Știri
Știri din categoria Tehnologie
Meta își diversifică veniturile dincolo de publicitate prin lansarea unor abonamente plătite pentru Instagram, Facebook și WhatsApp, potrivit Mediafax. Mișcarea vine într-un moment în care compania încearcă să reducă dependența de reclamele online, în timp ce investitorii urmăresc atent cheltuielile ridicate ale grupului.
Noile pachete se numesc Instagram Plus și Facebook Plus și includ funcții suplimentare de analiză statistică, precum și acces la un public mai larg. Abonamentul lunar este de 3,99 dolari (aprox. 18 lei), conform Le Figaro, citat de Mediafax.
Pentru WhatsApp, Meta introduce WhatsApp Plus, la 2,99 dolari pe lună (aprox. 14 lei), cu accent pe personalizare: stickere premium, tonuri de apel personalizate și teme pentru aplicație.
Directorul de produs al Meta, Naomi Gleit, a indicat că obiectivul pe termen lung este consolidarea acestor oferte într-un singur produs, numit „Meta One”. Anunțul a fost distribuit pe Instagram de către Gleit, potrivit informațiilor din articol.
Lansarea abonamentelor este plasată de Mediafax în contextul în care Meta se află sub atenția investitorilor din cauza cheltuielilor mari pentru inteligența artificială. Compania intenționează să cheltuiască între 125 și 145 de miliarde de dolari în acest an (aprox. 575–665 miliarde lei), în principal pentru centre de date dedicate inteligenței artificiale. În aceeași zi, acțiunile Meta au crescut cu peste 3% pe Wall Street.
În 2023, Meta a introdus pentru utilizatorii europeni versiuni plătite și fără reclame ale Facebook și Instagram, ca răspuns la legislația UE privind protecția datelor. Utilizatorii au putut alege între varianta gratuită, susținută de publicitate, și o experiență plătită, fără reclame.
Recomandate
Samsung pregătește o diferențiere mai puternică între Galaxy Watch 9 și Ultra 2, cu accent pe sănătate și conectivitate , potrivit unei sinteze de informații neoficiale publicate de CNMO , pe măsură ce se apropie evenimentul de vară al companiei. Cele două ceasuri ar putea fi prezentate la final de iulie sau început de august, alături de Galaxy Z Fold 8 și Z Flip 8, însă Samsung nu a confirmat oficial. Poziționare: Watch 9 pentru uz zilnic, Ultra 2 pentru funcții avansate Din informațiile citate, Galaxy Watch 9 ar urma să rămână orientat către utilizarea de zi cu zi, în timp ce Galaxy Watch Ultra 2 ar miza pe configurații mai „de vârf” și pe funcții de sănătate. CNMO notează că apariția în baze de date și indicii din firmware sugerează că Watch 9 a intrat în faza de testare, un semnal interpretat frecvent ca apropiere de lansare. În același timp, sursa indică faptul că un nou model „Classic” ar putea să nu apară anul acesta, în timp ce linia Ultra ar continua. Sănătate și rețele: de la „detecție a pielii” la posibilă glicemie non-invazivă Miza principală a scurgerilor este zona de sănătate. Ultra 2 ar putea primi senzori mai avansați, cu extinderea capabilităților de „detecție a pielii” și, la nivel de zvon, introducerea monitorizării non-invazive a glicemiei (fără înțepare). CNMO subliniază însă că această funcție rămâne, în acest moment, la stadiul de informație neconfirmată. Pe conectivitate, în serverele Samsung ar fi apărut variante de model care indică mai multe versiuni: 5G, 4G și Wi‑Fi pentru Galaxy Watch Ultra 2; varianta 5G ar putea fi limitată la SUA și Coreea de Sud. Performanță și autonomie: posibil salt pe Ultra 2, diferență de platformă față de Watch 9 O altă direcție importantă este platforma hardware. Ultra 2 ar putea folosi Snapdragon Wear Elite, un cip Qualcomm menționat ca fiind prezentat la Mobile World Congress 2026 , cu suport pentru mai multe capabilități de inteligență artificială „pe dispozitiv” (procesare locală, fără trimiterea datelor în cloud). În paralel, Galaxy Watch 9 ar putea rămâne pe Exynos, ceea ce ar deschide o diferență mai mare între modele la performanță și eficiență energetică. Separat, există și un zvon despre o posibilă arhitectură cu două cipuri pe Ultra 2, pentru a combina sarcini de performanță cu rulare de fundal cu consum redus, în ideea creșterii autonomiei. Ce urmează și ce rămâne incert CNMO mai notează că, deocamdată, informațiile despre Galaxy Ring 2 sunt aproape inexistente, ceea ce ar sugera că focusul Samsung pe zona de purtabile ar rămâne pe Watch 9 și Ultra 2. Toate detaliile de mai sus sunt bazate pe scurgeri și indicii din industrie, iar configurațiile finale pot fi confirmate doar de anunțul oficial al Samsung. [...]
