Știri
Știri din categoria Tehnologie
Ratarea orbitei țintă la a treia misiune New Glenn pune presiune pe credibilitatea operațională a Blue Origin în competiția pentru lansări comerciale, potrivit G4Media.
Blue Origin a transmis că racheta sa de mare capacitate, New Glenn, a plasat un satelit pe o orbită greșită în timpul celei de-a treia lansări, iar circumstanțele sunt în curs de investigare. Compania a indicat că va reveni cu actualizări după ce va avea date mai detaliate.
Lansarea a avut loc de la Baza Forțelor Spațiale Cape Canaveral din Florida (SUA) și a decurs conform planului până la separare, moment după care propulsorul a aterizat cu succes pe o platformă din Oceanul Atlantic. A fost, totodată, prima reutilizare a unui propulsor folosit anterior, un element important pentru reducerea costurilor și creșterea frecvenței de zbor.
Problema a apărut la plasarea încărcăturii utile: satelitul „Blue Bird 7” a ajuns pe o orbită mai joasă decât cea prevăzută inițial, lucru confirmat de AST SpaceMobile, producătorul satelitului.
New Glenn a ajuns pentru prima dată în spațiu în ianuarie 2025, la zborul inaugural. Aproximativ 10 luni mai târziu, la a doua misiune, racheta a transportat două sonde spațiale ale NASA pentru Marte.
Blue Origin vizează folosirea sistemului New Glenn pentru a concura cu SpaceX, compania lui Elon Musk, care domină în prezent piața lansărilor comerciale. În acest context, o abatere de la orbita planificată la o misiune comercială poate afecta percepția de fiabilitate, mai ales în faza în care compania încearcă să-și consolideze ritmul operațional.
Recomandate
Eșecul de pe a treia misiune New Glenn ridică semne de întrebare asupra fiabilității rachetei Blue Origin pentru contracte comerciale și, potențial, pentru ambițiile NASA , după ce un satelit al clientului AST SpaceMobile a fost plasat pe o orbită mai joasă decât era planificat, potrivit TechCrunch . AST SpaceMobile a transmis că treapta superioară a rachetei a inserat satelitul de comunicații BlueBird 7 pe o orbită „mai joasă decât era planificat”. Satelitul s-a separat cu succes de rachetă și a pornit, însă altitudinea este prea mică „pentru a susține operațiunile”, astfel că va trebui deorbitat, urmând să ardă în atmosfera Pământului. Din perspectiva clientului, pierderea este atenuată financiar: AST SpaceMobile spune că valoarea satelitului este acoperită de polița de asigurare. Compania mai precizează că are sateliți BlueBird succesivi care ar urma să fie finalizați în aproximativ o lună și că, având contracte cu mai mulți furnizori de lansare, se așteaptă să poată trimite în spațiu încă 45 de sateliți până la finalul lui 2026. Ce s-a întâmplat la lansare Lansarea de duminică a început fără probleme vizibile: New Glenn a decolat la 7:35 dimineața, ora locală, de la Cape Canaveral, Florida. A fost prima reutilizare a unui booster (treapta inferioară) New Glenn, același care zburase la a doua misiune. La circa 10 minute după decolare, boosterul a revenit și a aterizat pe o navă-dronă în ocean, similar cu misiunea din noiembrie. La aproximativ două ore după lansare, Blue Origin a comunicat într-o postare proprie că treapta superioară a plasat satelitul AST SpaceMobile pe o „orbită în afara parametrilor nominali” („off-nominal orbit”). Compania nu a oferit ulterior detalii suplimentare, iar, potrivit publicației, nu a răspuns imediat unei solicitări de comentarii. De ce contează pentru Blue Origin Publicația notează că acesta este primul eșec major al programului New Glenn, care a avut primul zbor în ianuarie 2025, după peste un deceniu de dezvoltare. Totodată, a