Știri
Știri din categoria Tehnologie & Știință
Astronauții Artemis II au stabilit un nou record de depărtare față de Pământ , potrivit Mediafax , în timpul zborului cu echipaj uman în jurul Lunii. Performanța depășește recordul misiunii Apollo 13 din 1970, de 248.655 mile (400.171 kilometri). Mediafax consemnează că echipajul a trecut de distanța atinsă de Apollo 13 și a continuat să se îndepărteze de Terra cu încă peste 6.600 de kilometri, informație atribuită de publicație agenției Associated Press. Misiunea este primul zbor cu echipaj uman spre Lună realizat de NASA după mai bine de 50 de ani, de la programul Apollo. La bordul capsulei Orion se află patru astronauți: Reid Wiseman (comandant), Victor Glover, Christina Koch și Jeremy Hansen. Zborul face parte din pregătirile pentru o viitoare aselenizare în apropierea polului sud lunar, în cadrul programului Artemis. Capsula urmează o traiectorie de tip „free-return” (o rută care folosește gravitația Pământului și a Lunii pentru a readuce nava spre casă cu consum minim de combustibil), similară cu cea folosită de Apollo 13 după avaria suferită în spațiu. Astronauții se apropie la aproximativ 6.550 de kilometri de Lună, înainte de a face virajul pentru întoarcerea spre Pământ. „Bine ați venit în vechiul meu cartier”, le-a transmis Jim Lovell, fostul comandant al Apollo 13, într-un mesaj înregistrat înainte de decesul său în 2025. Pe parcursul survolului, echipajul urmează să facă observații ale suprafeței lunare, inclusiv ale bazinului Orientale și ale unor situri istorice de aselenizare, și să observe o eclipsă totală de Soare din spatele Lunii, alături de alte planete din sistemul solar. În continuare, Artemis III este descrisă ca etapă cu manevre de andocare și pregătiri pentru aselenizare, iar o misiune ulterioară ar urma să trimită astronauți pe suprafața Lunii, în apropierea polului sud, până la finalul deceniului. [...]
Apple testează o nuanță „deep red” pentru iPhone 18 Pro potrivit Mobilissimo , care citează surse din industrie despre opțiunile de culoare aflate în evaluare pentru viitoarea generație. Conform informațiilor din articol, compania ar avea în test trei variante: gri, argintiu și un „roșu închis” („deep red”). Deocamdată este vorba despre o etapă de testare, fără o confirmare oficială privind paleta finală care va ajunge pe piață. Nuanța roșie ar fi elementul de diferențiere pentru gama Pro, dacă va fi păstrată până la lansare. Materialul menționat indică faptul că ar fi prima dată când o culoare roșie ajunge pe un model Pro, după ce Apple a mai avut iPhone-uri roșii în trecut, ultima referință din text fiind seria iPhone 14. Mobilissimo notează și o posibilă explicație tehnică pentru această schimbare: un nou tip de carcasă din aluminiu, care ar permite mai multă flexibilitate în procesul de colorare și finisare. În paralel, la nivel de design nu sunt anticipate schimbări majore, însă Dynamic Island ar putea deveni mai compact, cu o reducere estimată la aproximativ 35% față de generația anterioară. Dacă aceste ajustări se confirmă, direcția ar rămâne una incrementală: rafinări de design și diferențiere vizuală prin culori, fără o repoziționare radicală a produsului. În acest stadiu, rămâne de văzut dacă variantele aflate în test vor fi păstrate în configurația finală a seriei iPhone 18 Pro. [...]
