Știri
Știri din categoria Tehnologie & Știință
Google mizează pe Gemini pentru a schimba modul de control vocal al casei inteligente , odată cu lansarea Google Home Speaker , primul difuzor proiectat special pentru „Gemini for Home”, potrivit Gizmochina . Miza practică: trecerea de la comenzi rigide la conversații naturale, cu menținerea contextului și executarea mai multor instrucțiuni dintr-o singură propoziție. Ce se schimbă în utilizare: comenzi mai naturale și conversații cu context Noul Google Home Speaker este construit în jurul unui asistent vocal bazat pe inteligență artificială (Gemini), care poate înțelege cereri formulate mai liber, poate urmări contextul într-o conversație și poate gestiona instrucțiuni multiple în aceeași frază. Utilizatorii pot corecta din mers o comandă, fără să fie nevoiți să o reia de la capăt. Google introduce și 10 opțiuni noi de voce, pentru răspunsuri „mai naturale”. Totodată, Gemini poate răspunde la întrebări mai detaliate combinând informații din surse diferite și „raționând” în mai mulți pași, conform descrierii din material. O altă schimbare operațională este suportul pentru conversații continue: utilizatorii pot pune întrebări de urmărire fără să repete de fiecare dată formula de activare (wake phrase). Funcții suplimentare prin Google Home Premium și legătura cu abonamentele AI Pentru cei care vor funcții AI suplimentare, Google Home Premium deblochează: conversații „Gemini Live”; căutare în istoricul camerei pentru camere Nest compatibile; „Home Brief”, rezumate ale activității din locuință. Google mai spune că abonații la planurile AI Pro și AI Ultra vor primi acces la Google Home Premium fără costuri suplimentare. Audio și integrare cu divertismentul de acasă Dincolo de componenta AI, difuzorul oferă sunet la 360 de grade, gândit pentru o acoperire echilibrată într-o cameră. Procesarea avansată a microfoanelor ar trebui să îmbunătățească recunoașterea vocală în medii diferite. Dispozitivul poate fi asociat cu un Google TV Streamer, cu suport pentru până la două boxe, pentru o experiență de tip „surround” spațial în divertismentul de acasă. Preț și disponibilitate Google Home Speaker este disponibil la precomandă și intră la vânzare din 25 iunie, la prețul de 99,99 dolari (aprox. 460 lei). Culorile Hazel și Porcelain sunt disponibile global, iar Jade și Berry sunt exclusive pentru piața din SUA. [...]
RedMagic fixează pe 30 iunie lansarea în China a unei tablete de gaming cu OLED, mizând pe un avantaj de ecran față de rivali , potrivit Notebookcheck . Compania a confirmat data debutului pentru RedMagic Tablet 5 Pro, un model „flagship” care ar urma să folosească platforma Snapdragon 8 Elite Gen 5 , iar o lansare globală ar putea urma la scurt timp, deși denumirea internațională nu este încă sigură. De ce contează: diferențiere prin ecran într-o nișă competitivă Miza principală a produsului este ecranul: tableta este așteptată să vină cu un panou OLED de 9,06 inci și rată de reîmprospătare de 185 Hz. Dacă se confirmă, acesta ar fi un avantaj direct în comparație cu Lenovo Legion Tablet Gen 5, menționată ca reper în material, care folosește un ecran IPS de 165 Hz. Ce se știe și ce rămâne neconfirmat RedMagic a oferit puține detalii oficiale despre specificații, însă publicația notează că în rapoarte anterioare au circulat mai multe informații despre configurație. Printre acestea: baterie „mai mare de 8.300 mAh”; până la 24 GB RAM și 1 TB stocare; un sistem de răcire similar cu cel din seria de telefoane RedMagic 11S Pro; iluminare RGB și trei opțiuni de culoare. În privința numelui pentru piețele din afara Chinei, există speculații că ar putea fi „Astra 2”, însă acest lucru nu este confirmat. Prețul, necunoscuta care poate schimba ecuația Nu există încă informații despre preț. Notebookcheck amintește însă că Lenovo Legion Tablet Gen 5 a avut o creștere de preț față de generația anterioară, sugerând că o tendință similară ar putea apărea și în cazul noii tablete RedMagic. Următorul reper este evenimentul din 30 iunie 2026 din China; după acesta, compania ar urma să clarifice disponibilitatea internațională și, cel mai probabil, poziționarea de preț. [...]
