Știri
Știri din categoria Tehnologie
Huawei mizează pe un nou format de pliabil, iar Pura X Max ar putea schimba dinamica concurenței pe segmentul premium: telefonul este prezentat ca „primul pliabil lat” din lume și este programat pentru lansare pe 20 aprilie, potrivit Huawei Central.
Publicația notează că Huawei a stabilit data de 20 aprilie pentru un eveniment de lansare „la scară mare” dedicat gamei Pura, în cadrul căruia ar urma să fie dezvăluit Pura X Max. Compania ar fi publicat deja imagini oficiale cu dispozitivul, inclusiv opțiunile de culoare, precum și variantele de memorie RAM și stocare.
Miza principală este poziționarea Pura X Max ca „world’s first wide foldable device” – un pliabil cu format mai lat decât modelele actuale. În logica pieței, un astfel de diferențiator poate conta într-un segment în care producătorii caută forme noi pentru a justifica prețuri ridicate și upgrade-uri mai dese.
Huawei Central susține că dispozitivul atrage atenția nu doar în China, ci și pe piața globală, invocând „factori WOW” legați de design, culori și un ecran mai mare, care ar promite o experiență de vizionare mai bună. Articolul sugerează însă că interesul nu ar fi alimentat doar de aspect, ci și de poziționarea competitivă.
În material sunt menționate speculații potrivit cărora lansarea Pura X Max ar putea avea impact asupra unor branduri precum Apple și Samsung, în contextul în care:
În acest context, Huawei Central afirmă că Huawei „ia conducerea” în cursa pentru pliabile cu ecran lat, iar Pura X Max ar veni „cu mult înainte” de ambițiile similare atribuite Apple și Samsung.
Articolul nu oferă detalii tehnice complete (specificații, preț, piețe de disponibilitate) și nici nu indică sursele „multor rapoarte” invocate despre impactul asupra Apple și Samsung. În lipsa acestor elemente, rămâne de văzut ce va confirma Huawei oficial la evenimentul din 20 aprilie și dacă noul format va fi susținut de volum de producție și distribuție relevantă în afara Chinei.
Recomandate
Apple nu dă semne că va readuce 3D Touch pe iPhone , iar lecția din spatele deciziei ține de costuri și de adopția redusă a funcției – un tipar care, potrivit BGR , ar putea influența și viitorul butonului „Camera Control” introdus pe modelele recente. 3D Touch a fost lansat pe iPhone 6S în 2015 și eliminat odată cu iPhone 11, în 2019. Ulterior, Apple a retras și suportul software pentru telefoanele care încă îl aveau, prin iOS 13 și iOS 14. În 2026, publicația notează că nu există indicii că Apple ar intenționa să reintroducă 3D Touch sau să îl implementeze pe un model nou. De ce a dispărut 3D Touch: costuri și utilizare limitată Apple nu a explicat oficial renunțarea la 3D Touch, însă analiza indică două motive probabile: costurile de producție și faptul că funcția nu a fost folosită pe scară largă. Deși compania a promovat intens interacțiunile „peek and pop” (previzualizare și deschidere în funcție de presiunea apăsării), dezvoltatorii nu au implementat consistent această „a doua interfață”, iar mulți utilizatori nici nu știau că o au. În locul ei, Apple a mizat pe alte direcții hardware și de ecran, precum baterii mai mari, Always-On Display (afișaj permanent) și ProMotion (rată de reîmprospătare adaptivă). Ce a rămas azi din experiența 3D Touch O parte dintre funcțiile considerate utile au supraviețuit sub forma apăsării lungi (long-press), fără nevoie de senzori de presiune în ecran. Exemplele menționate includ: