Știri
Știri din categoria Tehnologie

Huawei ajunge la 71,8% din piața pliabilelor din China în 2025, iar performanța este pusă pe seama modelului Pura X, potrivit unei analize citate de Huawei Central. Datele indică o concentrare neobișnuit de mare într-un segment considerat de regulă „de nișă”, cu implicații directe pentru rivali și pentru ritmul de inovație din categoria telefoanelor pliabile.
Conform informațiilor atribuite IDC, Huawei „conduce” segmentul smartphone-urilor pliabile, iar Pura X (descris ca „wide-fold”, adică un pliabil cu format mai lat) ar fi depășit pragul de 1,5 milioane de unități livrate/vândute în piața de consum până în martie 2026. Publicația notează că cererea pentru acest model ar fi devenit un factor major în dinamica segmentului.
Raportul citat mai sus susține că volumul de livrări al unui singur produs – Pura X – a depășit livrările cumulate ale modelelor pliabile de vârf ale următorilor trei producători clasați imediat după Huawei. Dacă această comparație se confirmă în metodologia IDC, ea sugerează nu doar un lider de piață, ci o diferență de scară care poate influența prețurile, lanțurile de aprovizionare și prioritățile de dezvoltare ale concurenței.
În același timp, Huawei Central afirmă că Pura X este perceput ca un „pliabil de tip flagship” (vârf de gamă) cu „capabilități de top”, dar la un preț „accesibil”, ceea ce ar explica tracțiunea comercială.
În paralel, Huawei pregătește lansarea unui nou pliabil, Pura X Max, descris ca un pas înainte față de generația anterioară la nivel de design și funcții. Potrivit articolului, specificațiile-cheie nu sunt încă publice și ar urma să fie prezentate pe 20 aprilie.
Huawei Central mai menționează că, după 71,8% cotă de piață în 2025 pe segmentul pliabilelor din China, ponderea ar urma „să crească semnificativ” în 2026, fără a oferi însă un procent sau un interval estimat.
Recomandate

Starfire Space spune că dezvoltă „Evolution One”, prima rachetă chineză cu propulsie lichidă pe ciclu electric, mizând pe pompe electrice în locul turbopompelor clasice , o schimbare tehnologică ce poate simplifica arhitectura motoarelor și, implicit, operarea lansărilor pentru clienți comerciali, potrivit IT之家 . Compania, descrisă ca prima din China concentrată pe crearea și operarea unui sistem de transport spațial cu rachete lichide pe ciclu electric, afirmă că „Evolution One” ar fi și „cea mai mare” rachetă de acest tip din lume ca capacitate de transport. Ținta declarată este furnizarea de servicii de lansare pentru sateliți, pentru formarea de constelații mici și pentru completarea (reaprovizionarea) constelațiilor mari. Ce știm despre „Evolution One”: dimensiuni și capacități Conform datelor publicate, racheta are următoarele caracteristici: lungime totală: 27,5 metri diametrul corpului: 2,25 metri tracțiune la decolare: 90 de tone capacitate către orbită joasă (LEO): 1,5 tone capacitate către orbită heliosincronă (SSO): 1 tonă Motorul „Lăcările II” și miza ciclului electric Sistemul de propulsie folosește o configurație „9+1” de motoare și este echipat cu un motor cu combustibil lichid de 10 tone-forță, dezvoltat intern de Starfire Space, numit „烈焰二号” (LY-2, „Lăcările II”). Elementul central al abordării este înlocuirea turbopompei tradiționale cu o pompă electrică, care alimentează propulsantul. Compania mai susține că, în martie, a realizat primul test complet de sistem al motorului LY-2, pe care îl descrie drept reușit, validând fezabilitatea rutei tehnologice cu pompă electrică pe un motor dezvoltat în China și „ridicând limita” de tracțiune pentru motoarele cu ciclu electric. În comunicarea citată, LY-2 este prezentat și ca „cel mai mare motor de rachetă cu ciclu electric din lume”. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre calendarul de zbor sau despre contracte comerciale, rămâne de urmărit dacă această arhitectură va trece rapid de la testele la sol la un vehicul operațional și ce ritm de producție va putea susține compania pentru piața lansărilor de sateliți și constelații. [...]