ChatGPT a coborât sub 50% cotă de piață, semn că piața asistenților AI intră într-o fază mai competitivă și mai orientată spre monetizare , potrivit HotNews , care citează raportul „State of AI” 2026 al firmei de analiză Sensor Tower . Datele indică o schimbare de dinamică într-un segment care, până recent, părea dominat aproape incontestabil de OpenAI: la începutul anului, ChatGPT era încă peste 50%, dar până la finalul lunii mai a scăzut la 46,4%, pe fondul creșterii rapide a rivalilor. Cine câștigă teren și cum arată împărțirea pieței Conform estimărilor Sensor Tower, avansul vine în special din două direcții: Gemini (Google) : 27,7% cotă de piață, alimentată în mare parte de integrarea în ecosistemul mai larg de instrumente Google; Claude (Anthropic) : 10,3% cotă de piață, cu o reputație puternică pentru sarcini de productivitate și, prin Claude Code, utilizare intensă în rândul programatorilor. Alți asistenți — inclusiv Grok (xAI), Perplexity, DeepSeek și Meta AI — sunt menționați cu sub 5% fiecare. De ce contează pentru business: utilizatorii schimbă mai ușor aplicația, iar banii cresc Raportul „State of AI” 2026, citat de TechCrunch, estimează că între începutul anului și finalul lunii iunie utilizatorii vor descărca aproape 2,3 miliarde de aplicații AI și vor cheltui peste 4,2 miliarde de dolari (aprox. 19,3 miliarde lei) pe acestea. În aceeași perioadă a anului trecut, cheltuielile au fost de 1,83 miliarde de dolari (aprox. 8,4 miliarde lei), ceea ce sugerează o mutare a industriei de la „creștere cu orice preț” către monetizare . În același timp, raportul notează că atât ritmul descărcărilor, cât și cel al cheltuielilor încetinesc, un posibil semn de maturizare a pieței, chiar dacă valorile absolute continuă să urce. Încrederea în brand începe să conteze în utilizare Un alt semnal operațional important: utilizatorii sunt „din ce în ce mai dispuși” să treacă de la un asistent la altul, iar anumite evenimente pot accelera migrarea. Ca exemplu, raportul menționează că acordul încheiat în februarie de OpenAI cu Departamentul Apărării al SUA a declanșat un vârf măsurabil al dezinstalărilor, sugerând că pentru o parte dintre utilizatori contează nu doar funcțiile, ci și încrederea în companie și alinierea la anumite valori. Utilizatori și abonamente: două modele diferite de tracțiune Sensor Tower indică și o diferențiere între popularitate și capacitatea de a transforma utilizarea în venituri recurente: ChatGPT ar fi ajuns la un miliard de utilizatori activi lunar , cu o creștere de 200 de milioane din februarie; Gemini are 662 de milioane de utilizatori activi lunar, iar Claude 245 de milioane . Pe partea de monetizare, Claude iese în evidență: 13% dintre utilizatorii Anthropic plătesc un abonament , o rată de conversie prezentată drept un reper relevant pentru investitori atunci când evaluează cât de sustenabile sunt veniturile companiilor din AI. În paralel, raportul estimează că timpul petrecut în aplicațiile AI va urca de la 17,2 miliarde de ore în prima jumătate din 2025 la aproximativ 36 de miliarde de ore în prima jumătate a acestui an, pe fondul utilizării tot mai frecvente pentru productivitate și al apetitului mai mare pentru funcții premium, în special în SUA. [...]
