Știri
Știri din categoria Tehnologie
Google începe să transforme comenzile vocale în reglaje directe de imagine și sunet pe Google TV, prin integrarea Gemini în meniurile de setări, o schimbare care poate reduce semnificativ timpul pierdut cu navigarea prin opțiuni, potrivit HDSatelit. Funcția este lansată deocamdată limitat, pe anumite televizoare TCL din SUA, cu extindere treptată.
Noutatea este că Gemini poate interpreta cereri „spuse firesc” și fie aplică direct modificarea, fie duce utilizatorul în meniul relevant, evitând căutarea manuală prin setări. Din exemplele menționate, scenariile tipice sunt cele în care imaginea e prea întunecată sau dialogul se aude slab, iar utilizatorul vrea o ajustare rapidă fără să iasă din film sau meci.
Funcția acoperă, în această etapă, ajustări uzuale precum:
Comanda poate fi dată prin „Hey Google” sau prin butonul de microfon de pe telecomandă. Pe dispozitivele cu microfon „hands-free”, televizorul poate asculta și fără telecomandă, dacă opțiunea este activată.
Google precizează că Gemini poate porni și la formule asemănătoare cu „Hey Google” sau „OK Google”. Dacă în locuință există mai multe dispozitive care răspund la voce, în mod obișnuit reacționează unul singur, ales în funcție de apropiere, volumul vocii și tipul cererii.
Configurarea trece prin Google Home și prin meniul „Voice assistant”. Pentru televizoarele TCL, traseul de activare pornește din Settings → Accounts & Profiles → Voice assistant, unde se selectează „Gemini for TV”. Pentru control fără telecomandă, microfonul „hands-free” trebuie activat.
Distribuirea nu este generală. Actualizarea a început să ajungă pe anumite televizoare TCL Google TV din SUA. Conform paginii oficiale de ajutor pentru „Gemini for TV”, funcția este disponibilă în SUA și Canada pe modele TCL (QM9K, QM7K, QM8K, QM6K și X11K), dar și pe Google TV Streamer, Walmart onn. 4K Pro și modelele Hisense U7, U8 și UX. Suportul lingvistic menționat este pentru engleză (SUA și Canada) și franceză (Canada).
Pentru profilurile de copii și utilizatorii sub 18 ani, experiența rămâne cea de Google Assistant, nu Gemini.
Google a introdus Gemini pe Google TV în septembrie 2025, iar la CES 2026 a indicat direcția de a „sări” peste meniurile complicate de setări. Acum, controlul vocal al setărilor devine o piesă operațională a platformei, nu doar o funcție de recomandări și răspunsuri pe ecran.
Compania spune că până la finalul lui 2026 „Gemini for TV” ar urma să ajungă pe mai multe dispozitive Google TV cu Android 14 sau mai nou și cel puțin 2 GB RAM, în mai multe limbi și regiuni. Actualizarea se livrează treptat și poate fi verificată din Settings → System → About → System update, fiind o funcție integrată în sistemul Google TV, nu o aplicație separată.
Linkuri menționate în sursă (context oficial):
Recomandate
Prețurile telefoanelor vor continua să crească , pe fondul scumpirii memoriei RAM, care ajunge să cântărească decisiv în costul de producție, potrivit The Verge , care citează declarațiile lui Carl Pei , CEO și cofondator al Nothing . Pei susține că deficitul de RAM și creșterea prețurilor la memorie au lovit deja un model mai accesibil al companiei, Phone 4A. Într-o postare pe X, el afirmă că, pentru acest telefon, „costurile memoriei s-au dublat” între momentul în care compania a decis să construiască dispozitivul și momentul lansării, iar „de atunci s-au dublat din nou”. În acest context, Pei avertizează că „prețurile telefoanelor cresc și vor continua să crească și anul viitor”. De ce contează: memoria devine componenta dominantă în cost Mesajul central al CEO-ului Nothing este că memoria a ajuns să fie cea mai scumpă componentă dintr-un smartphone, depășind inclusiv procesorul și ecranul. Pei spune că RAM-ul poate reprezenta „peste 50%” din costul unui telefon nou, ceea ce mută presiunea de cost direct în prețul final plătit de consumatori. Implicația economică este simplă: dacă o singură componentă ajunge să înghită peste jumătate din „nota de plată” hardware, spațiul producătorilor pentru a absorbi scumpirile (fără majorări de preț) se reduce rapid, mai ales în segmentul mid-range, unde marjele sunt, de regulă, mai strânse. Efect în piață: nu doar Nothing, ci și alți producători Nothing nu este singurul producător care semnalează scumpiri iminente. Potrivit articolului, Samsung și Google sunt, de asemenea, așteptați să crească prețurile telefoanelor, tot ca urmare a costurilor mai mari ale memoriei. Ce se întâmplă cu promoțiile: reduceri mai mici în sezonul de final de an Pei mai spune că așteptarea promoțiilor ar putea să nu mai fie o soluție la fel de eficientă ca în anii trecuți. În formularea lui, „sezonul de reduceri din acest an nu va avea discounturile cu care oamenii sunt obișnuiți”, sugerând că presiunea pe costuri se va vedea nu doar în prețurile de listă, ci și în amplitudinea campaniilor comerciale. [...]