China a lansat un satelit experimental pentru internet prin satelit, cu miză directă pentru conectivitatea mobilă , într-o misiune care testează inclusiv „broadband” (internet de mare viteză) direct către telefoane, potrivit iThome . Lansarea a avut loc sâmbătă, 31 mai 2026, la ora 02:07 (ora Beijingului), de la centrul de lansare Xichang, folosind o rachetă Long March-2D . Satelitul a intrat pe orbită conform planului, iar misiunea a fost declarată un succes. Unghiul operațional al știrii este testarea tehnologiilor care ar putea extinde acoperirea de date mobile dincolo de infrastructura terestră. Conform informațiilor citate de publicație din CCTV News, satelitul este destinat verificării și validării unor capabilități precum: conexiune directă prin satelit pentru internet mobil pe telefon (telefon–satelit, fără stații terestre intermediare pentru utilizator); integrarea rețelelor „cer–pământ” (convergența rețelelor satelitare cu cele terestre). Misiunea a fost al 646-lea zbor al seriei de rachete Long March, un indicator al ritmului susținut al programului chinez de lansări și al efortului de a maturiza tehnologiile necesare pentru servicii comerciale de internet prin satelit și conectivitate directă pentru dispozitive mobile. [...]

Lenovo a scos pe piață primul laptop comercial bazat pe Project Firefly, o inițiativă Intel care vizează ieftinirea ultrabook-urilor Windows , iar Lecoo Air 14 debutează în China la un preț de lansare de 3.999 yuani (aprox. 2.550 lei), potrivit Gizmochina . Laptopul intră la vânzare în aceeași zi, la ora 20:00 în China (15:00, ora României). Prețul de listă este de 4.499 yuani (aprox. 2.870 lei), dar Lenovo aplică un preț promoțional de lansare. De ce contează: Project Firefly vizează costuri mai mici pentru laptopuri subțiri Miza principală a Lecoo Air 14 nu este doar configurația, ci faptul că este primul produs ajuns la consumatori din programul Intel „Project Firefly”. Inițiativa urmărește să reducă prețul laptopurilor subțiri și ușoare cu Windows prin standardizarea componentelor și prin practici de lanț de aprovizionare folosite frecvent în industria smartphone-urilor. Intel estimează că, în cadrul Project Firefly, ar urma să fie dezvoltate peste 70 de designuri de laptopuri. Lecoo Air 14 este primul care ajunge efectiv pe piață, ceea ce îl transformă într-un test practic pentru promisiunea de „thin-and-light” mai accesibil. Specificații: 990 g, ecran 14 inci și încărcare USB-C Lecoo Air 14 este construit pe un șasiu unibody din metal, cu grosime de 12,95 mm și greutate de 990 g. Ecranul de 14 inci are rezoluție 1920 x 1200, rată de refresh 60 Hz, luminozitate 300 niți și acoperire 100% sRGB; include și funcție de „DC dimming” (metodă de reglare a luminozității care poate reduce pâlpâirea percepută). Configurația anunțată include: procesor Intel Core 5 315 (6 nuclee / 6 fire de execuție); 12 GB memorie LPDDR5 la 5600 MHz; SSD NVMe de 512 GB; Windows 11 preinstalat. Lenovo susține că bateria de 50 Wh oferă până la 16,8 ore de autonomie și include în pachet un încărcător USB-C PD de 65 W. La conectică, laptopul are două porturi USB-C „full-function” pe partea stângă, iar pe dreapta un USB-C de 5 Gbps și o mufă audio de 3,5 mm. Disponibilitate: deocamdată doar în China Lenovo a confirmat oficial doar lansarea pe piața din China, fără detalii despre disponibilitatea globală. Pentru moment, nu este clar dacă modelul sau platforma Project Firefly vor ajunge rapid și în Europa, inclusiv în România. [...]

