Știri
Știri din categoria Tehnologie & Știință
WhatsApp extinde redesenarea „Liquid Glass” și către ecranul de chat, dar ritmul de lansare rămâne lent , ceea ce sugerează că Meta ar putea amâna disponibilitatea pe scară largă până când actualizează mai multe zone ale aplicației, potrivit 9to5Mac . Schimbarea vizează trecerea de la un redesign limitat (în principal pe ecranul „Chats”) la o interfață unitară în conversații, cu elemente vizuale „semi-transparente” și efecte de profunzime. Pentru utilizatori, miza este una operațională: o experiență mai coerentă în aplicație, dar și încă o perioadă de așteptare, în condițiile în care noul aspect este „în mare parte indisponibil” în versiunea oficială. Ce se știe până acum despre „Liquid Glass” în WhatsApp WhatsApp a început anul trecut să testeze o adaptare timpurie a aspectului „Liquid Glass”, introducându-l în bara de navigare de jos și în unele elemente din interfața filei „Chats”. În octombrie, WABetaInfo a relatat că noul look începea să ajungă la unii utilizatori, însă lansarea pare să fi fost mai lentă decât se anticipa, majoritatea utilizatorilor neavând încă acces. În paralel, Meta a continuat să extindă redesignul în versiunea beta a WhatsApp disponibilă prin TestFlight ; anterior, de exemplu, playerul pentru mesaje vocale a primit deja acest stil vizual. Cum ar arăta interfața din interiorul conversațiilor Acum, WABetaInfo spune că Meta lucrează să aducă „Liquid Glass” pe întreg ecranul din interiorul chatului. Deși funcția nu este încă disponibilă pentru testeri, WABetaInfo afirmă că a reușit să activeze interfața, care ar include: o bară de chat „plutitoare”; o bară de navigare semi-transparentă; efecte discrete de profunzime, umbră și blur (estompare). De ce contează și ce urmează Dincolo de componenta estetică, extinderea redesignului către ecranul de chat indică faptul că Meta lucrează la o revizie vizuală mai amplă și ar putea evita o lansare generală până când mai multe părți ale aplicației sunt aliniate aceluiași limbaj de design. Ca în cazul multor funcții beta — mai ales când sunt doar „referite în cod”, cum ar fi situația de aici — nu există un calendar clar pentru lansarea oficială. Pentru moment, utilizatorii pot vedea schimbări punctuale în beta, dar disponibilitatea în aplicația standard rămâne incertă. [...]
Alphabet pregătește introducerea reclamelor în Gemini , o mișcare care ar putea schimba modelul de monetizare al asistentului cu inteligență artificială și modul în care utilizatorii îl vor folosi, potrivit IT之家 . Informația a fost discutată în cadrul teleconferinței pe rezultate financiare a Alphabet din această săptămână, unde directorul comercial Philipp Schindler a spus că, pe viitor, Gemini „ar putea” include reclame. Executivul a argumentat că publicitatea a fost „întotdeauna un instrument important” pentru a scala produsele către miliarde de utilizatori și că, dacă este implementată corect, poate aduce valoare și informații comerciale utile. Ce a spus Google și în ce stadiu este proiectul IT之家, citând Android Central, notează că formularea „ar putea apărea reclame” indică faptul că direcția este deja stabilită, însă compania se află încă în etapa de pregătire. Schindler a precizat că Google va anunța planurile „la momentul potrivit”, subliniind că nu vrea să se grăbească. Dacă testele decurg bine, reclamele ar putea apărea în versiunea mobilă a Gemini, conform aceleiași surse. Context: presiunea de monetizare în piața asistenților AI Materialul mai amintește că în industrie există deja precedentul introducerii reclamelor în produse similare, menționând OpenAI și ChatGPT. Separat, IT之家 arată că încă din decembrie anul trecut au existat zvonuri potrivit cărora Google ar fi discutat cu furnizori de publicitate, cu o așteptare ca Gemini să primească reclame în 2026. În acest moment, compania nu a comunicat un calendar oficial. [...]