Blocajul de reglementare din SUA îi taie DJI accesul la vânzări oficiale, iar Insta360 intră pe culoar liber cu Luna Ultra , într-o categorie unde Osmo Pocket a dominat ani la rând, potrivit Gizmochina . Miza nu mai este doar comparația de specificații, ci faptul că, pe piața americană, DJI nu poate comercializa oficial noul Osmo Pocket 4, ceea ce schimbă direct opțiunile pentru creatorii de conținut. De ce contează: DJI nu poate vinde oficial în SUA În decembrie 2025, FCC (autoritatea de reglementare din SUA pentru echipamente electronice) a blocat DJI de la obținerea autorizării pentru echipamente, ceea ce înseamnă că producătorul nu poate vinde oficial produse noi pe piața americană. Consecința practică, conform articolului, este că un cumpărător din SUA care vrea Osmo Pocket 4 ar trebui să apeleze la canale neoficiale, cu riscuri precum lipsa garanției complete și a suportului de ecosistem. În acest context, Insta360 Luna Ultra devine o alternativă „la raft”, disponibilă oficial, într-un segment în care DJI avea „aproape fără competiție” în mod tradițional. Poziționare și preț: Luna Ultra e disponibilă acum, Pocket 4 e limitat în SUA Insta360 Luna Ultra este deja la vânzare și costă 769 dolari (aprox. 3.500 lei), disponibilă pe alb sau negru. În schimb, DJI Osmo Pocket 4 nu este „oficial la vânzare” în SUA, deși în alte piețe DJI rămâne prezent; în Regatul Unit, lansarea Pocket 4 a fost la circa 445 lire. Ce aduce Luna Ultra în plus pentru utilizare (operațional) Dincolo de contextul de reglementare, Gizmochina punctează câteva diferențe care pot conta în utilizarea de zi cu zi: Ecran OLED de 2 inci detașabil , care poate fi folosit ca telecomandă de la până la 20 de metri — util pentru filmări solo, când încadrările trebuie verificate rapid. DJI Osmo Pocket 4 are tot ecran OLED de 2 inci , dar fix, cu posibilitatea de a comuta între orientare orizontală și verticală. La capitolul portabilitate, Luna Ultra are „puțin peste 200 de grame”, iar ambele sunt descrise ca suficient de compacte pentru buzunar sau geantă. Specificații: accent pe senzor, 8K și sistem cu două obiective Luna Ultra folosește un senzor de 1 inch și poate filma 8K la 30 cadre pe secundă , cu: obiectiv wide f/1.8 (avantaj în lumină slabă, explicat în text ca performanță mai bună la low-light), obiectiv tele dedicat cu zoom până la 12x, inclusiv 6x „fără pierderi” (lossless). Mai include Dolby Vision, filmare pe 10 biți și până la 14 trepte de plajă dinamică (capacitatea de a păstra detalii în zone foarte luminoase și foarte întunecate). Parteneriatul cu Leica este prezentat ca un plus prin „știința culorilor” (redarea culorilor). Osmo Pocket 4 este descris ca performant, dar în versiunea standard are un singur obiectiv , în timp ce Luna Ultra vine cu sistem dual . Articolul notează și așteptarea ca DJI să lanseze „în următoarele săptămâni” un Pocket 4 Pro cu sistem dual, ceea ce ar face comparația mai directă, însă deocamdată avantajul este la Insta360. Stocare și autonomie: diferențe de memorie internă, baterie similară Luna Ultra: 47 GB stocare internă + microSD până la 1 TB; autonomie „până la patru ore”. Pocket 4: 107 GB stocare utilizabilă + microSD până la 1 TB; autonomie „aproximativ patru ore”. Ce urmează Dacă DJI lansează într-adevăr o versiune Pocket 4 Pro cu două obiective, comparația tehnică se poate echilibra. Pe termen scurt însă, în SUA, problema rămâne una de acces la piață: fără vânzare oficială, DJI lasă un spațiu pe care Insta360 îl poate ocupa rapid în segmentul camerelor pocket pentru creatori. [...]