Sony mizează pe pachete home cinema mai scumpe, odată cu lansarea Trio la 14.990 yuani (aprox. 9.600 lei), iar compania împinge explicit utilizatorii spre o configurație „super flagship” de 29.990 yuani (aprox. 19.200 lei), potrivit IT之家 . Sistemul Sony Home Theater Trio a fost prezentat pe 28 mai, în cadrul evenimentului „2026 Sony Home Audio-Visual Entertainment New Product Launch”. Produsul este dezvoltat împreună cu mai multe laboratoare profesionale de mixaj și vine cu „360 Intelligent Dome Sound Field 3.0” (un mod de procesare a sunetului care urmărește să redea atât sunetul direct, cât și reflexiile, pentru o experiență de tip cinema). Ce include Trio și ce promite tehnologia „360” Trio este descris ca având hardware la nivelul standardului HiFi dezvoltat intern de Sony și include: o boxă centrală; două boxe (stânga și dreapta). Tehnologia „360 Intelligent Dome Sound Field 3.0” are și un „mod de îmbunătățire cinema”, care ar trebui să reproducă acasă caracteristicile de sunet direct și reflectat dintr-o sală de cinema. Strategia de preț: de la produs singular la „super flagship” Sony recomandă extinderea sistemului Trio într-un pachet mai amplu, prin adăugarea: a două subwoofere Sony SW9; a unui sistem de surround spate Sony RS9. Conform informațiilor prezentate la eveniment, prețurile anunțate sunt: Sony Home Theater Trio: 14.990 yuani (aprox. 9.600 lei); „super flagship home theater set”: 29.990 yuani (aprox. 19.200 lei). Disponibilitate și promoții În material sunt menționate și trimiteri către oferte pe JD.com, însă detaliile despre disponibilitate în afara acestor platforme sau despre lansarea pe alte piețe nu sunt precizate. [...]
Samsung Display împinge monitoarele QD-OLED spre 4K la 360Hz, cu producție de masă planificată în S2 – compania spune că a dezvoltat primul panou QD-OLED pentru monitoare care combină rezoluția 4K cu o rată de reîmprospătare de 360Hz și că discută deja livrări cu peste 10 clienți globali, potrivit iThome . Panoul anunțat are diagonală de 31,5 inci, iar Samsung Display afirmă că intenționează să înceapă producția de masă în a doua jumătate a acestui an. Din perspectivă operațională, mesajul cheie este că produsul nu rămâne la nivel de prototip: compania indică negocieri comerciale în curs și un calendar de industrializare. Ce aduce nou panoul: „dual-mode” și structură de pixeli pentru text mai clar Panoul suportă o funcție „dual-mode”: atunci când rezoluția este comutată la FHD (Full HD), rata de reîmprospătare poate urca la 680Hz. Publicația notează și utilizarea unei structuri de pixeli „V-stripe”, în care subpixelii roșu, verde și albastru sunt aranjați în dungi verticale, cu scopul de a îmbunătăți claritatea marginilor textului. Certificare HDR și praguri tehnice Conform aceleiași surse, panoul a obținut certificarea VESA DisplayHDR True Black 600 . Standardul presupune, între altele, o luminozitate a negrului de 0,0005 niți sau mai mică și o luminozitate de vârf de cel puțin 600 niți în condiții de 10% APL (Average Picture Level – luminozitatea medie a imaginii), inclusiv pentru alb și combinația RGB. Ce urmează Dacă planul de producție din a doua jumătate a anului se confirmă, următorul indicator relevant va fi apariția primelor monitoare comerciale bazate pe acest panou și ritmul în care Samsung Display poate scala livrările către clienții cu care spune că negociază în prezent. [...]