Primul zbor al rachetei chineze Tianlong-3 a eșuat , potrivit Notebookcheck , după ce lansarea din 3 aprilie 2026 a decolat cu succes, dar nu a reușit să plaseze încărcătura pe orbita planificată. Conform relatărilor citate în articol, Tianlong-3, dezvoltată de compania privată Space Pioneer, a fost lansată de la centrul spațial Jiuquan din nordul Chinei la ora 12:17 (ora Chinei). Misiunea viza o orbită heliosincronă (un tip de orbită în care satelitul trece deasupra aceleiași zone la ore locale similare), însă rezultatul a fost un eșec, iar compania nu a oferit până acum detalii despre încărcătură. Notează Reuters că programul Tianlong-3 este gândit să sprijine recuperarea decalajului față de SpaceX pe piața lansărilor comerciale, iar racheta reprezintă un pas important pentru industria spațială privată din China. Din punct de vedere tehnic, prima treaptă folosește nouă motoare TH-12, iar a doua treaptă un singur motor TH-12 optimizat pentru funcționare în vid. „După aproximativ două minute de zbor, a existat aparent o problemă în sistemul de propulsie.” Relatează Golem că racheta nu a zburat în configurație reutilizabilă la debut, deși direcția programului este orientată pe termen lung către reutilizare. Imaginile inițiale ar sugera o explozie în zona unuia dintre motoare, însă succesiunea exactă a evenimentelor nu a fost confirmată oficial; informațiile disponibile indică o abatere de la traiectoria planificată spre finalul funcționării primei trepte sau în timpul separării către a doua treaptă. În acest context, faptul că treapta a doua se bazează pe un singur motor reduce toleranța la defecțiuni. Eșecul nu înseamnă, totuși, oprirea programului, mai ales că primele zboruri ale unor vehicule noi includ frecvent incidente în faza de dezvoltare. Pentru Space Pioneer, aceasta a fost prima misiune a Tianlong-3 și doar a doua din seria Tianlong; anterior, Tianlong-2 a ajuns pe orbită în 2023, fiind considerată un reper pentru sectorul privat spațial din China. [...]
Google a lansat discret pe iOS o aplicație de dictare „offline-first”. Potrivit TechCrunch , noul produs se numește „Google AI Edge Eloquent” și vizează zona aplicațiilor de transcriere cu inteligență artificială, unde concurează cu servicii precum Wispr Flow, SuperWhisper sau Willow. Aplicația este gratuită, iar după descărcarea modelelor de recunoaștere automată a vorbirii (ASR) bazate pe Gemma, utilizatorii pot dicta direct pe telefon. În timpul dictării, aplicația afișează transcrierea în timp real, iar la pauză elimină automat cuvinte de umplutură (de tipul „um” și „ah”) și „lustruiește” textul rezultat. Sub transcriere, utilizatorii au opțiuni de transformare a textului precum „Key points”, „Formal”, „Short” și „Long”, pentru a obține rezumate sau variante cu ton și lungime diferite. De asemenea, poate fi dezactivat modul „cloud” pentru procesare exclusiv locală; când modul cloud este activ, aplicația folosește modele Gemini din cloud pentru curățarea textului. Conform descrierii din App Store, „ Google AI Edge Eloquent ” poate importa, la cerere, anumite cuvinte-cheie, nume și termeni de specialitate din contul Gmail și permite adăugarea de cuvinte personalizate. Aplicația păstrează și istoricul sesiunilor de transcriere, oferă căutare în transcrieri și afișează indicatori precum cuvinte dictate în ultima sesiune, viteza în cuvinte pe minut și numărul total de cuvinte rostite. Deși este disponibilă în acest moment doar pe iOS, descrierea din App Store face trimitere la o versiune Android, inclusiv la posibilitatea setării ca tastatură implicită la nivel de sistem și la un buton plutitor pentru acces rapid la transcriere. TechCrunch notează că a cerut informații suplimentare de la Google și că va actualiza articolul dacă primește un răspuns. În contextul popularizării aplicațiilor de transcriere pe măsură ce modelele „vorbire-text” se îmbunătățesc, lansarea sugerează că Google testează un produs care ar putea influența ulterior funcțiile de dictare din ecosistemul Android. [...]
