Știri
Știri din categoria Tehnologie
China a ajuns în grupul restrâns de cinci țări care stăpânesc integral tehnologia de fabricație a palelor de turbină monocristaline, o componentă-cheie pentru motoarele aeronautice, cu efect direct asupra performanței și costurilor de operare ale aeronavelor, potrivit Global Times, care citează un reportaj China Media Group (CMG).
Palele monocristaline sunt descrise în material drept un reper industrial, deoarece lucrează în „zona fierbinte” a motorului, în condiții extreme de temperatură, presiune, turație și coroziune. Cu cât aceste componente rezistă la temperaturi mai ridicate, cu atât crește eficiența conversiei energiei în motor, ceea ce se traduce prin tracțiune mai mare și consum mai mic de combustibil.
CMG arată că doar SUA, Marea Britanie, Rusia, Franța și China au „independent” întregul lanț tehnologic pentru pale monocristaline, de la cercetare și dezvoltare a materialelor până la turnare de precizie și aplicare în inginerie. În termeni industriali, această „stăpânire completă” reduce dependența de furnizori externi pentru un element critic al motoarelor și poate influența atât costurile, cât și ritmul de producție și întreținere.
În același timp, palele monocristaline sunt prezentate ca un factor care determină performanța, fiabilitatea și durata de viață a motorului, fiind și un indicator al capacității unei țări în industria aeronautică.
Li Jiarong, inginer-șef la AECC Beijing Institute of Aeronautical Materials, afirmă în reportaj că echipa sa a dezvoltat un superaliaj monocristalin cu drepturi de proprietate intelectuală independente, ajuns la nivel „avansat” internațional. În material este menționat superaliajul monocristalin de generația a doua „DD6”, despre care Li spune că are performanțe „superioare sau echivalente” cu aliajele similare utilizate pe scară largă în Europa și SUA și, în plus, ar avea costuri de producție mai mici.
„Am realizat dezvoltarea independentă a materialelor pentru pale de turbină monocristaline în China. Superaliajul nostru monocristalin de generația a doua, DD6, oferă performanțe superioare sau echivalente cu superaliajele monocristaline de generația a doua utilizate pe scară largă în Europa și SUA.”
Potrivit aceleiași surse, DD6 a devenit cel mai utilizat superaliaj monocristalin din China și ar fi economisit „o cantitate mare de resurse strategice”, fără ca reportajul să detalieze o valoare.
Li mai spune că palele monocristaline dezvoltate și livrate de institut au fost folosite în mai multe tipuri de motoare aeronautice avansate, pentru aeronave militare și civile, inclusiv avioane de luptă moderne și elicoptere.
CMG notează că producția palelor monocristaline, de la topirea și pregătirea aliajului până la livrarea produsului final, implică peste zece procese majore, fiecare împărțit în numeroși pași de finețe. În paralel, un cercetător al institutului, Yue Xiaodai, explică faptul că superaliajele monocristaline pe bază de nichel presupun adăugarea controlată a mai multor elemente de aliere pentru a obține rezistență la temperaturi înalte, rezistență la fluaj (deformare lentă sub sarcină) și rezistență la coroziune la temperaturi ridicate, cu accent pe controlul impurităților.
În ansamblu, mesajul economic implicit al reportajului este că avansul în materiale și procese de fabricație pentru „zona fierbinte” a motorului poate susține motoare mai eficiente și mai fiabile, iar costurile mai mici invocate pentru DD6 ar putea conta în competitivitatea industrială, deși articolul nu oferă date cantitative despre economii sau volume.
