Știri
Știri din categoria Tehnologie
Apple ar urma să rămână la procesul de fabricație N2 (2 nm) al TSMC pentru viitoarele cipuri A20 și M6, evitând varianta mai scumpă N2P. Decizia este prezentată ca parte din strategia companiei de a ține sub control costurile cu plăcile de siliciu (wafer) și de a-și asigura capacitate suficientă de producție pentru gama de produse planificată în 2026.
Pe scurt, Apple ar prefera să nu plătească un plus pentru un câștig relativ mic de performanță la nivel de proces tehnologic. N2P ar aduce „doar” un avans de circa 5% la performanță la niveluri comparabile de consum față de N2, însă cu costuri de fabricație mai mari. În logica Apple, diferența ar urma să fie compensată prin optimizări de arhitectură și design de cip, nu prin trecerea imediată la o versiune mai scumpă a aceluiași nod.
Un alt element central al strategiei de reducere a costurilor este negocierea și blocarea din timp a capacității de producție. Potrivit MacTech, Apple ar fi securizat peste 50% din capacitatea inițială de producție pe 2 nm a TSMC pentru 2026, ceea ce îi permite să rămână pe N2 fără presiunea de a „vâna” volume limitate pe N2P. În același context, publicația citează o concluzie atribuită The MacObserver, care rezumă rațiunea economică și operațională:
„Rămânând pe N2, Apple reduce costurile, evită limitările timpurii de aprovizionare și totuși livrează câștiguri puternice prin design.”
Miza este cu atât mai mare cu cât cipurile vizate ar urma să ajungă în produse cu volume ridicate. A20 și A20 Pro sunt asociate cu seria iPhone 18, iar M6 cu o generație de MacBook Pro reproiectată, inclusiv cu ecrane OLED, care indică și o informație atribuită publicației The Elec despre o posibilă lansare în trimestrul al patrulea din 2026 pentru primele modele OLED. Într-un astfel de scenariu, costul pe unitate și randamentul (procentul de cipuri bune obținute dintr-un lot) devin criterii mai importante decât un salt marginal de performanță.
În paralel, competiția pare dispusă să plătească pentru N2P. TweakTown notează că MediaTek și Qualcomm ar urma să adopte N2P, iar MediaTek a anunțat anterior finalizarea etapei de „tape-out” (momentul în care designul cipului este „înghețat” și trimis către fabricație) pentru un cip de vârf pe acest proces. Pentru Apple, însă, strategia descrisă de sursele citate indică faptul că optimizarea costurilor și a disponibilității în lanțul de aprovizionare, chiar dacă asta înseamnă să lase altora „prima tură” pe un nod mai scump.
Recomandate
Apple testează un MacBook Neo cu mai multă memorie RAM, dar riscă să-l scumpească odată cu trecerea la un nou procesor și pe fondul unor probleme de aprovizionare, potrivit The Verge . Publicația scrie, citându-l pe Mark Gurman de la Bloomberg, că Apple dezvoltă o versiune actualizată a laptopului său „de buget”, MacBook Neo, care ar urma să primească un procesor A19 Pro (același tip de cip folosit pe iPhone 17 Pro / Pro Max și iPhone Air), în locul A18 Pro din generația actuală. Odată cu schimbarea cipului, noul model ar putea veni și cu mai multă memorie RAM, „probabil 12GB” față de 8GB în versiunea inițială. De ce contează: „bugetul” ar putea deveni mai puțin accesibil Miza principală este prețul. The Verge notează că deficitul de componente „aproape sigur” va împinge costul viitorului MacBook Neo peste cel al modelului original, într-un context în care Apple a majorat luna trecută prețurile pentru aproape toate dispozitivele sale. O altă variantă prin care prețul de intrare ar putea urca este renunțarea la cea mai ieftină configurație, cu 256GB stocare, dacă Apple decide să o scoată din ofertă. Ce alte actualizări ar mai pregăti Apple În același pachet de informații, Gurman mai indică și alte produse aflate pe listă: iMac-uri noi cu ecrane OLED (tehnologie de afișare cu contrast mai bun și negru mai profund), după ce ultima actualizare ar fi fost în 2024; un MacBook Pro cu M6; MacBook-uri cu ecrane OLED și funcție tactilă, care ar urma să apară „spre finalul acestui an sau la începutul anului viitor”; un MacBook Pro de bază de 14 inci reproiectat, cu cip M7, planificat pentru anul viitor. Informațiile sunt prezentate ca planuri și teste aflate în lucru, astfel că specificațiile finale și poziționarea de preț rămân incerte până la o confirmare oficială. [...]