OpenAI propune taxe pe munca automatizată și fond public de avere pentru era AI potrivit Gizmodo , compania a publicat un set de recomandări de politici menite să pregătească societatea pentru impactul „superinteligenței”, adică sisteme AI capabile să depășească performanța umană, un moment comparat ca amploare cu Revoluția Industrială. Documentul, intitulat „Industrial Policy for the Intelligence Age”, nu oferă soluții definitive, ci încearcă să deschidă o dezbatere despre cum ar trebui adaptate economia și instituțiile în fața schimbărilor accelerate. În centrul propunerilor se află ideea unui nou „contract social”, bazat pe redistribuirea beneficiilor generate de inteligența artificială. OpenAI sugerează mai multe direcții: Crearea unui fond public de avere , care să investească în economia AI și să distribuie câștigurile către cetățeni Taxarea muncii automatizate și mutarea poverii fiscale de pe salarii către profituri și capital Reducerea săptămânii de lucru la 32 de ore , fără scăderea salariului, acolo unde productivitatea crește datorită AI Extinderea protecției sociale , activată automat în perioade de creștere a șomajului Investiții în infrastructură , inclusiv rețele electrice capabile să susțină consumul tehnologiilor AI Compania recunoaște și riscurile: pierderi de locuri de muncă, concentrare de putere economică, utilizări abuzive sau chiar pierderea controlului asupra sistemelor avansate. Cu toate acestea, susține că beneficiile vor depăși costurile, dacă tranziția este gestionată corect și democratic. Contextul politic rămâne însă fragmentat în SUA. Administrația Donald Trump a limitat unele reglementări locale, în timp ce politicieni precum Bernie Sanders și Alexandria Ocasio-Cortez cer măsuri mai dure, inclusiv oprirea extinderii centrelor de date AI până la adoptarea unor reguli clare. OpenAI anunță că va colecta feedback public și va finanța proiecte și cercetări în domeniu, dar rămâne neclar cât de realist este ca aceste idei să devină politici concrete, mai ales în contextul intereselor economice și al unei eventuale listări la bursă. [...]
Un studiu a găsit articole științifice fabricate cu ajutorul AI pe Google Scholar , potrivit Gizmodo , care citează o investigație publicată în Harvard Kennedy School’s Misinformation Review . Cercetarea a analizat cât de răspândite sunt lucrările cu indicii de text generat artificial în Google Scholar, motorul de căutare academică ce agregă conținut dintr-o varietate de surse online. Autorii s-au uitat în mod special la folosirea abuzivă a modelelor de tip GPT (modele lingvistice mari, capabile să genereze rapid text), inclusiv instrumente cunoscute precum ChatGPT. Conform articolului Harvard Kennedy School’s Misinformation Review , echipa a selectat un eșantion de lucrări identificate prin prezența unor formulări tipice pentru „agenți conversaționali” (chatboți) și a urmărit apoi cum sunt distribuite și găzduite aceste materiale pe internet. „Riscul a ceea ce numim «manipularea dovezilor» crește semnificativ atunci când cercetarea generată de AI este răspândită în motoare de căutare”, a declarat Bjorn Ekstrom, coautor al lucrării, într-un comunicat al Universității din Boras, consemnează University of Borås . Un element important, potrivit echipei, este modul în care Google Scholar colectează materiale: platforma nu funcționează ca o bază de date academică „închisă” și nu filtrează strict după afiliere științifică sau după existența evaluării inter pares (peer-review). Astfel, alături de articole validate, pot apărea și lucrări de tip „captură accidentală” (de exemplu, rapoarte, preprinturi sau lucrări de studenți). În eșantionul analizat, cercetătorii au constatat că două treimi dintre lucrări erau cel puțin parțial produse prin utilizare nedeclarată de GPT. Dintre lucrările fabricate identificate, distribuția pe domenii a inclus: 14,5% legate de sănătate 19,5% legate de mediu 23% legate de informatică Autorii mai notează că majoritatea acestor lucrări au fost găsite în reviste neindexate și în „working papers” (lucrări de lucru), însă au existat și cazuri în reviste științifice cunoscute și în volume de conferințe. În evaluarea lor, riscurile sunt duble: pe de o parte, volumul de „studii” fabricate poate suprasolicita infrastructura de comunicare academică și poate afecta integritatea arhivei științifice; pe de altă parte, conținutul cu aparență credibilă poate fi optimizat pentru a fi găsit ușor prin motoare publice, în special Google Scholar. În context, Gizmodo amintește și episoade recente în care editori științifici au retras articole considerate lipsite de sens sau cu elemente generate de AI, sugerând că presiunea asupra mecanismelor de verificare crește. Concluzia implicită a materialului este că, pe lângă revistele evaluate inter pares, și platformele care găzduiesc sau indexează lucrări academice ar putea avea nevoie de reguli mai stricte, astfel încât utilizarea AI să nu submineze încrederea în cercetarea științifică. [...]