previzualizarea unui link prin apăsare lungă; accesarea rapidă a unor acțiuni din pictograma aplicației; previzualizarea unei fotografii sau a unui videoclip. În schimb, interacțiunile mai „de nișă”, inclusiv unele mecanici din jocuri care foloseau presiunea (precum exemplele amintite în analiză), au dispărut odată cu tehnologia. „Camera Control”, următoarea funcție care ar putea fi simplificată BGR compară soarta 3D Touch cu evoluția „Force Touch” de pe Apple Watch, eliminat între timp și înlocuit cu gesturi noi ( watchOS 10 ), sugerând că Apple preferă interfețe mai simple și mai ușor de înțeles. În aceeași logică, „Camera Control” – butonul de pe iPhone 16 și 17, poziționat sub butonul lateral și bazat pe o tehnologie similară 3D Touch – ar putea fi ajustat. Analiza susține că, la doi ani de la introducere, funcțiile de glisare și apăsările „intermediare” (double mid-click) sunt percepute ca nesigure de unii utilizatori. Pe fondul unor zvonuri privind modificări la iPhone 18, sunt invocate două posibile explicații: costurile (în contextul unei crize globale de memorie) și faptul că utilizatorii nu au înțeles cum să folosească stratul capacitiv al butonului. Potrivit informațiilor atribuite publicației The Information , Apple ar vrea să elimine acest strat pe modelele viitoare, ceea ce ar însemna renunțarea la glisare și păstrarea sensibilității la presiune doar pentru declanșarea fotografiilor. În esență, concluzia este că Apple pare să prioritizeze consistența și simplitatea în interacțiune, chiar dacă asta reduce „straturile” avansate de control – exact compromisul care a dus, anterior, la dispariția 3D Touch. [...]
O scurgere sugerează că Samsung pregătește două carcase distincte pentru Galaxy Z Fold 8 , iar diferența de lățime ar putea schimba direct ergonomia și utilitatea ecranului exterior, un punct sensibil la pliabile. Potrivit 9to5Google , o fotografie apărută online compară „în persoană” un Galaxy Z Fold 8 cu format mai lat cu varianta „Ultra” – care, conform scurgerilor, ar păstra forma îngustă folosită de Samsung în ultimii ani. Imaginea provine dintr-un leak „hands-on” distribuit prin Ice Universe și arată două unități „dummy” (machete folosite pentru a ilustra designul), puse una lângă alta: modelul „wide” (mai lat) și cel mai îngust, asociat cu „Ultra”. Publicația notează că nu este prima comparație între cele două dimensiuni, dar că aceasta ar oferi o reprezentare mai bună a diferenței. De ce contează: lățimea poate redesena experiența de utilizare Miza practică a unui Fold mai lat este simplă: un ecran exterior mai apropiat de un telefon obișnuit și o tastare mai comodă, fără compromisurile tipice ale unui format îngust. În același timp, scurgerea alimentează ideea că Samsung ar putea separa mai clar două direcții de produs în aceeași generație, cu formate diferite. 9to5Google mai susține că noul format „wide” ar urmări aceeași idee ca pliabilul Apple aflat în pregătire, despre care se spune că va avea, la rândul lui, un design mai lat. Ce mai indică scurgerile și când ar urma lansarea În același context, sunt menționate și alte informații apărute anterior despre seria Galaxy Z Fold 8: posibilă îmbunătățire a cutei ecranului (crease); upgrade-uri de baterie „întârziate” față de așteptări. Ambele pliabile sunt așteptate să fie lansate pe 22 iulie, conform aceleiași surse. Informațiile rămân, însă, la nivel de scurgeri și nu sunt confirmate oficial de Samsung. [...]