O echipă de la Universitatea din Bradford spune că a identificat, cu recunoaștere facială, o schiță până acum „ascunsă la vedere” care ar putea-o reprezenta pe Anne Boleyn , o miză importantă pentru autentificarea și catalogarea colecțiilor istorice, într-un domeniu în care lipsa unui portret cert din timpul vieții lasă loc disputelor, potrivit Mediafax . Cercetătorii au aplicat tehnologia de recunoaștere facială pe o colecție celebră de portrete din perioada Tudor, într-un demers relatat de BBC , iar concluzia lor este că o lucrare catalogată de secole drept „femeie neidentificată” ar fi, de fapt, Anne Boleyn. De ce contează: o metodă care poate schimba modul de atribuire în istoria artei Echipa, condusă de Universitatea din Bradford, susține că metodologia ar putea fi replicată pentru investigații similare în domeniul artei. În același timp, există scepticism în rândul istoricilor de artă față de astfel de concluzii, tocmai pentru că „nu avem un portret pictat al ei din timpul vieții care să fie absolut sigur”, după cum spune dr. Charlotte Bolland, curator senior la National Portrait Gallery, instituție independentă de noul studiu. Un alt element care complică atribuirea este ipoteza că unele imagini ale Annei Boleyn ar fi putut fi distruse deliberat, ceea ce ar fi redus și mai mult „materialul de comparație” pentru specialiști. Cum a fost folosită recunoașterea facială Potrivit explicațiilor din material, un sistem informatic a preluat copiile digitale ale desenelor din colecția Holbein și le-a comparat pe rând, analizând trăsături faciale-cheie cu ajutorul unui algoritm de învățare automată (un tip de software care găsește tipare în date). „Ceea ce analizăm este o serie de desene, pe care le comparăm apoi prin intermediul unui algoritm de învățare automată”, explică prof. Hassan Ugail, specialist în calcul vizual la Universitatea din Bradford. Autoarea principală a cercetării, Karen Davies, spune că echipa a comparat desenele cu rude de gradul întâi ale Annei Boleyn și cu fiica ei, Elizabeth, pentru a căuta „geometria familiei”. Algoritmul evaluează gradul de asemănare dintre două chipuri, iar un procent mai mare de „grupare” ar indica o asemănare facială mai mare. Reacții și limitări: Royal Collection Trust nu susține concluziile Schițele analizate fac parte din colecția de desene ale curții Tudor realizate de Hans Holbein cel Tânăr, aflată în posesia Royal Collection Trust. Instituția nu a fost implicată în proiect și nu susține concluziile, dar salută studiul operelor sale de artă. În paralel, disputa mai veche rămâne deschisă: unii istorici de artă acceptă că o schiță pregătitoare etichetată cu numele Annei Boleyn ar fi corect identificată, în timp ce alții susțin că eticheta ar fi greșită. În acest context, noua analiză încearcă să „ocolească” etichetele și interpretările umane, însă concluziile rămân contestate. [...]
Microsoft testează un nou meniu Run în Windows 11, cu încărcare mai rapidă și mod întunecat , o schimbare cu impact direct în utilizarea zilnică pentru cei care rulează comenzi și deschid rapid aplicații, potrivit The Verge . Interfața redesenată este distribuită acum către Windows 11 Insiders din noul „Experimental Channel”, un canal de testare în care Microsoft validează funcții înainte de o eventuală lansare mai largă. Compania susține că noul Run are un aspect modern, se încarcă mai rapid și include suport pentru „dark mode” (mod întunecat). Ce se schimbă în Run și de ce contează Microsoft a decis să elimine butonul „Browse”, care funcționa ca o scurtătură către fișierele utilizatorului, după ce a constatat o utilizare „foarte redusă”. În loc, compania a adăugat suport pentru o comandă nouă, „~\”, care duce către directorul de utilizator. Totodată, Microsoft spune că a construit noul Run folosind cod din „Command Palette”, un utilitar disponibil prin PowerToys (o suită de instrumente pentru utilizatori avansați), care permite rularea rapidă de comenzi, deschiderea de site-uri, căutarea de fișiere și alte acțiuni. Cum poate fi activat în testare Cei care au acces la build-urile de test pot activa noul meniu Run din: Settings > System > Advanced , apoi activarea opțiunii dedicate. The Verge notează că o versiune timpurie a acestui redesign a început să apară în build-uri de tip preview încă de anul trecut. Eficiență la nivel de sistem, nu doar o schimbare de aspect Într-o postare pe blog despre modificări, Microsoft afirmă că a lucrat cu parteneri „de-a lungul platformei” pentru ca aceste elemente de interfață să se încarce rapid și că îmbunătățirile făcute „nu doar fac Run rapid, ci ajută întregul sistem de operare să fie mai eficient”. Nu este precizat când sau dacă noul meniu Run va ajunge în versiunea stabilă de Windows 11; deocamdată, schimbarea rămâne în faza de testare în canalul Experimental. [...]