O nouă SSD licențiată oficial pentru PlayStation 5 ajunge la 3.034 euro (aprox. 15.200 lei), un nivel care pune sub semnul întrebării utilitatea licențierii în raport cu prețul , potrivit WinFuture . Modelul SanDisk Optimus GX Pro 850P , lansat recent, costă în magazinul online german al producătorului de circa șase ori mai mult decât cea mai ieftină versiune a consolei Sony. Prețul: 8 TB „premium”, dar cu o etichetă greu de justificat Vârful de gamă oferă până la 8 TB și este listat la 3.034 euro (aprox. 15.200 lei). În același portofoliu, SanDisk mai vinde trei variante: 1 TB: 390 euro (aprox. 1.950 lei) 2 TB: 779 euro (aprox. 3.900 lei) 4 TB: 1.539 euro (aprox. 7.700 lei) Pe site-ul din SUA, compania indică faptul că prețul actual este unul de lansare, ceea ce sugerează că ulterior ar putea crește. Ce primești tehnic și cât „costă” spațiul în jocuri SSD-ul este un M.2-2280 care folosește interfața PCIe 4.0 și vine cu radiator (heatsink) preinstalat pentru controlul temperaturii. Vitezele menționate sunt de până la 7.300 MB/s la citire și 6.600 MB/s la scriere. WinFuture notează că, la o dimensiune medie de instalare de 36 GB, pe varianta de 8 TB ar încăpea aproximativ 200 de jocuri. Raportat la preț, rezultă un cost echivalent de circa 15 euro (aprox. 75 lei) per joc stocat. „Produs nou”, dar pe o platformă deja cunoscută: rolul licenței PlayStation Publicația susține că, dincolo de denumirea nouă, specificațiile Optimus GX Pro 850P sunt identice cu cele ale WD Black SN850X (Western Digital, compania-mamă): dimensiuni, viteze și durabilitate. Diferența de preț ar fi explicată în principal de licențierea oficială PlayStation. Licențierile de acest tip vin, de regulă, cu cerințe și teste suplimentare (inclusiv stres și disipare termică), care pot crește costurile pentru producător, iar acestea sunt transferate către clientul final. Impact pentru utilizatori: alternativa „mai ieftină” rămâne… gestionarea spațiului Deși SSD-ul ar putea fi folosit și într-un PC compatibil (dacă radiatorul nu interferează cu alte componente), pentru utilizatorii de PC există, în mod obișnuit, alternative mai ieftine. În cazul posesorilor de PS5, la nivelurile de preț prezentate, WinFuture sugerează că pentru mulți va fi mai realistă o soluție banală: ștergerea jocurilor vechi pentru a elibera spațiu. [...]
Android 17 duce multitasking-ul pe Pixel într-o zonă mai practică, prin „bule” de aplicații cu limită de cinci simultan , o schimbare care poate reduce timpul pierdut cu comutarea între aplicații pe ecrane mici, potrivit Android Authority . Funcția „app bubbles” (bule de aplicații) nu mai este doar în versiune beta și începe să fie disponibilă pentru utilizatorii Android odată cu lansarea stabilă a Android 17. Pentru telefoanele Pixel, asta înseamnă o formă de multitasking mai „ușoară” decât împărțirea ecranului, utilă mai ales pe modele cu diagonale mai reduse, cum este exemplul din articol (Google Pixel 10a). Ce se schimbă, concret, în utilizarea de zi cu zi Ideea din spatele „bulelor” este să păstrezi la îndemână un set de aplicații folosite frecvent, într-un format compact, astfel încât să sari rapid între ele fără să revii de fiecare dată în ecranul principal sau în lista de aplicații recente. Autorul notează că, după actualizarea la Android 17, a ajuns să folosească zilnic această funcție pentru un mix de aplicații de lucru și personale (de exemplu, Slack, Gmail, YouTube, Instagram, WhatsApp), tocmai pentru că face comutarea mai fluidă. Cum activezi și creezi „bule” de aplicații pe Pixel Condiția de bază este să ai instalată versiunea stabilă Android 17. Apoi, pașii descriși sunt: deschizi sertarul de aplicații (app drawer); ții apăsat pe aplicația pe care vrei să o transformi în „bulă”; din meniul care apare, alegi opțiunea „Bubble”; aplicația trece imediat într-o vizualizare compactă, tip „bulă”; repeți pentru alte aplicații pe care vrei să le ai în același sistem. Pe măsură ce adaugi aplicații, sistemul ar trebui să le grupeze automat într-un prim „set” de bule. Dacă nu se întâmplă, poți folosi pictograma „+” din panoul de bule (sus) pentru a adăuga manual bulele disponibile de pe ecranul principal. Limitarea care contează: maximum cinci bule simultan Un detaliu operațional important: poți avea cel mult cinci „app bubbles” în același timp. Dacă încerci să adaugi o a șasea, aceasta va înlocui una existentă, pentru a păstra limita. De ce e relevant pentru utilizatori Pentru utilizatorii Pixel, mai ales cei cu telefoane compacte, funcția poate deveni o soluție pragmatică de multitasking: păstrezi aplicațiile „de bază” la un tap distanță și reduci fricțiunea comutării între sarcini (mesaje, e-mail, muzică, social). În același timp, limita de cinci impune o selecție strictă a aplicațiilor „esențiale”, ceea ce poate face experiența mai ordonată, dar și mai restrictivă pentru cei care lucrează cu multe aplicații în paralel. [...]