Un nou val de scurgeri despre iPhone 18 Pro mută atenția pe „culori”, un detaliu cu miză comercială pentru vânzările de toamnă , după ce au apărut primele clipuri „hands-on” cu modele de design (machete) care arată finisajele în lumină diferită, potrivit Notebookcheck . Imaginile provin din videoclipuri apărute pe Weibo și prezintă ceea ce ar fi succesorii iPhone 17 Pro, însă nu sunt unități funcționale, ci reprezentări din plastic folosite în mod obișnuit de producătorii de huse pentru a verifica potrivirea accesoriilor. Chiar și așa, astfel de machete tind să ofere o indicație mai realistă despre aspect decât randările statice, notează publicația. Ce culori apar în clipuri și ce se schimbă față de generația anterioară În materialele video sunt vizibile patru variante de culoare pentru iPhone 18 Pro: Silver (argintiu) Black (negru) Light Blue (albastru deschis) Dark Cherry (vișiniu închis) Notebookcheck menționează că „Dark Cherry” este prezentată drept noua culoare „vedetă” a gamei, cu un roșu închis, inspirat de nuanțe de vin, care iese mai mult în evidență în mișcare și în iluminări diferite. Ca reper, pentru iPhone 17 Pro sunt enumerate culorile Silver, Deep Blue și Cosmic Orange, iar pentru iPhone 18 Pro lista „scursă” este Silver, Black, Light Blue și Dark Cherry. Ce rămâne neschimbat: designul spatelui și materialele (cu o rezervă) Dincolo de paleta de culori, scurgerea sugerează că designul spatelui ar urma să rămână, în linii mari, similar cu cel al modelului de anul trecut. În privința materialelor, sursa indică faptul că iPhone 18 Pro ar folosi aceeași combinație de aluminiu periat și sticlă ca iPhone 17 Pro, „în ciuda” unor zvonuri despre o posibilă revenire la titan. Publicația subliniază însă limita acestor informații: unitățile finale vor reflecta lumina diferit față de machetele din plastic, iar detaliile pot suferi modificări până la producția de serie. Context: calendarul așteptat și efectul asupra pieței de accesorii Notebookcheck plasează aceste scurgeri înaintea unei prezentări așteptate în septembrie. În același interval, publicația amintește și de posibilitatea ca Apple să lanseze alături de noile modele și primul iPhone pliabil („Ultra”), dar informația rămâne la nivel de așteptare, nu confirmare. Pentru piață, apariția timpurie a machetelor este relevantă mai ales operațional: ele sunt folosite de producătorii de accesorii pentru a pregăti huse și alte produse înainte de lansare, ceea ce poate accelera disponibilitatea acestora în retail imediat după anunțul oficial. [...]
Samsung testează răcirea cu lichid pe smartphone-uri pentru a reduce limitarea termică a chipseturilor , o mutare care ar putea crește performanța susținută a viitoarelor modele Galaxy și ar schimba așteptările pieței premium, potrivit Wccftech . Informația pornește de la un raport al publicației sud-coreene Sisa Journal , care susține că Samsung ia în calcul răcirea cu lichid după ce soluțiile actuale – inclusiv camerele de vapori (vapor chamber) – nu mai reușesc să țină sub control temperaturile în scenarii solicitante. În paralel, compania ar fi format o organizație dedicată soluțiilor de răcire activă în cadrul Production Technology Research Institute , unde ar experimenta atât cu răcire cu lichid, cât și cu răcire cu aer. De ce contează: performanță susținută, nu doar vârfuri de putere Limitarea termică („thermal throttling”) apare când chipsetul reduce automat frecvențele pentru a evita supraîncălzirea, ceea ce duce la scăderi vizibile de performanță în utilizare prelungită (jocuri, filmare, aplicații grele). Dacă Samsung reușește să introducă o soluție de răcire cu lichid într-un telefon de serie, impactul ar fi în primul rând operațional: performanță mai stabilă și, potențial, mai puține compromisuri între putere și temperatură. Wccftech notează că REDMAGIC a fost printre primele branduri care au popularizat răcirea cu lichid pe telefoane, iar Samsung ar putea fi inspirată de această abordare, însă cu o implementare mai discretă, ascunsă în carcasă, pentru a păstra un design „curat” la exterior. Ce susține sursa despre soluțiile tehnice Materialul indică mai multe direcții pe care Samsung le-ar urmări pentru a reduce supraîncălzirea și pierderile de performanță: răcire cu lichid , considerată mai eficientă decât răcirea cu aer, cu avantajul unui nivel de zgomot mai redus și cu risc mai mic de a afecta protecția la praf și apă; răcire cu aer ca alternativă posibilă pentru gama Galaxy; continuarea optimizărilor la nivel de chipset, inclusiv prin tehnologii de transfer termic precum Heat Pass Block (HPB) menționată în contextul Exynos 2600. În același timp, articolul afirmă că, deși Galaxy S26 Ultra ar folosi o cameră de vapori, ar rămâne predispus la supraîncălzire, pe fondul creșterii consumului de energie al chipseturilor. Ce urmează și ce rămâne incert Informațiile sunt prezentate ca raportări („se ia în calcul”, „este posibil”), fără un calendar sau confirmare oficială privind integrarea răcirii cu lichid într-un model Galaxy comercial. Dacă testele se concretizează într-o implementare de serie, Wccftech anticipează că și alți producători ar putea accelera adoptarea unor soluții similare în segmentul premium. [...]