Procesul dintre Elon Musk și OpenAI mută disputa despre AI în zona de control și guvernanță, cu Microsoft în centrul mizei – potrivit Antena 3 , conflictul juridic ridică întrebarea practică a pieței: cine ajunge să decidă direcția unei tehnologii pe care chiar actorii din industrie o descriu drept potențial „superinteligență” (AGI), adică un nivel ipotetic în care capacitățile mașinii le depășesc pe cele umane. Miza imediată a procesului, așa cum este prezentată în material, este schimbarea OpenAI de la un „laborator” nonprofit la o structură orientată spre profit, supravegheată de o fundație nonprofit. Musk susține că liderii OpenAI ar fi trădat misiunea inițială – dezvoltarea AI „în mod sigur și transparent” – în favoarea obiectivului de a face bani. OpenAI, la rândul său, afirmă că Musk, cofondator plecat în 2018, ar fi devenit vocal abia acum din cauza succesului lui Sam Altman pe o piață pe care concurează și compania de AI a lui Musk, xAI, despre care Antena 3 notează că a fuzionat în februarie cu SpaceX. Microsoft, „controlul” și disputa despre cine decide În depoziția din această săptămână, Musk a reluat ideea că, în primii ani ai OpenAI, el ar fi trebuit să fie la conducere pentru a se asigura că tehnologia este folosită în siguranță. În același context, el a invocat investiția Microsoft de 20 de miliarde de dolari în OpenAI (aprox. 92 miliarde lei) ca motiv de îngrijorare, argumentând că „Microsoft are propriile motivații” care ar putea devia de la obiectivele inițiale. Musk a formulat în instanță și o întrebare către jurați, în linie cu teza sa privind riscurile: „Chiar ați vrea ca Microsoft să controleze superinteligența digitală?” Materialul citat de Antena 3, o analiză CNN, punctează însă că alternativa sugerată implicit de Musk, cel puțin în primii ani ai OpenAI, ar fi fost un control concentrat în jurul lui Musk și al unui consiliu dominat de numiri făcute de el. Musk ar fi spus că „avea nevoie de control” la început, anticipând ulterior diluarea participației prin intrarea altor investitori. O listă scurtă de „stăpâni” ai AGI și problema de legitimitate Analiza CNN redată de Antena 3 susține că, în timp ce părțile se contrazic, opțiunile discutate rămân, practic, în interiorul unui cerc restrâns de mari jucători: Musk, OpenAI (condusă de Sam Altman), Microsoft și, eventual, Google, Meta sau Anthropic. În același material apare și reacția unor membri ai juriului, care ar indica o ostilitate față de Musk, inclusiv formulări dure din chestionarele de selecție. Judecătoarea federală Yvonne Gonzalez Rogers ar fi recunoscut existența acestei ostilități, dar a susținut că ea nu exclude integritatea procesului judiciar. Instanța delimitează tema: nu este un proces despre riscurile AI Judecătoarea a intervenit și pe fondul retoricii despre riscurile existențiale ale AI, remarcând – potrivit textului – ironia faptului că Musk dezvoltă o companie în același domeniu. Tot ea a delimitat însă obiectul cauzei, spunând că nu este un proces despre riscurile AI sau efectele asupra omenirii, ci că acesta ar putea fi subiectul unui proces viitor. În termeni de impact, cazul evidențiază o tensiune care depășește disputa dintre două nume: cum se stabilește guvernanța (cine controlează, cu ce mandat și ce mecanisme de verificare) într-o industrie în care capitalul mare și infrastructura tehnologică tind să concentreze decizia în mâinile câtorva companii și fondatori. [...]