OnePlus pregătește revenirea în zona „buget” cu N6, un model așteptat sub 25.000 rupii (aprox. 1.350 lei), într-un moment în care compania a împins în sus prețurile gamei de vârf, potrivit 91mobiles . Publicația notează că lansarea este programată pentru 30 iunie, iar miza este recâștigarea cumpărătorilor sensibili la preț, într-un segment devenit foarte competitiv. În ultimii ani, OnePlus a urcat treptat spre zona premium: exemplul dat este OnePlus 15, listat la 85.999 rupii (aprox. 4.650 lei). În paralel, compania ar fi ieșit din segmentul sub 25.000 de rupii după scumpirea modelului OnePlus Nord CE 6 Lite, ceea ce face ca N6 să fie relevant ca potențial „re-entry” pe piața de volum. Ce știm și ce rămâne neconfirmat înainte de lansare Până acum, OnePlus a prezentat doar designul, nu și specificațiile complete, menționează publicația. În privința prețului, așteptarea este „sub 25.000 rupii”, iar unele informații din piață invocate de 91mobiles merg chiar spre un prag „sub 20.000 rupii” (aprox. 1.100 lei) — însă acest nivel nu este confirmat oficial. Un element confirmat de companie este bateria: OnePlus N6 va avea 8.000 mAh, aceeași capacitate ca OnePlus Nord CE 6, conform articolului. De ce contează: presiune pe raportul preț–performanță și pe suportul software Unghiul principal pentru cumpărătorii din segmentul sub 25.000 de rupii este valoarea livrată pe termen mai lung, nu doar specificațiile „pe hârtie”. 91mobiles punctează patru direcții care ar putea decide dacă N6 devine un produs de masă convingător: Performanță constantă în utilizarea zilnică , cu multitasking stabil și experiență fluidă, mai importantă decât scorurile de benchmark; publicația avertizează că multe branduri „taie” din chipset pentru a compensa scumpirea componentelor de memorie. Suport software mai lung , pe fondul ciclurilor de înlocuire mai rare: articolul susține că N6 ar avea de câștigat cu „cel puțin” trei actualizări majore Android și patru ani de actualizări de securitate (în context, Nord CE 6 Lite ar oferi două actualizări de sistem și patru ani de securitate). Cameră „cu bazele făcute bine” , cu accent pe un senzor principal solid și procesare HDR/low-light, în locul mai multor senzori cu valoare redusă. Autonomie care să iasă în evidență , unde bateria de 8.000 mAh poate fi un argument, chiar dacă există în segment și modele cu 10.000 mAh; publicația sugerează că optimizarea poate conta la fel de mult ca mărimea bateriei. La ce să se uite piața după 30 iunie Pentru OnePlus, N6 ar putea funcționa ca un produs de echilibrare a portofoliului, după scumpirile din zona flagship. Pentru cumpărători, indicatorul decisiv rămâne prețul final: dacă modelul se menține sub 25.000 de rupii și se apropie de 20.000 de rupii prin oferte de lansare (scenariu menționat ca posibil, nu ca certitudine), atunci combinația dintre autonomie mare, performanță fără compromisuri vizibile și suport software ar putea transforma N6 într-unul dintre cele mai relevante pariuri ale companiei pe piața de volum. [...]