Restricțiile SUA la exportul de cipuri au accelerat autonomia semiconductorilor din China , iar Huawei spune că presiunea a împins companiile locale să investească mai mult în cercetare și dezvoltare și să-și construiască propriul „lanț” tehnologic, potrivit Tom's Hardware . Mesajul vine de la Xu Zhijun , președinte „rotativ” și vicepreședinte Huawei, într-un interviu citat de Huawei Central. În contextul unei întrebări despre arhitectura de cipuri „ LogicFolding ” dezvoltată de Huawei, Xu a susținut că, fără constrângerile impuse de Washington, industria chineză nu ar fi fost împinsă să facă astfel de pași. Declarația sa, redată de publicația citată, este explicită: „Dacă Statele Unite nu ne-ar fi forțat țara, companiile și industria, nu am fi făcut ceva de genul acesta. Dar suntem, de asemenea, recunoscători SUA pentru că au permis lanțului industriei semiconductorilor din țara noastră să crească cu adevărat.” Cum au schimbat controalele de export piața de cipuri pentru China Tom’s Hardware reface succint cronologia: Huawei a fost printre primele mari companii chineze vizate de restricții americane, după ce a fost exclusă de pe piața nord-americană în 2019. Ulterior, în 2022, administrația Biden a introdus controale la export pentru procesoare grafice (GPU) folosite în inteligență artificială, limitând accesul firmelor din China la hardware de vârf precum Nvidia A100 și H100, dar și la cipuri AMD Instinct MI250 și MI250X. Materialul notează că producătorii americani au încercat să se conformeze prin versiuni mai puțin performante ale produselor, însă, mai târziu, în timpul celui de-al doilea mandat al lui Donald Trump, a urmat o interdicție completă. Efectele economice punctuale menționate: Nvidia a fost forțată să facă o ajustare contabilă („write-off”) de 5,5 miliarde dolari (aprox. 25,3 miliarde lei ) pentru GPU-uri; AMD a indicat un impact de 800 milioane dolari (aprox. 3,7 miliarde lei ) în vânzări. Tom’s Hardware mai arată că, ulterior, Trump a revenit parțial asupra poziției, permițând accesul la cipuri Nvidia H200 pe bază de licență de export și cu o taxă de 25% către guvernul federal, însă „peisajul” industriei se schimbase deja. Efectul operațional: migrarea către alternative locale, chiar dacă sunt mai slabe Potrivit analizei, o parte dintre companii au apelat la contrabandă și piața neagră, dar pentru majoritatea controalele de export au însemnat orientarea către alternative interne. Chiar dacă aceste cipuri sunt descrise ca fiind mai puțin puternice și mai puțin eficiente decât cele Nvidia sau AMD, ele sunt „mai bune decât lipsa totală de cipuri”. Consecința economică directă, în logica articolului: veniturile mai mari ale producătorilor chinezi de cipuri le permit să reinvestească în cercetare și dezvoltare, ceea ce a dus la apariția unor produse care „ar putea” concura, într-o anumită măsură, cu oferta americană la nivel de performanță, deși cu un consum de energie mai ridicat. În paralel, Beijingul își intensifică presiunea pentru independență în semiconductori: materialul menționează că autoritățile centrale au cerut firmelor să cumpere cipuri autohtone și că ar fi mers până la a instrui vama să blocheze la frontieră cipuri H200, extinzând recent interdicția și la placa video de gaming RTX 5090D V2. De ce contează: restricțiile pot crea competitori pe termen lung Tom’s Hardware leagă evoluția de o idee susținută public și de CEO-ul Nvidia, Jensen Huang, care s-a opus interdicțiilor la export pentru cipurile de inteligență artificială, argumentând că limitarea accesului Chinei la hardware american va forța inovarea locală. Publicația indică și o consecință majoră pentru Nvidia: cota sa de piață pe segmentul de cipuri AI în China ar fi ajuns la „zero”, de la 95% înainte de interdicții. În același timp, articolul nu susține că impactul a fost neutru pentru China: restricțiile ar fi întârziat dezvoltarea AI cu „câțiva ani”. Concluzia este însă că, în acest interval, companiile locale au accelerat construirea de alternative, iar acum încep să se vadă rezultatele investițiilor. [...]

