Știri
Știri din categoria Tehnologie
Conform unei relatări publicate de The Independent, cercetătorii chinezi au realizat un generator de puls compact și extrem de puternic, capabil să alimenteze arme cu microunde direcționate (HPM), care ar putea fi utilizate pentru a perturba constelații de sateliți precum Starlink, fără a genera resturi spațiale. Noul dispozitiv, denumit TPG1000Cs, măsoară doar 4 metri în lungime, cântărește aproximativ 5 tone și este suficient de mic pentru a fi instalat pe camioane, avioane sau chiar pe alți sateliți.
Tehnologia funcționează prin stocarea unei cantități masive de energie electrică, care este eliberată într-un singur puls extrem de puternic, capabil să alimenteze generatoare de microunde de înaltă intensitate. Aceste unde pot perturba sau distruge componentele electronice ale sateliților fără a-i distruge fizic – o soluție ideală pentru operațiuni militare care cer negabilitate plauzibilă și evitarea deșeurilor orbitale.
Până acum, majoritatea generatoarelor capabile de astfel de sarcini erau uriașe – depășind 10 metri lungime și 10 tone – ceea ce le făcea improprii pentru aplicații mobile. Inovația cercetătorilor de la Northwest Institute of Nuclear Technology (NINT) constă în utilizarea unui lichid dielectric numit Midel 7131, care permite o densitate energetică mai mare, o mai bună izolație și pierderi energetice reduse.
Date tehnice notabile ale TPG1000Cs:
Conform cercetătorilor, o armă terestră bazată pe microunde cu o putere de ieșire de peste 1 GW ar fi suficientă pentru a perturba grav funcționarea sateliților Starlink. Țintele pot fi lovite fără avertisment, cu efecte severe asupra comunicațiilor, navigației sau supravegherii prin satelit.
În ultimii ani, China a publicat numeroase studii în care își exprimă preocuparea față de utilizarea constelației Starlink în scopuri militare, în special după ce sateliții SpaceX au fost folosiți în sprijinul Ucrainei în timpul conflictului cu Rusia. Un studiu al Universității de Aeronautică și Astronautică din Nanjing avertiza asupra intensificării militarizării spațiului și asupra riscurilor strategice la adresa securității spațiale a Chinei.
Totodată, cercetători de la Beijing Institute of Technology au simulat deja scenarii în care o armă cu microunde ar putea dezactiva sateliți distribuiți pe o zonă de dimensiunea Taiwanului.
Deși nu există dovezi publice privind operaționalizarea unei astfel de arme, dimensiunile și eficiența TPG1000Cs ar putea reprezenta un punct de cotitură în capacitățile de luptă electronică ale Chinei în spațiu.
Recomandate
Dependența Ucrainei de Starlink împinge Kievul spre propriile rețele militare de sateliți , într-o mișcare cu impact direct asupra continuității comunicațiilor pe front și asupra costurilor operaționale ale războiului, potrivit Al Jazeera . În paralel, Rusia încearcă să-și construiască o alternativă de tip „Starlink”, dar cu rezultate tehnice incerte, pe fondul unor eșecuri raportate la sateliții lansați. Un prim pas al Ucrainei este nanosatelitul Obria Nano, lansat de compania ucraineană Himera împreună cu producătorul danez GomSpace, proiect prezentat drept începutul unei capacități „reziliente și suverane” de comunicații prin satelit. În octombrie, Kievul a semnat și cu Nokia și cu startup-ul finlandez ICEYE (imagistică radar care funcționează în orice condiții meteo) pentru a analiza dezvoltarea unei rețele de sateliți militari. De ce contează: întreruperile Starlink au efect imediat pe front Miza este reducerea dependenței aproape totale de SpaceX, compania lui Elon Musk care operează