Administrația SUA a amânat includerea DeepSeek pe „Entity List”, o decizie care menține, cel puțin temporar, accesul utilizatorilor și companiilor americane la tehnologia firmei chineze, în pofida acuzațiilor de sprijin pentru operațiuni militare și de informații ale Chinei , potrivit Tom's Hardware . Miza este una de reglementare cu efecte directe în piață: „Entity List” (lista de entități a Departamentului Comerțului din SUA) limitează sever posibilitatea instituțiilor și companiilor americane de a face afaceri cu firmele incluse. Conform unui raport citat de Reuters , DeepSeek și peste o sută de alte companii chineze ar fi fost pregătite pentru includere încă de anul trecut, însă Casa Albă a evitat actualizarea listei pentru a nu escalada tensiunile comerciale cu Beijingul, inclusiv în contextul vizitei de stat de trei zile a președintelui Donald Trump în China. Ce ar fi însemnat „Entity List” pentru companii și utilizatori În material se arată că un comitet interagenții ar fi recomandat includerea startupului chinez după ce un oficial senior al Departamentului de Stat ar fi susținut că firma sprijină operațiuni militare și de informații ale Chinei. Pe aceeași listă ar fi urmat să intre și producătorul chinez de memorii CXMT, ceea ce ar fi extins impactul dincolo de zona de software și modele de inteligență artificială. Pentru piața americană, o astfel de decizie ar fi avut consecințe operaționale imediate, deoarece ar fi afectat atât companiile care folosesc sau testează modele ale DeepSeek, cât și lanțuri de aprovizionare unde apar produse ale CXMT. De ce amânarea contează acum Tom’s Hardware notează că, în ciuda îngrijorărilor de securitate, DeepSeek câștigă popularitate în rândul utilizatorilor americani, fiind folosit ca alternativă la modele „de vârf” mai scumpe ale OpenAI și Anthropic . În paralel, CXMT ar începe să câștige tracțiune, inclusiv prin faptul că Corsair ar folosi cipuri DRAM de la compania chineză pentru piața din China, pe fondul penuriei care a afectat livrările unor producători precum Micron, Samsung și SK hynix. În acest context, o actualizare a listei ar lovi nu doar entitățile vizate, ci și companii și utilizatori americani care depind de aceste produse sau le folosesc pentru a-și reduce costurile. Context: acuzații suplimentare și riscul de represalii Materialul mai menționează că Anthropic a acuzat DeepSeek și alte două modele chineze „frontier” că ar fi „distilat” (adică ar fi extras comportamente/capabilități dintr-un model mai mare pentru a antrena unul mai mic) modelul Claude, folosind 16 milioane de „schimburi” realizate prin 24.000 de conturi frauduloase, potrivit unei postări pe X . Compania americană susține că astfel de practici pot elimina mecanisme de siguranță și pot alimenta utilizări militare, de informații sau de supraveghere. Separat, sunt amintite și relatări potrivit cărora DeepSeek ar fi folosit companii-paravan pentru a încerca să obțină cipuri Nvidia interzise la export, detaliate într-un alt material Tom’s Hardware despre încercări de a achiziționa cipuri Nvidia interzise . Pe fond, publicația plasează decizia într-o logică mai largă a restricțiilor și controalelor la export folosite de SUA pentru a limita accesul Chinei la tehnologie avansată. Totodată, este invocat riscul de represalii din partea Beijingului, inclusiv prin controlul asupra exporturilor de pământuri rare, materiale importante pentru industria semiconductorilor, subiect tratat de Tom’s Hardware într-un articol despre controlul Chinei asupra pământurilor rare și despre penuria resimțită de producătorii de cipuri . În lipsa unei actualizări oficiale a listei, situația rămâne deschisă: raportul citat indică faptul că includerea DeepSeek și a altor firme este pregătită, dar blocată politic pe termen scurt, tocmai din cauza potențialului de escaladare economică și comercială. [...]