Spotify extinde instrumentele de distribuție pentru podcasturi printr-o funcție care le permite utilizatorilor să taie, să editeze și să salveze fragmente din episoade, potrivit CNET . Miza operațională este creșterea circulației conținutului în format scurt, ușor de redistribuit, într-un moment în care platformele concurează tot mai mult pe „momente” virale, nu doar pe episoade întregi. Funcția vizează transformarea ascultătorilor în promotori: în loc să recomande un podcast generic, aceștia pot extrage exact secvența relevantă și o pot păstra pentru acces rapid sau pentru a o trimite mai departe. Pentru creatorii de conținut, astfel de fragmente pot funcționa ca mostre care atrag audiență nouă către episodul complet. Ce se schimbă pentru utilizatori Din informațiile disponibile în material, Spotify introduce posibilitatea de a lucra direct cu fragmente din podcasturi în aplicație, prin trei acțiuni principale: tăierea unui fragment dintr-un episod; editarea clipului rezultat; salvarea clipului pentru utilizare ulterioară. CNET nu oferă, în textul furnizat, detalii despre disponibilitatea pe regiuni, condiții (de exemplu, dacă funcția e limitată la anumite tipuri de cont) sau despre durata maximă a clipurilor. În lipsa acestor precizări, nu este clar nici dacă opțiunea se aplică tuturor podcasturilor sau depinde de setările creatorilor. De ce contează pentru piața audio Prin standardizarea clipurilor scurte în interiorul platformei, Spotify își consolidează mecanismele de descoperire a conținutului și reduce dependența de distribuția externă (rețele sociale, aplicații de mesagerie) pentru promovarea podcasturilor. În practică, asta poate crește timpul petrecut în aplicație și poate îmbunătăți conversia de la „am văzut un fragment” la „ascult episodul complet”, un indicator important în competiția pentru atenție în zona audio. Ce urmează: dacă Spotify va extinde funcția cu opțiuni de partajare mai vizibile sau cu integrare în recomandări, clipurile ar putea deveni un format central pentru creșterea podcasturilor în platformă. Deocamdată, materialul CNET se limitează la existența funcției, fără detalii despre implementare sau calendar. [...]
Apple susține că a blocat fraude de 2,2 miliarde de dolari în App Store , renunțând implicit la venituri care i-ar fi umflat serviciile. Potrivit Wccftech , compania descrie efortul ca pe un „război” discret împotriva escrocheriilor din ecosistemul său, într-un moment în care App Store rămâne un pilon economic major. În 2025, Apple afirmă că a oprit tranzacții frauduloase de peste 2,2 miliarde de dolari (aprox. 10,1 miliarde lei) și a împiedicat folosirea a 5,4 milioane de carduri de credit furate. În plus, compania spune că a respins peste 1,1 miliarde de încercări de creare a unor conturi frauduloase și a interzis aproape 2 milioane de conturi de utilizator pentru tranzacții viitoare. De ce contează: impact direct asupra veniturilor din servicii Wccftech leagă aceste cifre de potențialul de monetizare al diviziei Services, care a generat 30 de miliarde de dolari (aprox. 138 miliarde lei) în T1 2026, conform articolului. Ideea centrală: dacă o parte din activitatea frauduloasă ar fi „trecut” prin sistem, ar fi putut crește încasările brute ale platformei — însă cu costuri reputaționale și, posibil, legale. Publicația notează și un argument de oportunitate financiară: venituri suplimentare ar fi putut fi direcționate către achiziții de memorie DRAM, într-un context în care Tim Cook ar fi spus la ultima conferință cu investitorii că aprovizionarea cu RAM „se diminuează”, ceea ce ar putea împinge costurile în sus. Context operațional: App Store ca infrastructură critică, dar și țintă pentru fraudă Materialul descrie App Store drept un „refugiu” pentru activități frauduloase, tocmai din cauza volumului mare de utilizatori și tranzacții. În această logică, investițiile în prevenție nu sunt doar o chestiune de imagine, ci și una de funcționare a platformei: fraudarea utilizatorilor și dezvoltatorilor erodează încrederea în plăți și în distribuția de aplicații. Ce urmează Articolul nu indică măsuri noi sau un calendar, dar sugerează că presiunile pe costuri (inclusiv pe lanțul de aprovizionare pentru memorie) rămân un factor de urmărit. În paralel, Apple își justifică politicile stricte din App Store prin prisma siguranței, chiar dacă criticile privind „lăcomia” companiei persistă în spațiul public, mai ales pe fondul dimensiunii sale și al comisioanelor percepute în ecosistem. [...]