Funcția de filtrare a apelurilor „Call screening” ajunge și pe Galaxy S25 , odată cu actualizarea One UI 8.5, potrivit Zona IT . Opțiunea fusese introdusă inițial ca o exclusivitate pentru cumpărătorii seriei Galaxy S26, dar Samsung ar urma să o extindă și către o parte din generația anterioară. Call screening este prezentată ca una dintre funcțiile de bază ale telefoanelor Galaxy S26, fiind o filtrare a apelurilor asistată de inteligență artificială. În contextul în care producătorul a păstrat și alte funcții exclusive pentru a susține vânzările noii game, articolul notează că era de așteptat ca această exclusivitate să nu dureze mult. Conform informațiilor publicate de Galaxy Updates , Samsung ar fi confirmat deja disponibilitatea funcției, aceasta urmând să vină „la pachet” cu One UI 8.5. Pe lista de dispozitive menționate apar întreaga serie Galaxy S25, Galaxy Z Fold 7, Z Flip 7 și Galaxy TriFold. Pentru utilizatorii de Galaxy S24, sursa indică șanse reduse ca funcția să fie inclusă în următoarea actualizare One UI. Nu sunt oferite detalii despre un calendar de lansare sau despre eventuale diferențe de disponibilitate în funcție de regiune. Funcția, apărută inițial pe telefoanele Pixel sub denumirea Automatic Call Screening, folosește inteligența artificială pentru a răspunde în locul utilizatorului la apeluri de la numere necunoscute sau suspectate de spam. Sistemul întreabă motivul apelului, iar utilizatorul primește informația înainte să decidă dacă răspunde; există și posibilitatea de a răspunde prin mesaje text, cu transcriere în timp real. Declanșarea call screening poate fi făcută manual sau automat, prin filtre anti-spam: apelurile asociate deja cu activități publicitare sau similare pot fi preluate direct de asistentul bazat pe inteligență artificială, utilizatorul primind doar o notificare despre apelul inițiat. [...]