Ariane 6 a decolat cu propulsoare mai puternice, un pas operațional pentru creșterea capacității de lansare a Europei , potrivit Agerpres . Racheta a fost lansată miercuri după-amiază de la portul spațial european Kourou , din Guiana Franceză, având la bord 36 de sateliți ai companiei Amazon. Ce s-a schimbat la această misiune Elementul nou al zborului este trecerea la un model modernizat de propulsoare cu combustibil solid. Dacă până acum Ariane 6 a zburat cu propulsoare P120C, de această dată a fost echipată cu P160C, descrise ca fiind mai puternice. Motorul P160C poate transporta mai mult combustibil solid, ceea ce crește capabilitățile rachetei. În funcție de misiune, Ariane 6 poate fi configurată cu două sau patru propulsoare, ceea ce îi oferă flexibilitate pentru încărcături diferite. De ce contează: capacitate și costuri într-o piață competitivă Ariane 6 este succesoarea Ariane 5, rachetă folosită intens între 1996 și 2023 și lansată pentru ultima dată la jumătatea anului 2024. Noua rachetă a fost proiectată pentru transportul de sateliți pe orbita Pământului pentru clienți comerciali și guvernamentali și este „considerabil mai ieftină” decât predecesoarea sa, conform Agenției Spațiale Europene (ESA) . Cine a construit și cine a plătit La program au participat peste 12 țări. Germania este al doilea finanțator în cadrul ESA, după Franța, și a acoperit aproximativ 20% din costurile de fabricație, estimate la circa 4 miliarde de euro. Treapta superioară a rachetei a fost asamblată în Germania, iar mai multe componente majore și sisteme ale motorului au fost produse și testate tot în această țară. [...]
Deutsche Bank își accelerează recrutările în România, cu circa 200 de posturi deschise , pe fondul extinderii responsabilităților centrului său tehnologic din București și al unei strategii care combină creșterea numerică cu „maturizarea” organizației, potrivit Economedia . Centrul Deutsche Bank Global Technology România are, în prezent, aproximativ 200 de poziții deschise și estimează că ar putea adăuga „aproximativ 200 de angajați în plus” în acest an, după un ritm similar de recrutare și anul trecut, conform declarațiilor lui Mihnea Chivulescu , director general al centrului. Ce urmărește centrul: mai multe responsabilități, nu doar mai mulți oameni Conducerea DB Global Technology România spune că obiectivul nu este doar creșterea headcount-ului, ci preluarea unor „responsabilități mai mari” în cadrul rețelei globale Deutsche Bank. În acest context, compania vizează și recrutarea de specialiști cu experiență ridicată din piață, care să completeze seniorii formați intern. „Strategia este, însă, să luăm aici responsabilități mai mari și să balansăm creșterea numerică cu maturizarea organizației.” În paralel, compania menține o componentă importantă de recrutare și formare la nivel de juniori, prin investiții în educație și conectare la piață, inclusiv prin parteneriate academice și programe pentru studenți. Structura echipei și rolul Bucureștiului în rețeaua globală Potrivit aceleiași surse, aproximativ 70% dintre angajații centrului sunt ingineri. Echipa din România dezvoltă aplicații și sisteme folosite de Deutsche Bank la nivel global și lucrează inclusiv pe zona de siguranță a datelor și riscuri financiare. DB Global Technology este parte a rețelei internaționale a Deutsche Bank, care operează patru mari centre tehnologice: în India, Berlin, New York și București, cu extinderi în zona de inginerie software și inteligență artificială. Echilibrul de gen: 44% femei, inclusiv în roluri de conducere În echipa din România, femeile reprezintă circa 44% din totalul angajaților și sunt prezente inclusiv în roluri de leadership, potrivit directorului general. Acesta leagă evoluția de dinamica din universitățile de profil și din industria IT, unde numărul femeilor din facultățile relevante ar fi crescut în ultimii ani. „Dacă te uiți în universitățile de profil, vezi tot mai multe fete atrase de domeniul computer science.” [...]