Starlink, o constelație de peste 10.000 de sateliți pe orbită joasă. Președintele Volodîmîr Zelenski a spus că, joi, vitezele Starlink și Starshield (componenta militară operată de Pentagon) au fost limitate pentru Ucraina, ceea ce a dus la „perturbări semnificative” ale funcționării pe linia frontului. Al Jazeera notează că și luna trecută au existat întreruperi. Un expert în domeniul spațial, Anatoly Zak, a declarat pentru Al Jazeera că un sistem complet nou ar necesita „câțiva ani”, iar în următorul an sau doi Starlink și Starshield rămân „absolut necesare”. În același timp, relația Ucrainei cu Musk este descrisă ca una oscilantă, inclusiv din cauza deciziilor privind acoperirea în zone ocupate și a pozițiilor publice ale acestuia. Alternativele sunt mai scumpe sau mai puțin potrivite pentru nevoile militare Kievul ar putea negocia o trecere la rivali ai Starlink, însă aceștia sunt mai mici și, în unele cazuri, limitați ca utilizare militară, potrivit analizei: Iridium are 66 de sateliți la circa 800 km altitudine (aprox. 497 mile). OneWeb (operat de Eutelsat) are până la 650 de sateliți la circa 1.200 km, dar nu este autorizat pentru lovituri militare cu drone, conform articolului. Diferența de cost este majoră: un terminal Starlink ușor și compact poate costa până la 500 de dolari (aprox. 2.300 lei) , în timp ce un terminal OneWeb, mai greu și voluminos, este indicat la 9.000 de dolari (aprox. 41.500 lei) . Al Jazeera mai arată că, în medie, un terminal din Ucraina „vede” simultan circa cinci duzini de sateliți Starlink, față de doar 11 sateliți OneWeb, ceea ce se traduce în performanță și redundanță diferite în utilizarea de zi cu zi. Rusia își construiește „Rassvet”, dar cu probleme de fiabilitate Pe partea rusă, Vladimir Putin a vorbit despre încercările Moscovei de a crea o versiune proprie de Starlink și l-a numit pe Musk „un adevărat geniu”, într-un context pe care un analist ucrainean îl descrie drept „flatare” calculată. Programul rusesc vizează constelația Rassvet (Dawn) , gestionată de Bureau 1440, companie controlată de Kremlin, care ar plănui 900 de sateliți până în 2035 . Totuși, sunt semnalate dificultăți: Institute for the Study of War a afirmat în august că peste o treime dintre sateliții Rassvet nu au ajuns la „altitudini operaționale sustenabile”, iar până la începutul lui noiembrie Rusia ar fi pierdut două dintre cei 32 de sateliți Rassvet 3 lansați în ultimele șapte luni. Publicația ucraineană The Defence Express a relatat că unul dintre sateliți, ars în atmosferă la 1 noiembrie, nu și-a pornit propulsia pentru corectarea poziției. Ce opțiuni tehnice are Ucraina și ce urmează Potrivit analistului Pavel Luzin (Jamestown Foundation), Ucraina ar avea, în esență, două direcții pentru o capacitate proprie: sateliți mari și scumpi pe orbită geosincronă (cu durată de viață de până la 20 de ani) sau o rețea de sute de sateliți mai ieftini pe orbită joasă, care necesită înlocuire constantă. Ca soluții mai ieftine, el menționează și baloane stratosferice ori drone stratosferice folosite ca „cvasi-sateliți”. În același timp, Luzin avertizează că o flotă de sateliți necesară pentru coordonate către drone cu rază lungă poate crește costul fiecărei lovituri, iar alternative precum drone ghidate de inteligență artificială (antrenate să recunoască ținte) sau dezvoltarea de rachete balistice ar putea reduce dependența de conexiunea prin satelit. El mai spune că nu exclude ca Ucraina să nu fie nevoită să creeze alternative, deoarece SpaceX ar avea interes ca Ucraina să continue să folosească sistemul. [...]