CEO-ul Cisco spune că „vom” vedea centre de date în spațiu , potrivit The Verge , într-un interviu cu Chuck Robbins despre infrastructura necesară pentru noile centre de date construite pentru inteligența artificială (IA) și despre presiunile tot mai mari legate de energie, amplasare și acceptanță publică. În discuția din podcastul „Decoder”, Robbins răspunde fără ezitare la întrebarea dacă ar trebui construite centre de date în spațiu și spune că această direcție ar putea ocoli o parte dintre constrângerile de pe Pământ, în special cele legate de alimentarea cu energie și opoziția comunităților față de astfel de proiecte. În context, The Verge notează că centrele de date sunt percepute ca vecini „neplăcuți” din cauza zgomotului, aspectului și consumului mare de electricitate. „Absolut. Și o vom face.” Robbins leagă ideea de spațiu de limitările actuale de putere și de faptul că, „acolo sus”, energia solară ar fi „nelimitată și neîmpiedicată”, ceea ce ar face lucrurile „mai ușoare”. El spune și că, având în vedere istoricul lui Elon Musk, nu ar paria împotriva acestuia, în condițiile în care Musk ar împinge SpaceX în această direcție, iar planul menționat în interviu vizează o constelație de sateliți. Din perspectiva Cisco, pregătirea este descrisă ca fiind într-o fază incipientă. Robbins afirmă că discuțiile interne au început cu două-trei luni înainte de interviu, iar compania analizează ce ar trebui schimbat în portofoliul său pentru a funcționa în condițiile din spațiu, inclusiv temperaturi și alte „probleme atmosferice”. În același timp, el sugerează că partea de rețelistică (echipamente și software pentru conectivitate) ar putea rămâne, în linii mari, similară, cu posibile adaptări la interfețe pentru tehnologii de satelit. Interviul atinge și tema riscului de „bulă” în IA, iar Robbins spune direct că el crede că IA este o bulă, invocând implicit experiența Cisco din perioada „dot-com”, când compania a fost pentru scurt timp cea mai valoroasă din lume. În paralel, el descrie Cisco ca o companie care „conectează totul” în mod securizat și susține că cererea pentru rețelistică în centre de date a crescut pe fondul investițiilor în infrastructura pentru IA. Pentru business, miza imediată rămâne pe Pământ: Cisco vinde echipamente către marii operatori de centre de date și către companii de tip „hiperscalator” (furnizori foarte mari de servicii de cloud), iar Robbins afirmă că, după o perioadă în care Cisco avea „relativ zero” business cu aceștia, „anul acesta” compania va ajunge la „miliarde”, impulsionată în principal de infrastructura pentru IA și centrele lor de date. Interviul publicat de The Verge este prezentat ca „ușor editat” pentru lungime și lizibilitate și continuă cu detalii despre investiții și strategia de produse, însă fragmentul furnizat se oprește înainte de finalul secțiunii despre achiziții și arhitectura de siliciu. [...]
Samsung a majorat din nou prețurile pentru memoria RAM , potrivit Android Headlines , într-un nou episod de scumpiri care vine după o creștere anterioară de 100% menționată de publicație. Informația este prezentată în contextul pieței de memorii, unde ajustările de preț ale unui producător de talia Samsung pot influența costurile pe lanțul de aprovizionare, de la componente pentru telefoane și PC-uri până la echipamente pentru centre de date. „Samsung raises RAM prices again because a 100% price hike wasn't enough” Materialul citat nu oferă, în fragmentul disponibil, detalii suplimentare despre nivelul exact al noii majorări, categoriile de produse vizate (de exemplu, tipuri de memorie) sau calendarul de aplicare, dincolo de ideea unei noi runde de scumpiri. În lipsa acestor precizări, impactul concret asupra prețurilor dispozitivelor finale sau asupra contractelor dintre producători și clienți industriali nu poate fi cuantificat pe baza textului furnizat. Rămâne de urmărit dacă publicația va reveni cu informații despre amplitudinea creșterii, motivele invocate și eventualele efecte în piață, inclusiv asupra prețurilor pentru consumatori în 2026. [...]