fost a doua misiune în care New Glenn a transportat un payload (încărcătură) al unui client, după ce în noiembrie lansase pentru NASA două nave spațiale cu destinația Marte. Miza depășește zona comercială pe termen scurt: Blue Origin încearcă să devină unul dintre principalii furnizori de lansări pentru misiunile Artemis ale NASA, iar TechCrunch arată că agenția spațială și administrația Trump au pus presiune pe Blue Origin și SpaceX pentru a putea trimite landere pe Lună până la finalul celui de-al doilea mandat al președintelui Donald Trump, înainte de pașii următori către revenirea oamenilor pe suprafața lunară. În paralel, Blue Origin a finalizat recent testele primei versiuni a propriului lander lunar, pe care compania ar urma să încerce să îl lanseze cândva în acest an, fără echipaj. Blue Origin sugerase anul trecut că ia în calcul ca landerul să zboare chiar pe a treia misiune New Glenn, dar a ales în final să lanseze satelitul AST SpaceMobile. Context: comparația cu SpaceX TechCrunch subliniază că Blue Origin a decis să înceapă lansările comerciale relativ devreme în program, în timp ce SpaceX a folosit în ultimii ani versiuni de test ale Starship cu încărcături „dummy” (fictive) pentru a rezolva problemele tehnice. Publicația amintește însă că și SpaceX a avut pierderi de payload mai târziu în viața programului Falcon 9: o explozie în zbor în 2015 și o explozie pe rampa de lansare în 2016, care a dus la pierderea unui satelit de internet al Meta. În acest moment, detaliile tehnice despre cauza exactă a „orbitei greșite” nu sunt publice, iar impactul asupra calendarului New Glenn și asupra evaluărilor de fiabilitate va depinde de investigația și de măsurile corective pe care Blue Origin le va comunica ulterior. [...]
Google extinde gratuit funcția Notebooks din Gemini, cu sincronizare în NotebookLM , o mutare care poate crește rapid utilizarea instrumentelor sale de productivitate bazate pe inteligență artificială și poate pune presiune pe alternativele care taxează funcții similare, potrivit Android Headlines . Funcția „Notebooks” din Google Gemini, care până acum era asociată cu accesul plătit, devine disponibilă și pentru utilizatorii de pe nivelul gratuit. În același timp, Google deschide pentru „toată lumea” și sincronizarea cu NotebookLM, aplicația companiei orientată pe organizarea și lucrul cu notițe și materiale (un instrument de tip „caiet” pentru documentare și sinteză). Ce se schimbă, concret, pentru utilizatori Din informațiile prezentate, noutatea are două componente operaționale: acces la „Notebooks” în Gemini și pentru conturile gratuite; sincronizare NotebookLM pentru toți utilizatorii, astfel încât conținutul să poată fi folosit între servicii. Publicația nu detaliază în fragmentul disponibil condițiile exacte de activare, calendarul de implementare pe regiuni sau eventuale limitări (de exemplu, cote de utilizare), astfel că rămâne neclar dacă disponibilitatea este imediată pentru toate conturile. De ce contează: presiune pe diferențierea abonamentelor Extinderea către utilizatorii gratuiți reduce o barieră importantă de intrare pentru un instrument de productivitate și poate accelera adoptarea în masă. În același timp, mutarea ridică întrebarea implicită despre cum își va păstra Google diferențierea pentru nivelurile plătite ale Gemini, dacă funcții considerate anterior „premium” ajung în pachetul gratuit. În lipsa altor detalii din sursă despre prețuri, limite sau funcții rămase exclusiv plătite, impactul exact asupra strategiei de monetizare nu poate fi cuantificat din materialul citat. [...]