Dezvoltarea rapidă a AI ar putea duce la deficit de forță de muncă, nu la șomaj în masă , susține Jeff Bezos , potrivit Economedia . Mesajul are relevanță economică directă: dacă productivitatea crește mai repede decât disponibilitatea oamenilor, companiile pot ajunge să concureze mai dur pentru angajați, în timp ce apar roluri noi care mută accentul de la execuție la coordonare și decizie. Bezos a făcut declarațiile miercuri, la o conferință de tehnologie organizată la Paris, unde a respins ideea că inteligența artificială va „face oamenii inutili” și a argumentat că, dimpotrivă, AI poate amplifica capacitatea de producție și eficiența în multe domenii. În viziunea sa, societatea este limitată de resursa umană, iar AI ar reduce barierele care frânează munca oamenilor. „Știu că există o mare îngrijorare (…) că AI va face ca oamenii să devină inutili (…) Nu sunt deloc de acord (…) Și cred, de fapt, că AI-ul va crea un deficit de forță de muncă.” Context: temerile privind automatizarea rămân puternice Declarațiile vin pe fondul unei anxietăți persistente legate de automatizare. Un sondaj Ipsos/Reuters citat în material arată că aproximativ jumătate dintre americani cred că avansul inteligenței artificiale ar putea duce la pierderea locurilor de muncă pentru mulți angajați. În același timp, extinderea tehnologiilor AI începe să schimbe structura pieței muncii, inclusiv prin apariția unor ocupații noi. Ce tipuri de joburi apar deja în „economia AI” Economedia notează două exemple de roluri emergente: „Vibecoders” : programatori care folosesc instrumente AI (precum GitHub Copilot, Claude sau Cursor) pentru a dezvolta aplicații fără a scrie integral codul manual. Accentul se mută spre arhitectura și direcția proiectului, în timp ce o parte din execuție este automatizată. „Prompt engineer” : specialist care formulează instrucțiuni pentru modele de AI astfel încât acestea să genereze rezultate precise și relevante; rolul pune mai mult accent pe creativitate, logică și comunicare decât pe programare avansată. Informațiile sunt preluate de Economedia dintr-un material citat de Mediafax , fără detalii suplimentare despre amploarea acestor roluri sau ritmul în care se generalizează în companii. [...]
România și Bulgaria cer finanțare UE pentru un centru comun de securitate maritimă la Marea Neagră , proiect gândit să susțină schimbul de informații și coordonarea regională, potrivit Mediafax . Inițiativa a fost prezentată statelor membre în cadrul reuniunii Consiliului Afaceri Externe al Uniunii Europene , la Luxemburg. Conform informațiilor citate de Mediafax, proiectul a fost discutat în prezența ministrului bulgar de externe, Velislava Petrova, iar anunțul a fost preluat din presa bulgară. Ce ar face centrul și unde ar funcționa Structura este planificată să funcționeze simultan în două puncte: Constanța (România) Varna (Bulgaria) Potrivit părții bulgare, centrul ar urma să sprijine: schimbul de informații între țări, coordonarea între aliați, monitorizarea riscurilor de securitate în zona Mării Negre. În timp, proiectul ar putea colabora cu alte mecanisme și organizații regionale existente, mai notează aceeași sursă. De ce contează: finanțarea UE și integrarea în strategia pentru Marea Neagră Miza imediată este obținerea finanțării europene, pe care Sofia o consideră necesară pentru ca proiectul să poată fi implementat și dezvoltat pe termen lung. Inițiativa este prezentată ca un instrument pentru consolidarea securității în regiune, în cadrul noii Strategii a Uniunii Europene pentru Marea Neagră. Propunerea vine pe fondul importanței crescute a regiunii după războiul din Ucraina și al atenției sporite acordate de UE securității, rutelor energetice și libertății de navigație în zonă. România și Bulgaria susțin că un centru comun ar îmbunătăți coordonarea și ar accelera răspunsul la amenințările din regiune. [...]