Recomandate
Un cip 3D care rulează doar cu lumină ambientală ar putea reduce costurile și mentenanța în IoT : cercetători de la Penn State au construit un circuit integrat compact care funcționează fără baterie, alimentându-se din energie solară, potrivit TechRadar . Miza practică este pentru dispozitivele IoT și de „edge computing” (procesare locală, aproape de sursa datelor) instalate în locuri greu accesibile, unde schimbarea bateriilor poate fi dificilă sau imposibilă. Ce au construit cercetătorii și de ce contează operațional Echipa a realizat un cip „monolitic” 3D (straturi construite împreună, nu cipuri separate puse alături) care își produce energia din lumină ambientală și poate atât să facă calcule, cât și să detecteze substanțe chimice din proximitate. Abordarea urmărește să reducă pierderile și constrângerile tipice ale electronicii convenționale: suprafața ocupată pe placă, lungimea interconectărilor și pierderile de energie și latență asociate. Cum funcționează: trei straturi, trei roluri Arhitectura descrisă în material suprapune vertical trei componente, la o distanță de aproximativ 50 nm între ele: Senzori chimici pe bază de grafen (stratul de sus), care reacționează la lichide plasate pe ei și trimit semnale electrice; Strat logic complementar realizat din semiconductori 2D MoS₂ și WSe₂ (stratul din mijloc), care procesează semnalele; Modul fotovoltaic din siliciu (stratul de jos), care transformă lumina ambientală în electricitate pentru alimentarea întregului ansamblu. Unul dintre autorii lucrării, Saptarshi Das, explică diferența față de integrarea clasică a componentelor separate: „Am arătat că materiale eterogene — siliciu, grafen, MoS₂ și WSe₂ — pot fi integrate monolitic în trei dimensiuni pentru a crea un sistem de detecție și calcul autoalimentat. Acest lucru este diferit de simpla plasare a unor cipuri separate unul lângă altul sau conectarea lor externă. Arătăm că detecția, calculul și recoltarea energiei pot fi aduse în proximitate la scară nanometrică, ceea ce poate reduce amprenta, lungimea interconectărilor și pierderile de energie.” Ce urmează: de la prototip la „bloc de construcție” pentru circuite mai mari Materialul notează că demonstrația este făcută pe un cip mic, construit pentru un scop precis, însă implicația ar fi posibilitatea ca, pe viitor, circuite mai mari să folosească aceeași filozofie de proiectare ca element modular pentru nevoi IoT, mai ales în medii unde bateriile sunt greu de înlocuit și unde eficiența energetică devine critică pentru circuite cu consum redus, la scară nanometrică. [...]
Autoritatea de reglementare din SUA a aprobat lansarea unui satelit cu „oglindă spațială”, deși impactul asupra astronomiei nu a fost condiționat , potrivit Gizmodo . Decizia Federal Communications Commission (FCC) deschide drumul pentru testul inițial al startup-ului californian Reflect Orbital , care vrea să reflecte lumina Soarelui spre Pământ după lăsarea nopții. FCC a acordat undă verde pentru lansarea satelitului-prototip Earendil-1, programată pentru „mai târziu în acest an”, pe orbită joasă. Aparatul ar urma să desfășoare un reflector din film de 59 de picioare (aprox. 18 metri), pentru a verifica dacă poate direcționa lumină solară către o zonă definită de la sol. Ce vrea să facă Reflect Orbital și la ce ar folosi Compania susține că, printr-o viitoare constelație, ar putea ilumina zone de până la 3 mile (aprox. 5 kilometri) odată, cu intensități între 0,8 și 2,3 lucși (lux – unitate pentru iluminare). Ca reper, Gizmodo notează că o Lună plină oferă, într-o noapte senină, aproximativ 0,05–0,3 lucși. Pe site-ul propriu, Reflect Orbital indică mai multe utilizări posibile, între care: iluminarea zonelor afectate de dezastre și sprijin pentru operațiuni de căutare și salvare; prelungirea programului de lucru în situri industriale; creșterea randamentelor agricole și extinderea ciclurilor de producție; reducerea poluării luminoase prin înlocuirea luminilor urbane; iluminare pentru operațiuni de apărare. Miza de reglementare: FCC spune că astronomia „nu e în jurisdicția noastră” Proiectul a atras deja critici din partea astronomilor, care se tem că oglinzile ar afecta observațiile cerului nocturn. Un raport recent al European Southern Observatory (ESO) a evaluat efectele constelațiilor strălucitoare asupra observațiilor de la sol și a concluzionat că flota completă propusă de Reflect Orbital, atunci când este iluminată de Soare, ar duce la pierderea fiecărei imagini realizate de o cameră precum cea a Observatorului Rubin. DarkSky International a cerut, într-o poziție publică, „transparență, evaluare de mediu și responsabilitate publică înainte ca astfel de sisteme să fie aprobate sau implementate”. Reflect Orbital afirmă că lucrează cu astronomi pentru a reduce efectele și că va evita „sistematic” redirecționarea luminii în apropierea observatoarelor. Într-o declarație transmisă prin e-mail, compania susține că sateliții vor avea implicit starea „oprit”, iar operatorul va putea opri sau diminua lumina și muta „pata” luminoasă. „Implicit, sateliții noștri vor fi «opriți» și vom păstra controlul complet pentru a-i opri, a diminua lumina și a reloca spotul în orice etapă.” „Fiecare spot de lumină pe care îl livrăm va fi solicitat, aprobat și ținut sub control. Vom furniza lumină solară redirecționată doar când este aprobată de autoritățile corespunzătoare din jurisdicția relevantă.” În documentele citate de Gizmodo, FCC arată însă că îngrijorările privind impactul lui Eärendil-1 asupra astronomiei nu țin de competența sa și „nu reprezintă o bază pentru respingere sau pentru condiții suplimentare” asupra operațiunilor Reflect Orbital. Pentru industrie, mesajul este că aprobarea de comunicații poate veni chiar și când efectele asupra cerului nocturn rămân disputate și, cel puțin în acest cadru, necondiționate. [...]