SpaceX încearcă vineri să facă un pas major spre reutilizarea completă a rachetei Starship , printr-o misiune în care vrea să „prindă” atât boosterul Super Heavy, cât și treapta superioară – o premieră care, dacă reușește, ar reduce costurile și timpul de rotație între lansări. Potrivit CNET , tentativa are loc în cadrul zborului Starship Flight 15, programat pentru vineri, 13 noiembrie. Fereastra de lansare este de 75 de minute și se deschide la ora 17:45 ET (00:45, sâmbătă, ora României). Misiunea include plasarea pe orbită a 26 de sateliți Starlink V3 , 14 orbite în jurul Pământului și revenirea sâmbătă. Ce înseamnă „dublă prindere” și de ce contează operațional Elementul cu adevărat nou este că SpaceX încearcă două operațiuni pe care nu le-a mai combinat până acum: Prinderea boosterului Super Heavy V3 cu turnul de lansare și recuperare supranumit informal „ Mechazilla ”, de la baza SpaceX din Boca Chica, Texas. Compania a mai prins cu succes de trei ori varianta Super Heavy V1, însă aceasta ar fi prima prindere pentru V3. Turnul folosește brațe „ca niște bețișoare” pentru a captura boosterul din aer. Recuperarea ambelor trepte : până acum, prinderea cu Mechazilla viza doar boosterul, în timp ce treapta superioară (Starship) ajungea în ocean. De data aceasta, SpaceX vrea să prindă și treapta superioară la întoarcerea de sâmbătă. Programul misiunii și ce se știe despre transmisie SpaceX transmite zborul pe contul său de pe X și pe site-ul companiei. Acoperirea începe la 17:15 ET (00:15, ora României), cu 30 de minute înainte de deschiderea ferestrei de lansare. Linkuri menționate în material: pe X: https://x.com/SpaceX pe site-ul companiei: https://www.spacex.com/launches Transmisia ar urma să includă lansarea și tentativa de prindere a boosterului Super Heavy V3, estimată la aproximativ 6,5 minute după decolare. SpaceX promite și „ore de imagini live” cu Starship pe orbită, cu cadre ale Pământului. Nu este clar dacă SpaceX va transmite și a doua prindere (a treptei superioare) la revenirea de sâmbătă. Ora estimată pentru această revenire este 16:17 ET (23:17, ora României), la peste 22 de ore după lansare, dacă nu apar întârzieri sau probleme tehnice. Ce urmează dacă se amână Dacă lansarea se amână din cauza vremii, a unor probleme tehnice sau din alte motive, SpaceX nu a anunțat, deocamdată, o dată de rezervă pentru Flight 15. [...]
Anduril susține că a demonstrat un senzor orbital care poate urmări sateliți în „noaptea” Pământului , o zonă în care monitorizarea bazată pe senzori optici are limitări și unde manevrele pot trece temporar neobservate, potrivit Ars Technica . Miza este una operațională: menținerea „custodiei” (urmărirea continuă) asupra obiectelor din orbită joasă, inclusiv în perioadele de eclipsă. Satelitul demonstrator, numit Anduril-216, a fost lansat în iulie într-o misiune de tip rideshare (zbor comun) SpaceX și operează la circa 590 km altitudine, petrecând aproximativ o treime din fiecare orbită în întuneric. Compania spune că tocmai aceste treceri prin „noaptea orbitală” permit valorificarea unui senzor în infraroșu cu unde lungi (long-wave infrared), care detectează semnături termice. De ce contează: „golul” de supraveghere în perioadele de eclipsă Armata SUA și furnizori comerciali folosesc rețele de radare și senzori optici, la sol și în spațiu, pentru a monitoriza traficul de sateliți. Problema, descrisă de Anduril, este că atunci când un satelit intră în umbra Pământului, sistemele care se bazează pe lumină vizibilă pot pierde temporar urmărirea, iar o manevră făcută în acest interval poate fi mai greu de observat. În acest context, Space Force are două obiective principale, conform articolului: să identifice mișcări potențial amenințătoare ale sateliților adversarilor și să emită alerte de trafic pentru operatorii globali atunci când există risc de coliziune. Ce a demonstrat Anduril-216 și cum funcționează senzorul Anduril afirmă că