Apple își calibrează lansările Mac în funcție de disponibilitatea memoriei , ceea ce poate împinge în timp modelele de desktop, potrivit unei foi de parcurs „scăpate” în presă și preluate de GSMArena . Informația contează pentru că sugerează un risc operațional pe lanțul de aprovizionare: nu toate produsele din generațiile M5–M7 ar urma să aibă un calendar ferm, chiar dacă unele sunt deja în testare. Ce ar urma să lanseze Apple până la final de 2026 Potrivit unui raport Bloomberg citat de publicație, Apple ar planifica pentru „înainte de finalul acestui an”: un MacBook Pro entry-level cu cip M6 ; noi iMac-uri , în același interval. Tot în această fereastră, dar cu un prag tehnic care împinge lansarea, apare și un model nou: MacBook Ultra cu ecran OLED tactil , în variante de 14 și 16 inci, „pe drumul cel bun” pentru lansare între finalul acestui an și începutul anului viitor ; ar urma să folosească M5 Pro și M5 Max . Publicația notează că MacBook Ultra ar fi testat cu macOS 27.1 , versiune așteptată „la final de octombrie”, ceea ce ar indica faptul că hardware-ul nu ar putea fi lansat înainte de acel moment . 2027: refresh pentru Air și noi modele în zona „entry” În 2027, planul menționat include: un MacBook Air actualizat , programat pentru începutul lui 2027 ; mai târziu în același an, un MacBook Pro entry-level redesenat cu cip M7 ; un MacBook Neo cu cip A19 Pro , care ar urma să primească „periodic” și culori noi . Desktopurile, sub semnul incertitudinii: dependență de stocurile de memorie Pentru zona de desktop, foaia de parcurs indică produse aflate în testare, dar fără un calendar sigur: un Mac mini cu M5 Pro și M6 (variantă de bază) ; Mac Studio cu M5 Max și M5 Ultra . Momentul lansării acestor modele este descris ca fiind neclar și ar depinde de „ starea aprovizionării cu cipuri de memorie ”, potrivit aceleiași surse citate. OLED pe Mac, dar mai târziu Pe termen mai lung, publicația menționează că: un MacBook Air cu ecran OLED ar putea veni cel mai devreme în 2028 ; ulterior ar urma și un iMac OLED . Informațiile sunt prezentate ca planuri „allegedly”/„reportedly”, deci rămân neconfirmate oficial de Apple, iar calendarul pentru unele produse poate varia în funcție de componenta de memorie. [...]
Scumpirea componentelor împinge producătorii să sacrifice volumele pentru marje , iar piața de smartphone-uri din China a scăzut cu 2% în T2 2026, în timp ce Huawei și Apple au crescut, potrivit Gizmochina , care citează date preliminare Counterpoint Research . Dincolo de variațiile de cotă, mesajul pentru industrie este că inflația la memorie și stocare începe să se vadă în livrări și, în următoarele trimestre, în prețurile finale. Costurile la memorie și stocare schimbă strategia: mai puține unități, accent pe profit Scăderea de 2% a livrărilor anuale (an la an) este pusă „în mare parte” pe seama creșterii bruște a costurilor pentru memorie și stocare. În acest context, producătorii renunță la obiectivul de creștere în volum și își reorientează strategiile către protejarea marjelor de profit. Huawei și Apple cresc într-o piață în contracție Huawei a condus piața în T2, cu o cotă de 23% — cel mai ridicat nivel din finalul lui 2020 — și o creștere a livrărilor de 24% față de anul anterior. Avansul este atribuit cererii pentru Enjoy 90 Pro Max și lansării Pura X Max ; modelul pliabil „wide-foldable” este prezentat ca un semn că segmentul pliabilelor premium mai are potențial neexploatat. Apple a raportat, la rândul său, o creștere de 23% a livrărilor. Explicația din analiza Counterpoint: pe fondul scumpirii componentelor, producătorii Android tind să majoreze prețurile la raft, în timp ce prețurile „relativ stabile” ale seriei iPhone 17 au făcut oferta Apple mai competitivă. În plus, așteptările consumatorilor privind o posibilă scumpire a iPhone-urilor în T3 ar fi determinat o parte dintre cumpărători să facă upgrade mai devreme. Producătorii Android din China reduc segmentul ieftin; urmează noi scumpiri Oppo, Vivo și Xiaomi sunt descriși ca fiind sub presiune și își reduc producția de modele entry-level, pentru a se concentra pe profitabilitate. Ca „plasă de siguranță”, se bazează pe lansări de volum din zona mass-market, precum Reno 16, Y600 Pro și seria Redmi K90. Perspectivele de preț rămân în sus: producătorii ar fi traversat prima jumătate a lui 2026 folosind stocuri de memorie mai ieftină cumpărate la finalul anului trecut, însă în a doua jumătate a anului componentele mai scumpe ar urma să ajungă în producție, ceea ce poate aduce „un nou val” de scumpiri pentru consumatori. Context: presiunea pe componente se vede și în India Aceeași dinamică este menționată și pentru India, unde livrările din T2 au scăzut cu 10% (cea mai abruptă scădere din ultimii șase ani), în timp ce prețul mediu a urcat cu 15%. Segmentul buget a fost puternic afectat, iar Counterpoint anticipează o contracție de 13% a pieței indiene în acest an, pe fondul problemelor de accesibilitate. [...]