O reducere drastică a numărului de qubiți necesari ar putea coborî costul calculatoarelor cuantice și ar accelera trecerea lor din laborator spre utilizare practică, potrivit BGR , care trece în revistă rezultate recente ale echipelor de la Caltech și ETH Zurich . Miza economică vine dintr-o schimbare de ordinul mărimii: cercetătorii de la Caltech arată că un calculator cuantic „practic” ar putea fi construit cu aproximativ 10.000–20.000 de qubiți, nu cu milioane, cum se considera anterior. Dacă această estimare se confirmă, platformele cuantice ar deveni mai ușor de dezvoltat și mai ieftin de fabricat, pentru că scade masiv complexitatea hardware. De ce contează numărul de qubiți pentru cost Qubiții sunt echivalentul cuantic al biților, dar sunt mult mai sensibili la perturbări (căldură, zgomot), ceea ce obligă la redundanță: mulți qubiți „fizici” sunt grupați pentru a obține un qubit „logic” mai stabil, cu mai puține erori. În modelul descris de BGR, un calculator cuantic funcțional ar avea nevoie de circa 1.000 de qubiți logici, iar în abordările clasice fiecare qubit logic ar putea necesita în jur de 1.000 de qubiți fizici — adică un total de un milion sau mai mult, o provocare inginerească majoră. Descoperirea asociată Caltech și startup-ului Oratomic (afiliat Caltech) ar reduce această redundanță: folosind qubiți din atomi neutri, ar fi posibilă construirea unui qubit logic din doar cinci qubiți fizici, nu din 1.000. Abordarea folosește atomi neutri prinși și controlați cu „pensete laser”, informația fiind stocată în stările cuantice interne ale unui singur atom. Stabilitate mai bună a operațiilor, tot pe platforme cu atomi neutri În paralel, cercetătorii de la ETH Zurich au prezentat o metodă de a rula operații logice cuantice mai stabile cu qubiți din atomi neutri — un punct critic, deoarece erorile au fost una dintre barierele principale în dezvoltarea unor sisteme practice. Concret, analiza descrie îmbunătățiri la „swap gates” (porți de tip „schimb”), folosite pentru a ruta informația într-un sistem cuantic prin conectarea qubiților și schimbul de stări între ei. Metodele anterioare depindeau puternic de parametri greu de controlat fin (de exemplu, cât de repede este pornit un laser sau cât de precis îi este reglată puterea), iar variații mici puteau introduce erori semnificative. Echipa din Zurich ar fi redus aceste erori folosind un efect numit „fază geometrică”, care depinde de geometria mișcării, nu de intensitatea laserului sau de viteza de deplasare a atomului — ceea ce ar însemna mai puțină instabilitate și mai puține erori. Ce urmează și care sunt limitele deocamdată BGR notează că rezultatul de la Caltech rămâne, în acest stadiu, teoretic, însă echipa a produs deja aranjamente de peste 6.000 de qubiți din atomi neutri. Dacă direcția se confirmă, combinația dintre „mai puțini qubiți necesari” și „operații mai stabile” ar putea apropia de aplicare practică algoritmi precum cel al lui Shor, relevant pentru spargerea unor sisteme criptografice folosite pe scară largă — cu implicații directe pentru industrii precum bankingul și securitatea datelor. [...]