Testele JAXA la Mach 5 mută discuția despre zborul hipersonic din zona „SF” în cea a fezabilității tehnice , dar drumul până la curse comerciale rămâne lung, iar riscurile operaționale și de reglementare sunt încă greu de gestionat, potrivit Jalopnik . În aprilie 2026, la centrul spațial JAXA Kakuda , o echipă formată din reprezentanți ai Japan Aerospace Exploration Agency (JAXA) , University of Tokyo, Keio University și Waseda University a finalizat teste preliminare pentru un avion experimental capabil să atingă Mach 5 (de cinci ori viteza sunetului), adică aproximativ 3.800 mile pe oră (circa 6.100 km/h). Într-un scenariu de utilizare comercială, un astfel de aparat ar putea zbura de la Tokyo la New York în aproximativ două ore. Ce s-a demonstrat, de fapt: rezistența la temperaturi extreme Testul nu a urmărit să dovedească zborul efectiv la Mach 5, ci că designul aparatului poate rezista condițiilor dure asociate acestor viteze. La asemenea regimuri, frecarea cu atmosfera și undele de șoc comprimă aerul și generează căldură, un tip de problemă comparată în material cu riscurile întâlnite la reintrarea în atmosferă. JAXA estimează că, la Mach 5, frecarea poate duce la temperaturi de până la 1.832°F (aprox. 1.000°C). Echipa a folosit teste în tunel aerodinamic pentru a simula viteze hipersonice și a monitorizat temperaturile aerului, ale fuselajului și ale componentelor interne. Concluzia: temperaturile interne au rămas în limite acceptabile, ceea ce sugerează că sistemele electrice ar putea funcționa pe durata unui zbor în astfel de condiții. De ce nu e suficient: motorul și aerodinamica devin problema principală Chiar dacă bariera termică este depășită, zborul hipersonic comercial depinde de un ansamblu de constrângeri fizice și inginerești. Pe măsură ce viteza crește, crește și rezistența la înaintare (drag), iar în apropierea vitezelor supersonice apar unde de presiune care produc boom sonic și un fenomen numit „wave drag” (rezistență indusă de unde), despre care articolul notează că poate crește rezistența totală cu 50% sau mai mult. Pentru a reduce rezistența și a menține viteze hipersonice, ar fi necesare: aripi puternic „măturate” (înclinate spre spate) pentru a limita rezistența; propulsie mai eficientă și cu rezistență proprie mai mică decât la motoarele convenționale. În acest context, echipa JAXA, la fel ca alți dezvoltatori, se bazează pe un „ramjet” – un tip de motor care comprimă aerul folosind chiar viteza de deplasare a vehiculului. Particularitatea importantă: ramjet-ul nu folosește turbină și nu produce tracțiune dacă aparatul nu se află deja în mișcare, ceea ce complică arhitectura de operare. Context: cursa pentru viteză se duce și pe sol, dar aviația are alte constrângeri Materialul plasează testul japonez într-o competiție mai largă pentru transport ultra-rapid, menționând și dezvoltări din transportul terestru, precum prezentarea de către China a unui tren maglev despre care se afirmă că ar fi mai rapid decât avioanele comerciale (într-un material separat al publicației). Pentru aviație, însă, chiar și cu progrese tehnice, rămâne deschisă întrebarea „când și în ce condiții” ar putea fi acceptate zborurile ultra-rapide la scară largă. Articolul avertizează explicit că este „mult prea devreme” pentru a permite astfel de zboruri pe scară largă, sugerând că, dincolo de inginerie, acceptarea operațională și cadrul de reglementare vor fi obstacole majore înainte ca promisiunea „Tokyo–New York în două ore” să devină un produs pentru public. [...]
