Peste 140 de companii, zeci de miliarde de dolari investiți și un sprijin guvernamental intens au propulsat China în fruntea industriei roboților umanoizi. Potrivit Morgan Stanley, doar începând cu 2024, orașe precum Beijing și Shenzhen au mobilizat peste 26 de miliarde de dolari în fonduri dedicate acestei industrii. Prognoza de vânzări pentru 2026 a fost ajustată la 28.000 de unități, o creștere de 133% față de anul precedent, pe fondul scăderii costurilor de producție.
Guvernul chinez a desemnat „Embodied AI” – adică AI integrată direct în roboți fizici – ca tehnologie strategică în următorii cinci ani. În paralel, municipalitățile oferă stimulente directe: teren și spații gratuite pentru companii, chirii reduse la jumătate, dar și subvenții de 10% din valoarea fiecărui robot achiziționat. În Shenzhen, „Robot Valley” adună deja aproximativ 15 firme specializate, sprijinite de un fond de 1,4 miliarde dolari pentru AI și robotică.
UBTech, unul dintre jucătorii-cheie, a anunțat comenzi de peste 200 milioane dolari pentru 2025, inclusiv parteneriate cu Airbus și Texas Instruments. Compania plănuiește o capacitate de producție de 10.000 de roboți industriali în 2026. În ianuarie, Airbus a început testele cu roboții umanoizi Walker S2 în uzinele sale de producție, în timp ce Texas Instruments îi folosește deja în linia de semiconductori.
Elon Musk nu ignoră aceste evoluții. În cadrul apelului financiar Tesla din ianuarie, a declarat că „China este la un alt nivel” și că nu vede alți competitori semnificativi în afara Chinei pentru segmentul roboților umanoizi. Deși Tesla a anunțat investiții de peste 20 miliarde dolari în 2026 pentru producția în masă a robotului Optimus, chiar și compania americană se bazează pe furnizori chinezi pentru componente esențiale.
Această dinamică conturează un contrast clar: SUA domină software-ul AI, dar China controlează aproape 90% din lanțul global de aprovizionare cu componente pentru roboți umanoizi.