senzorul său în infraroșu cu unde lungi poate „închide” acest gol, prin detectarea căldurii emise de nave spațiale chiar și în eclipse. Compania a publicat o singură imagine de la instrument, o vedere în infraroșu a Lunii deasupra orizontului Pământului, prezentată ca exemplu al capabilităților. Un element tehnic invocat de Anduril este „plaja dinamică” mare a senzorului (capacitatea de a surprinde detalii în condiții foarte diferite de iluminare) și faptul că este „blocat de Soare” rar, ceea ce ar permite observații mai consistente. Modelul de operare: date pentru armată, nu vânzare de sateliți Misiunea a fost finanțată din capital intern al Anduril, iar platforma satelitului a fost construită de startup-ul Apex Space . Compania spune că nu intenționează să-și facă o linie proprie de producție de sateliți, ci să cumpere platforme de la terți și să integreze module proprii de senzori și calcul. Pe termen scurt, Anduril își poziționează oferta ca furnizor de date de „space domain awareness” (informații pentru conștientizarea situației din spațiu) către armata SUA, nu ca furnizor comercial de sateliți sau senzori către guvern. Compania notează însă că această abordare „s-ar putea schimba” în viitor. Un alt punct menționat este rolul procesării la bord: modulul de calcul de pe Anduril-216 ar fi proiectat să combine date din mai multe tipuri de senzori și să genereze soluții de urmărire fără intervenție sau analiză de la sol. Ce urmează Anduril spune că, deocamdată, optimizează senzorul pentru orbită joasă, dar sugerează că tehnologia ar putea fi folosită și pe alte orbite și, în timp, în spațiul cislunar (zona din apropierea Lunii). În lipsa unor date suplimentare publicate despre performanță (dincolo de demonstrația anunțată și imaginea distribuită), amploarea capabilităților rămâne, deocamdată, la nivelul afirmațiilor companiei. [...]
Huawei mizează pe portabilitate în zona PC-urilor pliabile , coborând diagonala la 14,7 inch și adăugând un ecran exterior, într-o încercare de a apropia formatul de utilizarea unui laptop obișnuit, potrivit Mobilissimo . Noul MateBook Fold S a fost prezentat de Richard Yu, șeful diviziei Consumer Huawei, iar precomenzile din China ar urma să înceapă pe 14 noiembrie. Dispozitivul are un ecran de 14,7 inch atunci când este deschis complet, iar pliat „seamănă cu o carte”. Publicația notează că Huawei „micșorează” astfel PC-ul pliabil față de generația anterioară și pune accent pe transport mai ușor. Ecran exterior și modul de camere, inspirate din zona telefoanelor pliabile Noutatea de design este un ecran pătrat pe exterior, denumit „Live display”, care poate afișa ora când computerul este închis. Imaginile de prezentare menționate în articol indică și elemente grafice colorate. Lângă acest ecran se află trei decupaje pentru camere, într-o zonă inscripționată „AI Camera”, detaliu care apropie aspectul de cel al unui telefon pliabil. Mobilissimo compară direcția de design cu primul MateBook Fold, despre care spune că avea un modul exterior proeminent și o carcasă cu combinații de culori și texturi. Context: trecerea de la 18 inch la 14,7 inch și HarmonyOS pe PC MateBook Fold S rulează HarmonyOS și reduce diagonala de la 18 inch (modelul original) la 14,7 inch, ceea ce îl aduce mai aproape de suprafața de lucru a unui laptop convențional. Primul MateBook Fold a fost lansat în China în mai 2025 și folosea un ecran OLED cu două straturi; pliat, ajungea la un format echivalent unui laptop de 13 inch, mai notează publicația. În articol este menționat și un detaliu apărut anterior, neconfirmat aici ca specificație oficială: o greutate de aproximativ 600 de grame, „foarte puțin pentru un laptop”. Culori și disponibilitate Huawei a prezentat trei variante de culoare: Cloud Sea Blue, Sky White și Magic Night Black. Mobilissimo anticipează „șanse mici” ca modelul să ajungă pe piața locală, fără a oferi un calendar pentru lansare în afara Chinei. [...]