Europa își poate securiza infrastructura critică cu un cip produs integral pe continent , după ce un consorțiu de companii și țări europene a pus cap la cap întregul lanț – de la cercetare-dezvoltare până la livrare comercială, potrivit Gadget . Miza nu este „performanța de vârf” (cipul este pe 22 nm), ci controlul asupra unei componente strategice, într-un context în care dependențele de SUA și China au devenit un risc operațional și de securitate pentru sectoare sensibile. Ce înseamnă „producție suverană” în cazul acestui cip Publicația descrie un proces „100% european”, construit pe specializările mai multor jucători: ASML furnizează utilajele, inclusiv pentru litografie DUV (ultraviolet profund, o tehnologie folosită în fabricarea circuitelor pe plachete de siliciu); Qualinx (Olanda) dezvoltă arhitectura cipului; Soitec (Franța) produce substratul de siliciu pentru plachetele brute; GlobalFoundries (Germania) se ocupă de producția efectivă; împachetarea finală (transformarea în produs comercial) ar urma să fie realizată în 2–3 fabrici europene care vor fi anunțate ulterior; sunt menționate variante în Germania, Portugalia, Olanda sau Franța . În plus, Siemens ar urma să se ocupe de programarea liniilor de fabricare și asamblare, ca parte a efortului mai larg. QLX3xx: cipul european și unde ar urma să fie folosit Primul cip descris ca fiind produs integral în Europa se numește QLX3xx , iar producția „va fi demarată curând”, conform sursei. Deși este realizat pe 22 nm (un nod de fabricație mai vechi decât cele folosite în procesoarele de ultimă generație), rolul lui este legat de securizarea infrastructurii critice . Utilizările indicate includ: turnuri de telefonie mobilă ; centrale electrice și infrastructură de distribuție/transformare; convertoare pentru linii de transmisie; aplicații militare: rachete, drone, avioane și alte vehicule/dispozitive. Un avantaj operațional menționat este reziliența la interferențe externe: cipul ar fi proiectat să nu fie afectat de bruiaje electronice sau chiar de lipsa semnalului de la sateliți . De ce contează pentru economie și industrie Din perspectiva impactului, informația relevantă este că Europa își poate organiza un lanț complet de producție pentru un cip cu utilizări strategice, folosind avantajul competitiv al ASML , descrisă ca fiind cel mai mare producător global de echipamente pentru fabricarea semiconductorilor și, la vârful tehnologic, singurul producător din lume. Ce rămâne de urmărit, pe baza informațiilor disponibile, este unde vor fi localizate fabricile pentru împachetarea finală și calendarul concret pentru intrarea QLX3xx în livrare comercială, detalii care nu sunt încă precizate. [...]
Nvidia a scumpit cu 55% RTX Pro 6000 Blackwell , iar creșterea ridică direct costurile proiectelor AI și de randare : placa de lucru (workstation) a ajuns la 13.250 dolari (aprox. 60.000 lei) în magazinul oficial, potrivit WinFuture . Față de primăvara lui 2025, când prețul recomandat era 8.565 dolari (aprox. 39.000 lei), majorarea indică o presiune de cost care se propagă din zona componentelor rare către bugetele IT ale companiilor. De ce contează: bugete mai mari pentru hardware local, alternativă mai scumpă la cloud RTX Pro 6000 este orientată către utilizare profesională – randare, calcule de proiectare, „gemeni digitali” (copii digitale ale unor sisteme reale, folosite pentru simulare) și antrenarea locală a modelelor mari de inteligență artificială. În acest context, scumpirea înseamnă fie investiții inițiale mai mari pentru stații de lucru, fie amânarea achizițiilor și replanificarea proiectelor care depind de capacitate GPU locală. Publicația notează că cererea ridicată din zona AI a redus stocurile disponibile, ceea ce susține niveluri de preț mai mari pe segmentul de vârf. Ce alimentează scumpirea: deficit de memorie și complexitate de fabricație WinFuture indică drept factor principal un blocaj pe piață, iar portalul zamin (citat în material) pune accent pe penuria globală de module de memorie , care împinge în sus costurile. Placa folosește 96 GB memorie GDDR7 (VRAM – memoria dedicată a plăcii video), cea mai mare capacitate de acest tip pe o singură placă, iar memoria are ECC (corecție de erori în funcționare), o cerință frecventă în medii profesionale. La nivel de specificații, RTX Pro 6000 se bazează pe cipul GB202, cu 24.064 nuclee CUDA, iar complexitatea ridicată este prezentată ca un alt element care apasă costurile de producție. Consumul maxim menționat este de până la 600 W, cu răcire pe două ventilatoare. Efect de antrenare și în piața „consumer”: RTX 5090 trece de 4.000 de dolari Scumpirile nu rămân izolate în zona profesională. Materialul arată că și RTX 5090 a ajuns la comercianți la peste 4.000 dolari (aprox. 18.000 lei), de la un preț de lansare de 1.999 dolari (aprox. 9.000 lei). În lipsa unor alternative echivalente, mulți cumpărători acceptă prețurile ridicate, iar pe termen scurt nu sunt semne de relaxare, pe fondul cererii persistente și al componentelor limitate. [...]