Sam Altman încearcă să reducă anxietatea legată de concedieri, susținând că OpenAI vizează „instrumente” care amplifică munca oamenilor, nu „entități” care îi înlocuiesc , potrivit IT之家 . Mesajul vine pe fondul unei percepții tot mai răspândite că inteligența artificială ar putea prelua o parte semnificativă din locurile de muncă, după un an marcat în SUA de valuri de disponibilizări. Altman a scris pe platforma X că direcția companiei este să construiască tehnologii care „îmbunătățesc și cresc capacitățile umane”, nu sisteme menite să înlocuiască oamenii. În aceeași intervenție, el a argumentat că pesimismul pe termen lung legat de „înlocuirea oamenilor de către AI” este greșit, deoarece, în timp, oamenii vor găsi „munci mai semnificative”. De ce contează: concedierile asociate cu AI alimentează rezistența față de tehnologie Publicația dă ca exemplu cazul dezvoltatorului jocului mobil „Candy Crush”, compania King, care ar fi concediat ingineri ce lucrau la un instrument de generare a nivelurilor cu ajutorul AI, după finalizarea proiectului, aceștia fiind înlocuiți de sistemul pe care l-au construit. În acest context, IT之家 notează că mulți oameni cred că AI va „prelua toate joburile”, iar această stare de spirit amplifică reticența față de tehnologie. Context: declarațiile din industrie care amplifică temerile Materialul amintește și de pozițiile CEO-ului Anthropic, Dario Amodei, care a susținut în repetate rânduri că lumea ar putea ajunge la un punct în care „tot codul este scris de AI” într-un interval de „șase luni până la un an”, contribuind la creșterea anxietății în jurul impactului AI asupra muncii. Ce promite Altman pe termen lung Altman a schițat și o viziune optimistă despre viitor, sugerând că oamenii ar putea avea o „viață prosperă și minunată” chiar și dacă nu își doresc să muncească din greu, fără a detalia însă cum ar funcționa concret un astfel de scenariu. [...]
Google Photos testează o funcție de „probă virtuală” cu AI, care poate schimba modul în care utilizatorii își aleg ținutele din propriile fotografii , potrivit CNET . Instrumentul promite să îi ajute pe oameni să se „vadă” în diferite haine din garderobă, direct în aplicație, fără să fie nevoie să încerce fizic fiecare combinație. Miza practică este una operațională: dacă funcția ajunge la scară largă, Google Photos ar putea deveni mai mult decât o arhivă de imagini și ar intra în zona de utilitate zilnică, prin recomandări și vizualizări generate cu inteligență artificială pentru ținute. Pentru utilizatori, asta înseamnă mai puțin timp pierdut cu alegerea hainelor și, potențial, o nouă categorie de funcții „asistent” în aplicațiile foto. Ce face, concret, noul instrument Din informațiile prezentate, funcția folosește inteligența artificială pentru a genera o previzualizare a utilizatorului în diferite articole vestimentare, pe baza fotografiilor existente. Cu alte cuvinte, aplicația încearcă să simuleze cum ar arăta o persoană purtând diverse haine din garderobă. CNET nu oferă, în fragmentul disponibil, detalii tehnice despre modelul folosit, condițiile exacte de utilizare sau dacă funcția este disponibilă public ori doar în testare limitată. De ce contează pentru ecosistemul Google Photos O astfel de funcție împinge Google Photos spre o zonă în care fotografiile nu mai sunt doar „amintiri”, ci devin date de intrare pentru servicii personalizate. În practică, asta poate crește timpul petrecut în aplicație și dependența de funcțiile AI integrate, într-un moment în care marile platforme încearcă să justifice investițiile în inteligență artificială prin utilități concrete pentru consumatori. Ce rămâne neclar În materialul sursă extras aici lipsesc informații esențiale pentru a evalua impactul complet: când ar urma să fie lansată funcția și în ce țări; dacă va fi gratuită sau legată de un abonament; ce limitări are (tipuri de fotografii, acuratețe, erori posibile); cum sunt gestionate confidențialitatea și datele folosite pentru generare. Fără aceste detalii, rămâne de văzut dacă instrumentul va deveni o funcție de masă în Google Photos sau va rămâne un experiment de nișă. [...]