Românii pot urmări în această seară, live pe Netflix, survolul Lunii al misiunii Artemis II , potrivit Antena 3 CNN . Evenimentul este prezentat drept primul zbor cu echipaj uman în jurul Lunii după 1972, ceea ce îl plasează într-o categorie rară de momente cu miză științifică și simbolică pentru programul spațial american. Echipajul este format din patru astronauți: Christina Koch, Victor Glover, Reid Wiseman și Jeremy Hansen. Conform materialului, aceștia au ajuns în apropierea Lunii la mai bine de patru zile de la lansarea din Florida, iar capsula Orion a intrat luni, la ora 07:42 (ora României), în sfera de influență gravitațională a Lunii. Puteți urmări transmisiunea live și pe YouTube: Transmisiunea pentru publicul larg este programată să înceapă la ora 21:45 (ora României), când Luna ar urma să umple hubloul capsulei Orion pentru aproximativ șapte ore. Antena 3 CNN notează că evenimentul va fi difuzat live pe Netflix și YouTube, cu o întrerupere de circa 40 de minute, interval în care comunicațiile vor fi blocate de poziționarea Lunii. În plan tehnic și științific, misiunea este descrisă ca depășind recordul Apollo 13, prin atingerea unei distanțe de peste 406.000 km față de Pământ, și include survolul părții nevăzute a Lunii (emisfera care nu poate fi observată de pe Pământ). Echipajul s-a pregătit peste doi ani, exersând identificarea formațiunilor geologice, iar observațiile, fotografiile și notițele ar putea contribui la înțelegerea istoriei și structurii Lunii; astronauții au observat deja bazinul Mare Orientale, un crater uriaș supranumit „Marele Canion al Lunii”. Pe parcursul survolului, articolul menționează și fenomene care pot fi urmărite din spațiu, inclusiv o eclipsă solară (când Soarele este acoperit de Lună), precum și un răsărit și un apus de Soare văzute din spatele satelitului natural. În același context, este amintită fotografia Earthrise din 1968 (Apollo 8), ca reper istoric al modului în care explorarea spațiului a influențat percepția asupra Pământului. Reperele anunțate pentru transmisiune și misiune: Ora de start a momentului principal: 21:45 (ora României) Durata estimată în care Luna „umple” hubloul capsulei Orion: aproximativ 7 ore Platforme de difuzare: Netflix și YouTube Întrerupere estimată a transmisiunii: aproximativ 40 de minute Echipaj: Christina Koch, Victor Glover, Reid Wiseman, Jeremy Hansen Distanță menționată: peste 406.000 km față de Pământ În perspectivă, dacă această misiune și următoarea vor avea succes, NASA intenționează să trimită din nou oameni pe Lună în 2028, mai arată Antena 3 CNN. Până atunci, transmisiunea de luni seară este prezentată ca o ocazie rară pentru public de a urmări în timp real o etapă majoră din programul Artemis. [...]
Topirea gheții ar putea expune terenuri vaste în Antarctica până în 2300 , cu implicații potențiale pentru accesul la resurse minerale, potrivit Antena 3 CNN , care citează un studiu publicat în Nature Climate Change și relatat de Live Science, via Agerpres. Studiul analizează cum încălzirea climatică ar putea duce la apariția unor suprafețe fără gheață, luând în calcul un factor folosit mai rar în astfel de proiecții: ajustarea izostatică glaciară, adică ridicarea treptată a terenului după retragerea calotelor glaciare. Autorii susțin că, pe lângă schimbările de la marginea gheții, contează și modul în care terenul se „reconfigurează” când presiunea gheții dispare, precum și efectele nivelului mării. În funcție de scenariul de topire (ridicat, mediu sau scăzut), estimările indică faptul că până în anul 2300 ar putea apărea de sub gheață suprafețe de 120.610 km pătrați, 36.381 km pătrați sau 149 km pătrați. În zona proiectată să devină accesibilă se află zăcăminte cunoscute sau presupuse de cupru, aur, argint, fier și platină, metale considerate relevante atât economic, cât și pentru lanțuri industriale. „Continentul va rămâne în continuare un mediu foarte dificil pentru extracţia resurselor minerale”, a scris într-un e-mail Tim Stephens, profesor de drept internaţional la Facultatea de Drept a Universităţii din Sydney, care nu a fost implicat în noul studiu. Autorii notează că cea mai mare emergență terestră este probabil să aibă loc în teritorii revendicate de Argentina, Chile și Regatul Unit și că această dinamică ar putea alimenta interesul statelor pentru resurse. În prezent, însă, extracția comercială de minerale nu este permisă în Antarctica; Tratatul Antarctic permite activități legate de resurse minerale doar dacă sunt desfășurate strict în scopuri științifice. O posibilă consecință discutată în material este presiunea asupra cadrului juridic internațional. Prima fereastră formală pentru o eventuală renegociere este în 2048, când părțile semnatare pot solicita revizuirea protocolului de mediu al Tratatului Antarctic, deși Stephens apreciază că apariția terenurilor fără gheață, de una singură, este puțin probabil să declanșeze o schimbare majoră de guvernanță. Principalele elemente reținute din studiu și din implicațiile menționate în articol sunt: includerea ajustării izostatice glaciare în proiecțiile privind terenurile fără gheață din Antarctica; trei scenarii de emergență până în 2300: 120.610 km pătrați (topire ridicată), 36.381 km pătrați (medie) și 149 km pătrați (scăzută); existența unor zăcăminte cunoscute sau bănuite de cupru, aur, argint, fier și platină în zonele care ar putea deveni accesibile; interdicția actuală a exploatării comerciale și posibilitatea unei revizuiri a protocolului de mediu în 2048. [...]
