși, articolul subliniază explicit că astfel de ceasuri probabil nu vor face GPS-ul complet redundant , ci mai degrabă ar reduce dependența de el, dacă tehnologia va fi perfecționată. [...]
O scurgere de informații sugerează că Intel pregătește procesoare Nova Lake cu până la 288 MB cache , un pariu tehnic care ar putea muta competiția pe segmentul desktop spre performanță în jocuri și aplicații sensibile la latențe, unde memoria cache (memorie foarte rapidă din procesor) contează mult. Potrivit Notebookcheck , lista include mai multe modele, inclusiv variante cu așa-numitul bLLC („big last-level cache”, adică un cache de nivel final mai mare decât în mod obișnuit), poziționate ca rivali direcți pentru seria AMD Ryzen X3D . Informațiile provin dintr-un leaker cunoscut în zona Intel, Jaykihn , care a publicat o tabelare cu „cache total” pentru o gamă de cipuri Nova Lake, inclusiv pentru modele fără bLLC. În vârful listei apare un model cu 52 de nuclee (16 P + 32 E + 4 LP E) și 288 MB cache, iar alte două variante cu bLLC ar urca la 264 MB (44 de nuclee) și 144 MB (28 de nuclee). Publicația notează că unele dintre aceste configurații ar depăși ca memorie cache un Ryzen 9 9950X3D2 „Dual Edition”, menționat ca reper în material. Ce modele apar în scurgere și cât cache ar avea Tabelul publicat în scurgere include 12 SKU-uri desktop, cu denumiri provizorii și combinații diferite de nuclee P (performanță), E (eficiență) și LP E (eficiență cu consum redus). Cele mai mari valori de cache sunt asociate variantelor marcate cu bLLC: Core Ultra DX9 400: 52 (16+32+4), bLLC „Yes”, 288 MB cache Core Ultra DX7 400: 44 (8+24+4), bLLC „Yes”, 264 MB cache Core Ultra D9 400: 28 (8+16+4), bLLC „Yes”, 144 MB cache Core Ultra D7 400: 24 (8+12+4), bLLC „Yes”, 132 MB cache Core Ultra 9 400: 22 (6+12+4), bLLC „Yes”, 108 MB cache În paralel, apar și modele fără bLLC, cu cache semnificativ mai mic (de exemplu 36 MB, 33 MB, 27 MB, 18 MB, 15 MB, 12 MB și 6 MB, în funcție de SKU). Implicația pentru piață: cache mare ca diferențiator, dar și risc de confuzie comercială Dacă aceste specificații se confirmă, Intel ar încerca să atace direct zona în care AMD a câștigat teren cu procesoarele X3D: performanța în jocuri, unde cache-ul suplimentar poate reduce accesările mai lente către memoria RAM. Notebookcheck subliniază însă că rămâne de văzut „cât din cache-ul extra se traduce în performanță în gaming”, deci impactul real depinde de implementare și de frecvențe/consum. În același timp, scurgerea indică o schemă de denumire mai încărcată: pe lângă literele deja consacrate la Intel („K”, „F”, „KF”), ar apărea și „D”, ceea ce ar putea complica alegerea pentru cumpărătorii mai puțin familiarizați cu diferențele dintre variante. Consumul de energie rămâne neclar în scurgeri Materialul menționează și informații contradictorii despre consumul (puterea) pentru modelele Core Ultra DX9 și DX7: o scurgere atribuită Videocardz ar indica 175 W, în timp ce tabelul lui Jaykihn ar sugera un prag de pornire de 125 W. Tot din datele citate: un „Core Ultra 5” de top ar avea „TDP headroom” de 125 W, iar un model „Core Ultra X9” fără prefixele D/DX, dar cu bLLC, ar fi limitat la 65 W. Notebookcheck punctează că sunt „scurgeri timpurii”, iar clarificările ar urma să apară pe măsură ce se apropie fereastra de lansare a Nova Lake. [...]