Codul din iOS 27 sugerează că Apple pregătește un iPhone pliabil cu două baterii separate , o schimbare cu impact direct asupra service-ului și costurilor de întreținere, dacă designul va permite înlocuirea individuală a celulelor, potrivit WinFuture . Indiciile apar în a patra versiune beta pentru dezvoltatori a iOS 27, unde au fost găsite mesaje de sistem care vorbesc explicit despre „mai multe baterii” și includ o avertizare în cazul în care „una dintre ele” nu este o piesă originală. Publicația interpretează formularea ca un semn că bateriile ar putea funcționa independent și, posibil, ar putea fi schimbate separat — un scenariu relevant atât pentru utilizatorii finali, cât și pentru companiile care gestionează flote de telefoane. De ce două baterii și ce ar putea schimba în practică În cazul telefoanelor pliabile tip „carte”, spațiul din carcasă este constrâns de balama, iar industria împarte de regulă bateria în două, câte una în fiecare jumătate. În acest context, un sistem dual ar putea aduce: o distribuție mai bună a greutății; o disipare mai eficientă a căldurii, utilă în aplicații solicitante; dar și o complexitate mai mare a reparațiilor, tocmai din cauza arhitecturii împărțite. WinFuture notează și existența unor dezvoltări interne legate de componente modulare încă din perioada iPhone 12, iar bateriile ar putea fi fixate printr-o tehnică de lipire care se poate desprinde prin aplicarea unei tensiuni electrice (o metodă menită să ușureze demontarea). Ce se știe despre „iPhone Ultra” și cât de solide sunt informațiile Telefonul este vehiculat în piață sub numele neoficial „iPhone Ultra”, iar publicația subliniază că indiciile din software nu reprezintă o confirmare de produs. Totuși, sunt menționate și alte semnale anterioare din cod, inclusiv referințe la detectarea unghiurilor de pliere, raportate de Macworld . La nivel de specificații, WinFuture redă informații prezentate ca zvonuri/leak-uri: capacitate totală a bateriei de 4.883 mAh, împărțită în 1.921 mAh și 2.962 mAh; ecran exterior de 5,49 inci și ecran interior de 7,76 inci; sistem dual de camere de 48 megapixeli, fără teleobiectiv. Publicația mai menționează așteptări ale observatorilor din industrie privind o posibilă prezentare în septembrie, alături de seria iPhone 18, însă Apple nu a confirmat oficial existența unui astfel de model. [...]