Samsung spune că rămâne lider global la monitoarele de gaming pentru al șaptelea an la rând , potrivit Samsung Newsroom România , care citează datele International Data Corporation (IDC) pentru perioada 2019-2025. Compania afirmă că a ajuns la o cotă de 18,9% din piața globală a monitoarelor de gaming, calculată în funcție de venituri, conform IDC Quarterly PC Monitor Tracker (trimestrul IV 2025). Separat, Samsung susține că este lider și pe segmentul monitoarelor de gaming OLED pentru al treilea an consecutiv, cu o cotă de 26% (IDC Quarterly PC Monitor Tracker 2025 Q4, pe baza valorii). În declarațiile incluse în comunicat, Hun Lee, vicepreședinte executiv al diviziei Visual Display (VD) la Samsung Electronics, pune rezultatele pe seama „inovațiilor diferențiate”, a parteneriatelor cu studiouri de jocuri și a extinderii bibliotecii de titluri compatibile, respectiv a compatibilității între platforme. În același material, jucătorul profesionist Lee „Faker” Sang-hyeok (T1) leagă menținerea poziției de lider de preferințele comunității de gaming și spune că așteaptă următoarele tehnologii ale companiei. Samsung leagă această performanță și de prezentările recente de la Game Developers Conference (GDC) 2026 din San Francisco, unde a expus gama Odyssey 2026, cu accent pe tehnologie 3D fără ochelari și pe HDR10+ GAMING (standard de redare cu gamă dinamică înaltă, adaptat pentru jocuri). În comunicat sunt menționate câteva produse și funcții din gama Odyssey 2026, inclusiv: Odyssey 3D de 27 inch (G90XF), cu jocuri 3D fără ochelari și urmărire avansată a ochilor; Odyssey 3D Hub, care ar urma să susțină o bibliotecă în creștere de titluri compatibile (sunt date ca exemple „Hell is Us” și „Cronos: The New Dawn”) și planuri de a depăși 120 de titluri în 2026; Odyssey OLED G8 de 32 inch (G80SH), cu panou 4K QD-OLED la 240 Hz și tehnologia Samsung OLED Safeguard+; Odyssey G8 de 32 inch (G80HS), pe care compania îl numește primul monitor de gaming 6K din industrie, cu 165 Hz nativ și Dual Mode până la 330 Hz în 3K, plus DisplayPort 2.1 certificat VESA; Odyssey G6 de 27 inch (G60H), descris ca primul monitor de gaming de 1.040 Hz cu Dual Mode, orientat spre utilizare de tip e-sport. În notele metodologice, Samsung arată că definiția folosită pentru „monitor de gaming” în datele IDC s-a schimbat: pentru 2019-2022 a fost luată în calcul o rată de reîmprospătare de cel puțin 100 Hz, iar ulterior pragul a fost de cel puțin 144 Hz. Compania indică, totodată, că informații suplimentare despre gama de monitoare pentru jocuri sunt disponibile pe site-ul său. [...]