Huawei a deschis precomenzile pentru WATCH Buds 2 , mizând pe un „2-în-1” care poate reduce numărul de dispozitive purtate zilnic , cu un ceas care integrează în carcasă o pereche de căști true wireless și cu un preț de pornire de 3.488 yuani, potrivit ITmedia . Modelul intră la precomandă în trei variante, iar materialele diferă în funcție de versiune: Amber Brown și Obsidian Black vin cu curea compozită (piele + fluoroelastomer), în timp ce Titanium Silver are brățară metalică din titan. Publicația menționează și un preț „după subvenție națională” (China) care coboară până la 2.970,56 yuani, însă acest nivel depinde de eligibilitate și nu este relevant automat pentru alte piețe. Prețuri și variante (China) Amber Brown : 3.488 yuani; „după subvenție” 2.970,56 yuani Obsidian Black : 3.488 yuani; „după subvenție” 2.970,56 yuani Titanium Silver (brățară din titan): 3.988 yuani; „după subvenție” 3.468,06 yuani Ce aduce nou la construcție și ecran WATCH Buds 2 are o carcasă din aliaj de titan „de nivel aerospațial”, iar rezistența la uzură ar fi crescut cu 200%, conform datelor citate. Ceasul ar fi mai ușor cu 12 grame față de generația anterioară, ajungând la 54,5 grame , și are o grosime de 14,69 mm . Ecranul este un panou flexibil de 1,5 inci , cu margini mai înguste: „rama neagră” ar fi redusă cu 36%, iar raportul ecran-corp ar crește cu 11,6%. Luminozitatea maximă indicată este de 3.000 niți . Căști integrate: autonomie și încărcare în ceas Căștile din interior au aproximativ 4 grame fiecare și folosesc recunoaștere adaptivă, fără diferențiere stânga/dreapta (pot fi folosite mono sau stereo). Sunt menționate moduri de transparență (redă sunetele din jur) și reducere a zgomotului . Încărcarea se face printr-un inel de încărcare „surround”, iar căștile pot fi puse înapoi în ceas pe oricare dintre fețe pentru a începe încărcarea. Autonomia declarată pentru ascultat muzică este: 3 ore cu reducerea zgomotului activată; 4 ore cu reducerea zgomotului dezactivată. Funcții: sănătate și plăți Pe zona de sănătate, sunt enumerate funcții precum notificări pentru fibrilație atrială și extrasistole pe baza undei pulsului, detecția apneei în somn, precum și „studiu de evaluare a riscului de hiperglicemie” și „studiu pentru sănătatea inimii”. La capitolul utilizare, ceasul suportă cheie digitală pentru mașină și plăți Alipay prin funcția „tap”, fiind compatibil atât cu iOS , cât și cu Android . [...]
Apple testează un comutator rapid de „anulare/refacere” pentru editarea ecranului principal în iOS 27 , o schimbare mică, dar cu impact operațional direct pentru utilizatorii care își reorganizează frecvent pictogramele și widgeturile, potrivit IT之家 , care citează newsletterul „Power On” al jurnalistului Bloomberg Mark Gurman . Funcția ar urma să fie integrată în meniul existent care apare la apăsare lungă pe ecranul principal. În prezent, în colțul stânga-sus apare un „balon” cu patru opțiuni: adăugare widgeturi, personalizare, editare fundal și editare pagini. Conform informațiilor atribuite lui Gurman, Apple plănuiește să adauge aici două butoane noi: „Anulare” și „Refacere”, pentru a permite revenirea rapidă asupra modificărilor sau restaurarea lor. De ce contează: reduce fricțiunea în personalizare Miza practică este simplificarea procesului de ajustare a layout-ului: dacă un utilizator nu este mulțumit de o modificare, ar putea reveni imediat; dacă a șters sau a mutat greșit un element, ar putea reface acțiunea „dintr-un buton”. Publicația notează că nu este încă limpede cât de departe în timp va putea merge istoricul pentru anulare/refacere. Context: iOS 27, axat pe stabilitate și optimizări În același material se menționează că, din zvonurile de până acum, iOS 27 ar urma să fie concentrat în principal pe performanță și stabilitate, cu un set mai limitat de funcții noi, în afara promisiunilor Apple legate de inteligență artificială. Pe lângă comutatorul de „anulare/refacere”, iOS 27 ar mai include un glisor pentru reglarea efectului „sticlă lichidă”, care ar permite ajustări mai fine decât opțiunile actuale (transparență și ton deschis). Totodată, accentul pe performanță și stabilitate „probabil” ar putea aduce și îmbunătățiri de autonomie, potrivit sursei. [...]