Samsung testează răcirea cu lichid pe telefoane, o schimbare care ar putea ridica plafonul de performanță al seriei Galaxy potrivit iThome , care citează presa sud-coreeană Sisa Journal-e și surse din industria electronică. Miza este reducerea supraîncălzirii și, implicit, menținerea performanței în scenarii solicitante precum jocurile și aplicațiile de inteligență artificială rulate direct pe dispozitiv (AI „la margine”, adică pe telefon, nu în cloud). Samsung ar fi format, în cadrul institutului său de cercetare pentru tehnologii de producție, o echipă dedicată răcirii active, care dezvoltă intern soluții precum răcirea cu aer și răcirea cu lichid, cu intenția de a le aplica pe viitoare modele Galaxy. Răcirea cu lichid ar funcționa prin circulația unui fluid care preia și disipă căldura, în timp ce răcirea cu aer ar folosi un ventilator miniatural care trage aer din exterior pentru a reduce temperatura la suprafața dispozitivului. De ce contează: performanța „susținută” depinde de temperatură Pe măsură ce cerințele de putere cresc (AI pe dispozitiv, jocuri), managementul termic devine un factor limitativ: când temperatura urcă, procesoarele și modulele de alimentare își reduc automat performanța pentru a evita deteriorarea, ceea ce se traduce în scăderi de viteză și instabilitate. Un cercetător senior al Samsung, Park Min , explică legătura directă dintre temperatură și performanță și notează că temperaturile ridicate sunt și o cauză importantă a defectării echipamentelor electronice. În acest context, Samsung ar urmări o soluție care să reducă dependența de ventilatoare. Park Min este citat afirmând: „Direcția noastră de cercetare este să folosim doar un sistem de răcire cu lichid; soluțiile de răcire cu lichid asistate de ventilator se vor lovi în final de limitări precum zgomotul, așa că am decis să ne concentrăm pe răcirea cu lichid în sine.” Obstacole tehnice: etanșarea și traseul căldurii Materialul arată și de ce răcirea cu lichid e dificil de implementat în telefoane: din cauza construcției rezistente la apă, căldura generată de procesor este, de regulă, greu de „condus” direct către un modul de răcire cu lichid. Din acest motiv, multe soluții existente ar folosi o abordare în doi pași: răcire cu aer într-o primă etapă, urmată de asistență prin răcire cu lichid, pentru a echilibra performanța cu limitările de design. Răcirea cu aer are avantajul scăderii rapide a temperaturii, dar vine cu compromisuri operaționale: greutate mai mare și zgomotul ventilatorului, potrivit aceleiași surse. Context de piață: soluții similare există deja, iar controversele termice au lăsat urme iThome notează că unii producători au folosit deja combinații de răcire cu lichid și ventilatoare pe telefoane de gaming; este dat exemplul Nubia , care a lansat modele cu ventilator intern și sistem de răcire cu lichid. De asemenea, sunt menționate telefoane de gaming cu ventilatoare interne de la OPPO și vivo (cu precizarea din text că ar fi vorba de iQOO). În paralel, sensibilitatea publicului la subiect rămâne ridicată: Samsung a avut în 2022 o controversă legată de limitarea performanței pentru controlul temperaturii pe seria Galaxy S22 (prin serviciul de optimizare pentru jocuri), iar Apple a fost criticată de utilizatori pentru probleme de încălzire după actualizări software pe iPhone 15 Pro și 16 Pro, potrivit articolului. Ce urmează nu este însă explicitat: materialul vorbește despre cercetare și planuri de aplicare „în viitor” pe telefoane Galaxy, fără un calendar, fără modele confirmate și fără detalii despre o implementare comercială. [...]