Google testează o controlare mai directă a volumului pentru tonuri, notificări și alarme pe Pixel , o schimbare mică, dar cu impact imediat în utilizarea zilnică, potrivit Android Police . Noutatea ar reduce pașii necesari pentru ajustarea acestor volume, prin introducerea unui cursor (slider) direct în secțiunile relevante din setări. Ce se schimbă, concret, în controlul audio Informația pornește de la o descoperire atribuită Android Authority , care ar fi identificat funcția într-un „build nelansat găsit în firmware-ul Pixel 11 ”. În forma observată acum, cursorul de volum apare în: tonuri de apel (ringtones) sunete de notificare (notification sounds) alarme (alarms) Utilitatea practică, așa cum reiese din descriere, este eliminarea unui pas suplimentar prezent în versiunea curentă de Android, atunci când vrei să ajustezi volumele pentru aceste categorii. Ce știm despre disponibilitate și ce rămâne incert Funcția este descrisă ca „work in progress”, iar publicația notează explicit că ar putea apărea într-o actualizare viitoare sau ar putea să nu fie lansată deloc. Totodată, sunt menționate și „alte personalizări în lucru”, dar care nu au putut fi activate în build-ul analizat. Context: Pixel 11 și următoarele actualizări Android Police plasează schimbarea în contextul lansării Pixel 11, programată pentru 12 august, la New York. Publicația sugerează că Google continuă să își îmbunătățească software-ul nu doar prin versiunile anuale de Android, ci și prin actualizări intermediare, iar astfel de ajustări „mici” pot conta mult în utilizarea de zi cu zi. [...]
SpaceX a fixat 16 iulie ca dată-țintă pentru următorul test Starship, un pas operațional important în maturizarea configurației V3 , potrivit Space . Lansarea este programată „nu mai devreme de” joi, 16 iulie, de la Starbase, Texas , cu decolare la ora 18:45 EDT (vineri, 17 iulie, ora 01:45 în România) și o fereastră de lansare de 90 de minute. Flight 13 va fi a 13-a lansare de test a vehiculului Starship din 2023 și, totodată, a doua misiune pentru configurația „Version 3” (V3) , descrisă ca o versiune mai mare și mai puternică decât iterațiile anterioare. Profilul de zbor ar urma să fie similar cu cel al Flight 12. Ce se schimbă operațional: V3 intră în al doilea test Miza imediată este repetarea și validarea unor elemente de sistem după debutul V3, care a avut loc cu mai puțin de două luni înainte, conform publicației. În termeni operaționali, un al doilea zbor în aceeași configurație indică trecerea de la „debut” la testare iterativă , cu obiectivul de a stabiliza performanța și procedurile. SpaceX a comunicat ținta de lansare într-o postare pe X, iar transmisia video a misiunii este anunțată pe pagina dedicată a companiei și pe conturile sale de pe platformă. Unde poate fi urmărită lansarea Transmisia ar urma să înceapă cu aproximativ 30 de minute înainte de decolare, pe: pagina misiunii SpaceX: Launch livestream postarea de anunț pe X: announced on in a post on X profilul SpaceX pe X: profile on X Pentru context tehnic despre modificările din noua configurație, Space indică și materialul explicativ: Starship V3 upgrades explained . [...]