Scenariul „Galaxy Z Fold 8 Ultra” ar putea împinge prețul în sus fără un salt real de hardware , ceea ce riscă să transforme noua denumire într-o problemă comercială pentru seria de pliabile Samsung , potrivit unei analize 9to5Google . Autorul, utilizator de Galaxy Z Fold 7, spune că există motive reale de interes pentru următoarea generație, dar că scurgerile de informații conturează o repoziționare confuză: seria Galaxy Z Fold 8 ar urma să fie „împărțită” în două modele. Unul ar fi un dispozitiv cu un format mai lat, care ar păstra numele „Galaxy Z Fold 8”, iar celălalt ar fi o versiune doar ușor îmbunătățită a Fold 7, vândută sub numele „Galaxy Z Fold 8 Ultra”. De ce contează: riscul unui „Ultra” mai scump, cu upgrade-uri limitate Miza principală, în această lectură, este prețul. Publicația argumentează că, dacă informațiile neoficiale sunt corecte, este puțin probabil ca Samsung să vândă cele două telefoane la același nivel de preț. Eticheta „Ultra” ar sugera un model mai scump decât Fold 8, în timp ce modelul „Fold 8” ar rămâne în zona de preț a Fold 7, indicată în text la circa 1.999 dolari (aprox. 9.200 lei). Problema, spune analiza, este că „Ultra” nu ar aduce diferențe care să justifice o majorare: ar fi, în esență, un Fold 7 „reîncălzit”, cu același design, același format și aceleași camere, plus câteva îmbunătățiri punctuale. Ce upgrade-uri sunt sugerate de scurgeri În varianta descrisă, „Galaxy Z Fold 8 Ultra” ar veni în principal cu: îmbunătățiri ale cutei ecranului (zona vizibilă pe pliul display-ului); o creștere a capacității bateriei, descrisă ca „mult așteptată”. În rest, autorul susține că elementele definitorii (design, format, camere) ar rămâne neschimbate, ceea ce ar face ca numele „Ultra” să fie mai degrabă o decizie de marketing decât o diferențiere tehnică. Context: presiuni de cost și „ RAMaggedon ” Analiza introduce și un factor extern: condițiile de piață ar putea împinge oricum prețurile în sus, inclusiv din cauza a ceea ce autorul numește „RAMaggedon” (o criză/penurie care afectează memoria RAM, cu potențial de scumpire pentru producători). În acest context, un „Ultra” mai scump, dar fără un pachet clar de îmbunătățiri, ar putea amplifica frustrarea cumpărătorilor. Ce ar urma să facă Samsung, dacă vrea să evite confuzia Concluzia autorului este că o lansare în care un pliabil „rebranduit” drept „Ultra” devine mai scump, iar noul format mai lat intră la prețul de anul trecut, ar fi greu de justificat. Soluția sugerată: Samsung să renunțe la numele „Ultra” și să ofere două opțiuni care diferențiază priorități (format, ergonomie), fără ca denumirea să împingă automat așteptările și prețul în sus. [...]