Microsoft spune că serviciile pentru consumatori sunt complet restabilite, dar companiile care folosesc Microsoft 365 pot resimți în continuare efecte operaționale prin întârzieri și acumulări de e-mailuri, în timp ce furnizorul monitorizează stabilitatea după incident, potrivit Profit . După pana globală care i-a blocat serviciile, Microsoft a anunțat că platformele destinate consumatorilor au revenit „complet”. În schimb, pentru zona corporate, compania indică faptul că este nevoie de „o revenire susținută” a serviciilor din suita Microsoft 365, semn că normalizarea poate fi graduală pentru unele organizații. Ce înseamnă, practic, pentru companii Microsoft afirmă că urmărește în continuare mesajele electronice acumulate în timpul incidentului, înainte de a declara complet rezolvată problema care a afectat serviciile pentru companii. Cu alte cuvinte, chiar dacă funcționalitățile par restabilite, pot exista întârzieri sau blocaje punctuale până când fluxurile de e-mail revin la parametri normali. Într-o actualizare citată de publicație, compania motivează abordarea prudentă prin amploarea incidentului: „Având în vedere gravitatea impactului provocat de acest incident, monitorizăm situația pentru o perioadă mai îndelungată, pentru a ne asigura că nu sunt necesare măsuri suplimentare de remediere.” De ce contează Pentru firme, diferența dintre „serviciu repornit” și „serviciu stabil” are impact direct în operațiuni: e-mailul și aplicațiile din Microsoft 365 sunt infrastructură de lucru pentru comunicare internă, relația cu clienții și derularea proceselor curente. Mesajele acumulate în timpul întreruperii pot genera întârzieri în răspunsuri și în fluxurile de aprobare, chiar și după reluarea accesului. Profit notează că Microsoft nu a declarat încă închisă complet problema pe segmentul de companii, tocmai pentru că urmărește efectele reziduale ale incidentului. [...]
Microsoft a publicat actualizări „în afara ciclului” pentru a debloca activarea Windows în companii , după ce patch-urile din 10 noiembrie au introdus o eroare care oprea rularea unor scripturi folosite la licențierea în volum, potrivit Mobilissimo . Problema îi vizează în principal pe administratorii IT și mediile corporate, nu utilizatorii obișnuiți. Actualizările de urgență (cumulative OOB – „out of band”, adică lansate separat de calendarul obișnuit) au fost publicate pe 13 noiembrie și repară un blocaj apărut după Patch Tuesday . Eroarea afecta scriptul slmgr.vbs , folosit frecvent pentru automatizarea activării și licențierii prin KMS (Key Management Service – activare printr-un server intern al organizației). Ce s-a stricat și de ce contează operațional Defecțiunea se manifesta prin eroarea 0x80041008 („Invalid parameter”) la comenzi precum: slmgr.vbs /ipk (instalarea unei chei de produs) slmgr.vbs /skms-domain (configurarea serverului KMS) Impactul practic: un PC deja activat nu își pierdea licența, însă companiile care încercau să configureze sau să reactiveze sisteme prin scripturi puteau rămâne blocate în procesul de punere în funcțiune, mai ales în scenarii de instalări noi sau reimaginare (reinstalare standardizată) a stațiilor. Ce urmează pentru organizații Pentru departamentele IT, miza este revenirea rapidă la fluxurile automate de activare, fără intervenții manuale pe fiecare sistem. Mobilissimo notează că utilizatorii obișnuiți „nu au, în general, de ce să se alarmeze”, semnalând că problema a fost una de administrare și operare în rețele, nu de utilizare de zi cu zi. [...]