TSMC pregătește scumpiri de până la 10% la wafer-e în 2027 , o mișcare care riscă să împingă în sus costurile pe întreg lanțul de aprovizionare din semiconductorii globali, inclusiv pentru producția pe „noduri mature” (tehnologii mai vechi, dar încă folosite pe scară largă), potrivit Wccftech . Majorările ar urma să varieze în funcție de tehnologia de fabricație, în intervalul 5%–10%, iar în scumpiri ar intra atât procesele sub 7 nm, cât și cele din categoria „legacy” (mai vechi), precum 28 nm, 16 nm și 12 nm, conform unui raport Nikkei Asia citat de publicație. Negocierile cu clienții ar fi început în iunie și s-ar fi încheiat în iulie. De ce cresc costurile: presiune pe lanțul de aprovizionare și investiții în fabrici Unghiul principal al deciziei este unul economic: TSMC indică o presiune financiară mai mare pe întreg lanțul de producție. În material sunt menționate: costuri mai ridicate cu materialele; echipamente de fabricație mai scumpe; investiții externe, inclusiv construcția de fabrici în afara Taiwanului, ca factor care „a forțat mâna” companiei. În acest context, un purtător de cuvânt al TSMC susține că strategia de preț este una planificată, nu una „oportunistă”. „Strategia noastră de preț este strategică, nu oportunistă. Vom continua să lucrăm îndeaproape cu clienții și să le vindem valoarea noastră.” Cine poate resimți scumpirile și ce rămâne neclar Publicația notează că nu este precizat dacă procesul de 2 nm este inclus în scumpiri. Dacă ar fi, companii precum Apple, Qualcomm și MediaTek ar putea avea „mai multe probleme” în perioada următoare, în timp ce și NVIDIA ar urma să folosească la un moment dat un proces nou de fabricație al TSMC, ceea ce ar face creșterile de preț relevante și pentru această zonă. În paralel, articolul sugerează că scumpirile ar putea împinge o parte dintre clienți să caute alternative, inclusiv la Samsung (menționate ca opțiuni diferite de 2 nm cu arhitectură GAA, adică tranzistori „gate-all-around”, o tehnologie de fabricație mai avansată). [...]
China își accelerează capacitatea de lansare din larg , după ce racheta Gravity-1 a plasat nouă sateliți pe orbită de pe puntea unei nave, într-o misiune care consolidează opțiunea „sea launch” (lansare de pe mare) ca soluție operațională pentru ritm mai mare și flexibilitate, potrivit Space . Lansarea a avut loc marți seară, 21 iulie, de pe o navă poziționată în largul coastei Shanghaiului. Decolarea s-a produs la 22:54 EDT (miercuri, 22 iulie, ora 05:54 în România), iar publicația de stat Xinhua a transmis că toți cei nouă sateliți au ajuns pe „orbitele desemnate”. Detalii despre sateliți nu au fost făcute publice. Ce înseamnă Gravity-1 pentru capacitatea de lansare a Chinei Gravity-1 este operată de Orienspace, companie cu sediul în provincia Shandong. Racheta are circa 30 de metri înălțime și folosește motoare cu combustibil solid pe trei trepte, plus patru boostere laterale (tot cu combustibil solid). Din punct de vedere al performanței, Gravity-1 poate transporta până la 6.500 kg pe orbită joasă (LEO), ceea ce o face, conform articolului, cea mai puternică rachetă cu combustibil solid din lume. Pentru comparație, SpaceX Falcon 9 (cu combustibil lichid) poate duce până la 22.800 kg în LEO. De ce contează lansarea de pe mare: ritm și flexibilitate Aceasta a fost a treia misiune a Gravity-1 și a treia lansare reușită, toate efectuate de pe mare. Primele două zboruri au avut loc în ianuarie 2024 și octombrie 2025. Diferența majoră, din perspectivă operațională, este ritmul: CGTN (publicație de stat) indică faptul că Gravity-1 ar urma să lanseze „în următoarele luni” un lot de sateliți chinezi pentru internet, ceea ce sugerează o cadență mai strânsă decât intervalul dintre zborurile anterioare. Următorii pași: Gravity-2 și Gravity-3, tot cu lansare din ocean Orienspace dezvoltă și rachetele Gravity-2 și Gravity-3, mai mari, care vor folosi trepte centrale cu combustibil lichid și boostere cu combustibil solid. Potrivit CGTN, Gravity-2 ar putea fi gata de zbor până la finalul anului și ar urma, „probabil”, să decoleze tot de pe o platformă oceanică. Designerul-șef al Gravity-1, Xu Guoguang , a declarat pentru CGTN: „Lansarea de pe mare a rachetelor cu propulsie solidă deschide calea pentru viitoarele lansări de rachete cu combustibil lichid de pe mare. Luăm în calcul și alte metode, precum lansarea de pe platforme de foraj.” În lipsa unor informații despre tipul și rolul celor nouă sateliți, semnalul principal al misiunii rămâne unul operațional: China își validează, pas cu pas, un model de lansare din larg pe care vrea să-l extindă și la rachete mai puternice, inclusiv cu combustibil lichid. [...]