Telefoanele „simple” revin ca alternativă practică pentru navigație și autonomie , pe fondul unei oferte tot mai consistente de modele care rulează KaiOS și pot folosi aplicații precum YouTube și Google Maps, potrivit unei selecții publicate de Gizmochina . Miza acestor dispozitive este una operațională: utilizatorii care vor un telefon de bază, dar au nevoie de hărți și conectivitate 4G, pot obține un compromis între funcții esențiale și câteva servicii „smart”, fără complexitatea unui smartphone. Multe dintre modelele menționate folosesc KaiOS, un sistem de operare „ușor” (mai puțin solicitant pentru hardware), care permite rularea unor aplicații cheie. În schimb, aceste telefoane nu au puterea de procesare a smartphone-urilor, dar câștigă la capitole precum autonomie, simplitate și, în unele cazuri, rezistență. Modele evidențiate și diferențe de utilizare Selecția include atât telefoane cu clapetă, cât și modele clasice „candy bar”, cu accent pe accesul la Google Maps și YouTube: Nokia 2780 Flip : rulează KaiOS 3.1, are ecran intern de 2,7 inchi și ecran extern de 1,77 inchi pentru notificări/identificarea apelantului fără a deschide clapeta. Include procesor Snapdragon 215, 4 GB stocare (extensibilă prin microSD), încărcare USB-C, radio FM și compatibilitate cu aparate auditive (M4/T4). Nokia 2760 Flip : variantă mai accesibilă a 2780 Flip, tot cu KaiOS 3.1 și acces la aplicațiile menționate, dar fără stocare extensibilă și fără radio FM. Păstrează camera de 5 MP și Snapdragon 215, plus USB-C și 4G LTE. Nokia 6300 4G : format clasic, ecran de 2,4 inchi, KaiOS cu suport pentru YouTube și Google Maps. Vine cu Snapdragon 210, 512 MB RAM și 4 GB stocare (extensibilă până la 32 GB prin microSD), jack de 3,5 mm, funcție hotspot Wi‑Fi, 4G LTE și încărcare prin Micro‑USB. Nokia 8000 4G : poziționat ca „feature phone” cu design mai premium (finisaj tip sticlă și ramă cu aspect cromat), ecran de 2,8 inchi, Snapdragon 210 și 512 MB RAM. Are cameră spate de 2 MP și încărcare Micro‑USB, detaliu care poate fi un minus pentru unii utilizatori. Nokia 8110 4G : model cu design „slider” curbat, orientat spre zona retro, cu KaiOS și Snapdragon 205. Include cameră de 2 MP, iar autonomia este indicată la până la 25 de zile în standby ; încărcarea se face prin Micro‑USB. TCL Flip 2 : concurent direct pentru modelele cu clapetă de la Nokia, cu ecran de 2,8 inchi și ecran extern de 1,44 inchi. Rulează KaiOS 3.0, are 1 GB RAM și 8 GB stocare, USB‑C, baterie de 1.850 mAh și cameră de 2 MP. Alcatel Go Flip 4 : tot cu clapetă, ecran de 2,8 inchi și ecran secundar de 1,44 inchi, 4 GB stocare, KaiOS 3.0 și USB‑C. Bateria este de 1.850 mAh, iar telefonul poate funcționa ca hotspot 4G LTE pentru până la opt dispozitive; materialul notează și o disponibilitate mai bună prin operatori din SUA. Ce rezultă pentru utilizatori Dincolo de lista de modele, concluzia practică este că „telefoanele simple” nu mai sunt doar pentru apeluri și SMS: în zona KaiOS, ele pot acoperi scenarii concrete precum orientarea cu Google Maps și consumul de conținut pe YouTube, păstrând în același timp o experiență mai minimalistă decât un smartphone. În selecție apar și compromisuri recurente, precum prezența portului Micro‑USB pe unele modele sau limitările de hardware, în schimbul unei utilizări mai simple și, în anumite cazuri, a unei autonomii mai bune. [...]