Sateliții NASA folosiți pentru monitorizarea uraganelor și a gheții polare pot identifica aproximativ poziția unor bruiaje GPS , ceea ce ar putea ajuta la evaluarea zonelor cu risc pentru aviație și transport maritim, potrivit Ars Technica . Un experiment descris de Sean Gorman, CEO și cofondator al companiei Zephr.xyz, și detaliat în revista GPS World , arată că două sisteme diferite de sateliți NASA au reușit să localizeze un bruiaj GPS „cunoscut, dar misterios” din Iran la o distanță de câțiva kilometri față de poziția sa. Astfel de dispozitive emit semnale puternice care „acoperă” semnalele radio mai slabe venite de la sateliții GPS (SUA) și de la alte sisteme globale de navigație. Ce înseamnă asta operațional: hartă de risc, nu „vânătoare” în timp real Capacitatea nu echivalează cu monitorizare în timp aproape real și nici cu identificarea exactă a sursei, avertizează Clara Chew, cercetător principal și coordonator al echipei de sisteme și date GNSS (sisteme globale de navigație prin satelit) la producătorul de sateliți Muon Space, care nu a fost implicată în studiu. Totuși, ea spune că estimarea poziției bruiajelor ar putea fi utilă: „Ar putea fi utilă pentru planificarea zborurilor” sau pentru „indicarea zonelor cu risc ridicat pentru transportul maritim”. Pe fond, valoarea practică este una de „conștientizare a situației”: identificarea unor zone unde interferențele GPS sunt prezente și pot afecta navigația, mai ales în regiuni considerate cu risc. Cum detectează bruiajele două sisteme NASA, prin semnale diferite Experimentul se bazează pe două platforme cu misiuni inițiale diferite, care „văd” bruiajul prin efecte distincte: CYGNSS (Cyclone Global Navigation Satellite System) : o constelație de opt microsateliți care detectează semnale GPS reflectate de suprafața oceanului pentru a măsura viteza vântului în interiorul uraganelor și al cicloanelor tropicale. Când un bruiaj la sol pornește, efectul apare ca o „amprentă” mare în semnalele reflectate, vizibilă la sute de kilometri de sursă. NISAR (NASA-ISRO Synthetic Aperture Radar) : folosește imagistică radar pentru cartografiere și urmărirea schimbărilor de la suprafața Pământului (cutremure, tsunami, vulcani, colapsul calotelor de gheață). Emisiile unui bruiaj GPS apar ca dâre în imaginile radar, perpendiculare pe direcția de zbor, iar fiecare astfel de dâră poate indica direcția bruiajului față de traiectoria satelitului. Gorman sintetizează diferența astfel: CYGNSS oferă o măsurare indirectă, răspândită pe multe puncte de reflexie, în timp ce NISAR detectează emisiile mai direct și mai precis, dar doar de-a lungul „benzii” înguste pe care o scanează satelitul. De ce contează Interferențele GPS sunt în creștere la nivel global, iar posibilitatea de a aproxima din spațiu poziția unor surse de bruiaj poate susține decizii operaționale (rute, planificare) prin conturarea unor zone de risc. Limita majoră rămâne însă aceeași: instrumentele descrise nu sunt, cel puțin în forma prezentată, un sistem de localizare exactă și nici unul de supraveghere continuă în timp real. [...]