Restricțiile SUA la exportul de cipuri au accelerat autonomia semiconductorilor din China , iar Huawei spune că presiunea a împins companiile locale să investească mai mult în cercetare și dezvoltare și să-și construiască propriul „lanț” tehnologic, potrivit Tom's Hardware . Mesajul vine de la Xu Zhijun , președinte „rotativ” și vicepreședinte Huawei, într-un interviu citat de Huawei Central. În contextul unei întrebări despre arhitectura de cipuri „ LogicFolding ” dezvoltată de Huawei, Xu a susținut că, fără constrângerile impuse de Washington, industria chineză nu ar fi fost împinsă să facă astfel de pași. Declarația sa, redată de publicația citată, este explicită: „Dacă Statele Unite nu ne-ar fi forțat țara, companiile și industria, nu am fi făcut ceva de genul acesta. Dar suntem, de asemenea, recunoscători SUA pentru că au permis lanțului industriei semiconductorilor din țara noastră să crească cu adevărat.” Cum au schimbat controalele de export piața de cipuri pentru China Tom’s Hardware reface succint cronologia: Huawei a fost printre primele mari companii chineze vizate de restricții americane, după ce a fost exclusă de pe piața nord-americană în 2019. Ulterior, în 2022, administrația Biden a introdus controale la export pentru procesoare grafice (GPU) folosite în inteligență artificială, limitând accesul firmelor din China la hardware de vârf precum Nvidia A100 și H100, dar și la cipuri AMD Instinct MI250 și MI250X. Materialul notează că producătorii americani au încercat să se conformeze prin versiuni mai puțin performante ale produselor, însă, mai târziu, în timpul celui de-al doilea mandat al lui Donald Trump, a urmat o interdicție completă. Efectele economice punctuale menționate: Nvidia a fost forțată să facă o ajustare contabilă („write-off”) de 5,5 miliarde dolari (aprox. 25,3 miliarde lei ) pentru GPU-uri; AMD a indicat un impact de 800 milioane dolari (aprox. 3,7 miliarde lei ) în vânzări. Tom’s Hardware mai arată că, ulterior, Trump a revenit parțial asupra poziției, permițând accesul la cipuri Nvidia H200 pe bază de licență de export și cu o taxă de 25% către guvernul federal, însă „peisajul” industriei se schimbase deja. Efectul operațional: migrarea către alternative locale, chiar dacă sunt mai slabe Potrivit analizei, o parte dintre companii au apelat la contrabandă și piața neagră, dar pentru majoritatea controalele de export au însemnat orientarea către alternative interne. Chiar dacă aceste cipuri sunt descrise ca fiind mai puțin puternice și mai puțin eficiente decât cele Nvidia sau AMD, ele sunt „mai bune decât lipsa totală de cipuri”. Consecința economică directă, în logica articolului: veniturile mai mari ale producătorilor chinezi de cipuri le permit să reinvestească în cercetare și dezvoltare, ceea ce a dus la apariția unor produse care „ar putea” concura, într-o anumită măsură, cu oferta americană la nivel de performanță, deși cu un consum de energie mai ridicat. În paralel, Beijingul își intensifică presiunea pentru independență în semiconductori: materialul menționează că autoritățile centrale au cerut firmelor să cumpere cipuri autohtone și că ar fi mers până la a instrui vama să blocheze la frontieră cipuri H200, extinzând recent interdicția și la placa video de gaming RTX 5090D V2. De ce contează: restricțiile pot crea competitori pe termen lung Tom’s Hardware leagă evoluția de o idee susținută public și de CEO-ul Nvidia, Jensen Huang, care s-a opus interdicțiilor la export pentru cipurile de inteligență artificială, argumentând că limitarea accesului Chinei la hardware american va forța inovarea locală. Publicația indică și o consecință majoră pentru Nvidia: cota sa de piață pe segmentul de cipuri AI în China ar fi ajuns la „zero”, de la 95% înainte de interdicții. În același timp, articolul nu susține că impactul a fost neutru pentru China: restricțiile ar fi întârziat dezvoltarea AI cu „câțiva ani”. Concluzia este însă că, în acest interval, companiile locale au accelerat construirea de alternative, iar acum încep să se vadă rezultatele investițiilor. [...]