Google ar putea împinge Pixel 11 spre o zonă de „diferențiere prin design”, mizând pe culori neobișnuite într-un moment în care, potrivit Gizmodo , seria pare să aducă puține schimbări vizibile față de generațiile recente, iar discuțiile din piață se duc și spre posibile scumpiri. Telefoanele Pixel 11 sunt așteptate să fie prezentate la evenimentul „Made by Google” din 12 august, iar seria ar include Pixel 11, Pixel 11 Pro și Pixel 11 Pro Fold. În afară de „câteva ajustări”, un cip Tensor G6 mai rapid pentru funcții noi Gemini și „probabil” îmbunătățiri ale camerei, identitatea ar rămâne apropiată de cea introdusă odată cu Pixel 9, notează publicația. Culorile, transformate în argument comercial Imagini „scăpate” online, apărute inițial pe Amazon (preluate de DroidLife, conform Gizmodo ), indică o paletă mai îndrăzneață decât de obicei, în special pentru modelul de bază: Pixel 11 : mov deschis, verde „fistic”, fucsia „hibiscus”, plus „obsidian” (negru). Pixel 11 Pro și 11 Pro XL : verde „olive”, portocaliu/coral „dune”, gri „fog”, plus „obsidian”. Pixel 11 Pro Fold : verde „pine” și negru „midnight”. Autorul Gizmodo evidențiază în special nuanța „dune” (portocaliu/coral), pe care o leagă de preferința pentru telefoane în culori coral din generații mai vechi de iPhone. În același timp, observația rămâne pragmatică: pentru mulți utilizatori, husa poate anula efectul culorii, dar opțiunile în afara clasicelor alb/negru pot conta în decizia de cumpărare. Posibile scumpiri: niveluri de preț „pe surse” pentru mai multe configurații Pe partea de cost, Gizmodo spune că „cea mai recentă scurgere” indică majorări de preț , cu valori vehiculate pentru mai multe variante de stocare și memorie RAM. Informațiile sunt prezentate ca neconfirmate oficial. Pixel 11 : de la 899 dolari (aprox. 4.100 lei) pentru 256 GB și 12 GB RAM; 1.019 dolari (aprox. 4.700 lei) pentru 512 GB. Pixel 11 Pro : 1.099 dolari (aprox. 5.000 lei) pentru 256 GB; 1.219 dolari (aprox. 5.600 lei) pentru 512 GB; 1.449 dolari (aprox. 6.700 lei) pentru 1 TB. Pixel 11 Pro XL : 1.299 dolari (aprox. 6.000 lei) pentru 256 GB; 1.419 dolari (aprox. 6.500 lei) pentru 512 GB; 1.649 dolari (aprox. 7.600 lei) pentru 1 TB. Pixel 11 Pro Fold : 1.899 dolari (aprox. 8.700 lei) pentru 256 GB; 2.019 dolari (aprox. 9.300 lei) pentru 512 GB; 2.249 dolari (aprox. 10.300 lei) pentru 1 TB. Publicația avertizează că informațiile trebuie tratate „cu prudență” până la confirmarea oficială, care ar urma să vină în „câteva săptămâni”, odată cu anunțul Google privind specificațiile și prețurile. [...]
Google ar urma să fie primul client TSMC pe 2 nm cu Tensor G6 , un avantaj de calendar față de Apple, dar cu riscul ca performanța efectivă să nu țină pasul cu rivalii, potrivit Wccftech . Tensor G6, așteptat odată cu familia Pixel 11 „luna viitoare”, ar urma să fie primul sistem pe cip (SoC – procesorul principal al telefonului, cu CPU/GPU și alte componente) realizat pe procesul de fabricație TSMC de 2 nm. Publicația notează că nu este confirmat dacă Google va folosi varianta N2 sau N2P (o versiune ușor îmbunătățită), dar estimează că ar putea fi N2, mai ieftină. Avantajul de proces: 2 nm înaintea Apple, Qualcomm și MediaTek În timp ce Apple, Qualcomm și MediaTek sunt așteptate să își prezinte noile cipuri în septembrie, Google ar avea un „avans” prin trecerea la 2 nm, ceea ce, în mod normal, ar trebui să aducă eficiență energetică și performanță mai bune. Wccftech subliniază însă că un proces de fabricație mai avansat nu garantează automat un salt competitiv, amintind că Tensor G5, deși a fost primul pe 3 nm „N3P”, nu ar fi reușit să capitalizeze arhitectura și ar fi rămas în urma concurenței. De ce ar putea să nu se vadă în performanță: CPU „1+4+2” și un GPU vechi Pe baza unei scurgeri anterioare de rezultate Geekbench 6, Wccftech susține că Tensor G6 ar urma să folosească o configurație de CPU „1 + 4 + 2”, interpretată ca o alegere orientată spre eficiență, dar cu posibil cost în performanța multi-core. În plus, publicația afirmă că procesorul ar putea fi asociat cu un GPU PowerVR CXT-48-1536 din 2021, adică o componentă veche de circa cinci ani, ceea ce ar limita potențialul de creștere în grafică și jocuri, indiferent de avantajul de litografie. Implicații comerciale: presiune pe prețuri și poziționare Wccftech avansează ideea că deciziile de componente ar putea fi legate de protejarea marjelor în contextul creșterii costurilor memoriei DRAM, cu consecința logică că și prețurile Pixel 11 ar trebui „aliniate” la un nivel de performanță posibil mai modest. Publicația mai menționează că Google ar avea o cotă „neglijabilă” de 3% pe piața de smartphone-uri din SUA în T1 2026 și sugerează că un Tensor G6 mai puternic ar putea ajuta, dar nu se așteaptă ca Google să schimbe direcția, compania concentrându-se mai degrabă pe experiența de utilizare și pe funcțiile de inteligență artificială decât pe vârful de performanță. Sursa informațiilor este Economic Daily News , citată de Wccftech. [...]