Laboratoarele chineze de IA mută tot mai mult antrenarea pe cipuri locale, dar „înlocuirea Nvidia” rămâne departe , arată o trecere în revistă publicată de South China Morning Post , pe fondul restricțiilor americane la export și al presiunii Beijingului pentru autosuficiență tehnologică. Deși modelele chinezești au devenit mai competitive față de cele din SUA, hardware-ul de IA al Chinei rămâne în urmă, iar cipurile locale sunt folosite pe scară largă mai ales la „inference” (rularea modelului deja antrenat pentru a răspunde la întrebări), nu la pre-antrenare, etapa cea mai consumatoare de putere de calcul. Publicația notează că niciunul dintre modelele de top din China nu este cunoscut ca fiind pre-antrenat pe „siliciu” autohton, însă tot mai multe echipe încearcă să mute etape mai timpurii ale antrenării pe infrastructură locală. Potrivit economistului Natixis Gary Ng, această tranziție poate încetini dezvoltarea pe termen scurt față de rivalii americani, dar ar contribui, în timp, la construirea unui lanț intern complet de aprovizionare pentru IA, „destul de rar la nivel global”. Unde se vede, concret, trecerea pe cipuri chinezești Articolul inventariază cinci exemple recente, care acoperă etape diferite din ciclul de viață al unui model (pre-antrenare, post-antrenare și inferență): Zhipu AI – GLM-Image : model de generare de imagini, open-source, dezvoltat împreună cu Huawei și antrenat pe serverul Ascend Atlas 800T A2 (cu acceleratorul Ascend 910) și framework-ul MindSpore, potrivit companiei. Zhipu susține că este primul model multimodal „state-of-the-art” antrenat integral pe cipuri domestice, cu nuanța că modelele de imagini cer, de regulă, mai puțină putere de calcul decât modelele lingvistice mari (LLM). (Context despre companie: Zhipu AI ) Meituan – LongCat-2.0-Preview : compania a invitat utilizatorii să testeze un model „trillion-parameter” și a afirmat că atât antrenarea, cât și inferența au fost făcute integral pe un „cluster de calcul domestic”. Meituan nu a precizat ce acceleratoare a folosit, menționând doar că etapa de antrenare a necesitat 50.000–60.000 de cipuri locale, iar modelul nu a fost încă lansat oficial publicului. (Context: Meituan ) ModelBest – modele ușoare „on-device” : start-up-ul a publicat BitCPM-CANN, un model ternar de 1,58 biți, în patru dimensiuni (0,5–8 miliarde de parametri), proiectat să comprime „greutățile” (weights) pentru eficiență fără memorie fizică suplimentară. Modelul ar fi fost antrenat pe hardware Ascend și poartă numele arhitecturii CANN (Compute Architecture for Neural Networks), echivalentul local al CUDA (setul de instrumente software al Nvidia). Compania mai spune că a antrenat pe Ascend și MiniCPM5-1B, care ar fi depășit seria Qwen a Alibaba într-un clasament Artificial Analysis pentru modele open-weights sub 2 miliarde de parametri. (Context: ModelBest ) DeepSeek-V4-Pro – post-antrenare pe Ascend 910C : o echipă de cercetare de la Huawei și Shenzhen Loop Area Institute afirmă că a folosit cipuri Ascend 910C pentru post-antrenarea „full-parameter” a modelului flagship de 1,6 trilioane de parametri, pe un cluster cu cel puțin 1.000 de cipuri Huawei. Publicația subliniază însă că post-antrenarea este mult mai puțin intensă computațional decât pre-antrenarea. (Context: DeepSeek-V4-Pro ) Universitatea Peking – EvoPhys-World : un „world model” 5D care simulează mișcări în spații fizice și a urcat pe primul loc în benchmark-ul WorldScore al Universității Stanford. Echipa spune că a antrenat modelul folosind GPU-ul MTT S5000 de la Moore Threads și platforma Musa, alternativă la CUDA. Moore Threads susține că performanța la „training throughput” (viteza de procesare în timpul învățării) a fost aproape la nivelul unor cipuri „mainstream” globale nenumite și cu o calitate a inferenței aproape identică. (Context: Moore Threads Technology ) De ce contează pentru piață Imaginea de ansamblu este una de substituție graduală, pe segmente , nu de înlocuire rapidă a Nvidia: China pare să avanseze în folosirea cipurilor locale la inferență și, punctual, la post-antrenare sau la antrenarea unor modele mai „ușoare”, în timp ce pre-antrenarea modelelor de vârf rămâne, cel puțin din informațiile publice, un prag încă neatins pe scară largă cu hardware autohton. În termeni operaționali, miza imediată este dacă ecosistemele software alternative la CUDA (precum CANN și Musa) și capacitatea de a construi clustere mari cu cipuri locale pot reduce dependența de acceleratoarele americane, chiar cu costuri de eficiență pe termen scurt. [...]