Apple nu dă semne că va readuce 3D Touch pe iPhone , iar lecția din spatele deciziei ține de costuri și de adopția redusă a funcției – un tipar care, potrivit BGR , ar putea influența și viitorul butonului „Camera Control” introdus pe modelele recente. 3D Touch a fost lansat pe iPhone 6S în 2015 și eliminat odată cu iPhone 11, în 2019. Ulterior, Apple a retras și suportul software pentru telefoanele care încă îl aveau, prin iOS 13 și iOS 14. În 2026, publicația notează că nu există indicii că Apple ar intenționa să reintroducă 3D Touch sau să îl implementeze pe un model nou. De ce a dispărut 3D Touch: costuri și utilizare limitată Apple nu a explicat oficial renunțarea la 3D Touch, însă analiza indică două motive probabile: costurile de producție și faptul că funcția nu a fost folosită pe scară largă. Deși compania a promovat intens interacțiunile „peek and pop” (previzualizare și deschidere în funcție de presiunea apăsării), dezvoltatorii nu au implementat consistent această „a doua interfață”, iar mulți utilizatori nici nu știau că o au. În locul ei, Apple a mizat pe alte direcții hardware și de ecran, precum baterii mai mari, Always-On Display (afișaj permanent) și ProMotion (rată de reîmprospătare adaptivă). Ce a rămas azi din experiența 3D Touch O parte dintre funcțiile considerate utile au supraviețuit sub forma apăsării lungi (long-press), fără nevoie de senzori de presiune în ecran. Exemplele menționate includ: previzualizarea unui link prin apăsare lungă; accesarea rapidă a unor acțiuni din pictograma aplicației; previzualizarea unei fotografii sau a unui videoclip. În schimb, interacțiunile mai „de nișă”, inclusiv unele mecanici din jocuri care foloseau presiunea (precum exemplele amintite în analiză), au dispărut odată cu tehnologia. „Camera Control”, următoarea funcție care ar putea fi simplificată BGR compară soarta 3D Touch cu evoluția „Force Touch” de pe Apple Watch, eliminat între timp și înlocuit cu gesturi noi ( watchOS 10 ), sugerând că Apple preferă interfețe mai simple și mai ușor de înțeles. În aceeași logică, „Camera Control” – butonul de pe iPhone 16 și 17, poziționat sub butonul lateral și bazat pe o tehnologie similară 3D Touch – ar putea fi ajustat. Analiza susține că, la doi ani de la introducere, funcțiile de glisare și apăsările „intermediare” (double mid-click) sunt percepute ca nesigure de unii utilizatori. Pe fondul unor zvonuri privind modificări la iPhone 18, sunt invocate două posibile explicații: costurile (în contextul unei crize globale de memorie) și faptul că utilizatorii nu au înțeles cum să folosească stratul capacitiv al butonului. Potrivit informațiilor atribuite publicației The Information , Apple ar vrea să elimine acest strat pe modelele viitoare, ceea ce ar însemna renunțarea la glisare și păstrarea sensibilității la presiune doar pentru declanșarea fotografiilor. În esență, concluzia este că Apple pare să prioritizeze consistența și simplitatea în interacțiune, chiar dacă asta reduce „straturile” avansate de control – exact compromisul care a dus, anterior, la dispariția 3D Touch. [...]

Motorola Edge 70 Pro+ apare pe site înainte de lansare, cu specificații de vârf pentru segmentul premium , după ce imagini și materiale promoționale au fost publicate pe o pagină oficială înainte de prezentarea programată în India, pe 4 iunie 2026, potrivit CNMO . Pagina ar fi fost ulterior „curățată”, rămânând vizibil doar statusul de produs indisponibil, însă informațiile au circulat deja. Miza pentru piață este una operațională: scurgerea de pe canalul oficial indică un pachet tehnic orientat spre performanță (chipset nou Dimensity 8500 Extreme), ecran foarte luminos și autonomie mare, plus un angajament de suport software pe termen lung, elemente care pot influența poziționarea și ritmul de vânzare în zona high-end. Ecran și platformă: 144 Hz, 5.200 niți și Dimensity 8500 Extreme Conform datelor apărute pe pagina oficială, Edge 70 Pro+ ar urma să vină cu un ecran AMOLED de 6,8 inci, cu rată de reîmprospătare de 144 Hz, HDR10+ și o luminozitate maximă de 5.200 niți. Telefonul are și certificări Pantone pentru redarea culorilor și a nuanțelor pielii (Pantone Validated Color și SkinTone). La capitolul performanță, modelul este listat cu MediaTek Dimensity 8500 Extreme , până la 12 GB memorie LPDDR5X și 256 GB stocare UFS 4.1. Software-ul ar fi Android 16, iar Motorola promite 3 ani de actualizări majore de sistem și 5 ani de actualizări de securitate. Camere: trei senzori de 50 MP și zoom periscopic Telefonul ar avea o configurație foto cu trei camere de 50 MP pe spate: cameră principală Sony LYTIA 710 cu stabilizare optică (OIS); ultra-wide cu autofocus, care poate funcționa și ca macro; teleobiectiv periscopic cu zoom optic 3,5x și până la 50x zoom hibrid. Camera frontală este, de asemenea, de 50 MP. Baterie, încărcare și rezistență: 6.500 mAh și IP68/IP69 Pe partea de autonomie, Edge 70 Pro+ este menționat cu o baterie de 6.500 mAh pe tehnologie siliciu-carbon, cu încărcare pe fir la 90 W și încărcare wireless la 15 W. La construcție, apar 7,34 mm grosime, 190 g și certificări IP68 și IP69 (rezistență la apă și praf, inclusiv la jeturi de apă). Culorile listate includ PANTONE Zinfandel, PANTONE Chicory Coffee și PANTONE Stormy Sea. Lansarea este indicată pentru 4 iunie 2026 în India; în lipsa unei confirmări oficiale complete (pagina fiind modificată), detaliile rămân deocamdată la nivelul informațiilor apărute pe site înainte de prezentare. [...]