Dreame încearcă să se diferențieze pe o piață matură a smartphone-urilor printr-o combinație de modularitate și poziționare „de lux” , mizând pe un tip de produs care, dacă ajunge în producție și distribuție la scară, ar putea schimba modul în care utilizatorii își upgradează telefonul și, implicit, ciclul de înlocuire. Demonstrația a fost făcută de Steve Wozniak, potrivit CNET . Din informațiile disponibile în material, accentul cade pe ideea de „ smartphone modular ” — adică un telefon proiectat astfel încât anumite componente să poată fi schimbate sau înlocuite separat — și pe o abordare de produs premium, descrisă ca „luxury”. Pentru consumatori, promisiunea modularității este, în general, una practică: reparații mai ușoare și posibilitatea de a îmbunătăți anumite părți fără a cumpăra un dispozitiv complet nou. De ce contează: modularitatea poate afecta costurile și durata de viață a telefoanelor Într-o industrie în care diferențierea se face tot mai greu, un design modular poate avea impact direct asupra costului total de utilizare (cât te costă, în timp, să deții un telefon) și asupra duratei de viață a dispozitivului. Dacă utilizatorul poate înlocui doar o componentă, presiunea de a schimba întregul telefon la 2-3 ani ar putea scădea. Totuși, materialul nu oferă detalii despre prețuri, disponibilitate comercială, piețe-țintă sau specificații tehnice, astfel că rămâne neclar cât de aproape este Dreame de un produs de masă și ce compromisuri ar implica (de exemplu, grosime, greutate, rezistență sau compatibilitate între module). Ce se știe și ce lipsește din informația publică Pe baza textului furnizat, elementele certe sunt limitate la: implicarea lui Steve Wozniak într-o prezentare/demonstrație; existența unor smartphone-uri Dreame descrise ca „modulare” și „de lux”. Lipsesc, în schimb, informații esențiale pentru a evalua impactul economic și operațional: calendar de lansare, prețuri, canale de vânzare, parteneriate, precum și detalii despre ce anume este modular (camera, bateria, stocarea etc.) și cum se face înlocuirea componentelor. În absența acestor date, relevanța imediată pentru piață ține mai ales de semnalul strategic: Dreame testează o direcție de diferențiere care, dacă este susținută de execuție și distribuție, poate pune presiune pe producătorii consacrați să ofere reparații și upgrade-uri mai accesibile. [...]
O instanță britanică a obligat Samsung să plătească ZTE 392 milioane de dolari (aprox. 1,8 miliarde lei) într-un litigiu de licențiere de brevete esențiale pentru conectivitatea smartphone-urilor , potrivit iThome . Decizia vizează componenta din Marea Britanie a unei dispute globale privind condițiile și costurile pentru utilizarea brevetelor ZTE în telefoanele Samsung. Hotărârea a fost pronunțată vineri, ora locală, de Înalta Curte din Anglia și Țara Galilor . Judecătorul Richard Meade a stabilit că plata este o sumă unică („lump sum”), după ce companiile nu au reușit să ajungă la un acord pentru reînnoirea unei înțelegeri anterioare din 2021. De ce contează pentru telecom: costul licențelor „esențiale” și riscul de litigii Cazul se înscrie în seria de conflicte din industria telecom privind licențele FRAND (condiții „corecte, rezonabile și nediscriminatorii”) pentru brevete considerate critice pentru accesul la rețea. În astfel de dosare, miza economică este ridicată: licențele pot influența direct costul de producție și marjele pe segmentul smartphone, iar deciziile instanțelor pot deveni repere în negocierile dintre producători și deținătorii de portofolii de brevete. Cum s-a ajuns la sumă și ce urmează În proces, Samsung a cerut în decembrie 2024, la Londra, stabilirea în instanță a unor termeni FRAND pentru licențiere. Instanța a fixat acum plata la 392 milioane de dolari (aprox. 1,8 miliarde lei), o valoare: peste plafonul de 200 milioane de dolari (aprox. 920 milioane lei) susținut de Samsung; sub nivelul de 731 milioane de dolari (aprox. 3,4 miliarde lei) solicitat de ZTE. Pe plan internațional, ZTE a deschis procese paralele împotriva Samsung în China, Germania și Brazilia, pe același tip de dispută de licențiere, conform informațiilor citate de Reuters în materialul preluat de iThome. Samsung și ZTE nu au comentat imediat, iar ambele companii au drept de apel, ceea ce lasă deschisă posibilitatea prelungirii litigiului și a incertitudinii privind costul final al licenței. [...]
O actualizare a aplicației Apple Support a inclus din greșeală un fișier „Claude.md”, expunând indicii despre cum Apple folosește AI în dezvoltare și în arhitectura de suport , potrivit IT之家 . Incidentul, retras „de urgență” în 24 de ore, ridică o problemă operațională mai importantă decât „vibe coding”: cum mai arată controlul de calitate și revizia de cod când echipele se bazează pe asistenți AI și pe automatizări de livrare. Ce s-a întâmplat și unde a apărut fișierul Fișierul „Claude.md” a ajuns în pachetul de distribuție al aplicației Apple Support odată cu actualizarea la versiunea 5.13, livrată pe 1 mai. Descoperirea a fost semnalată de Aaron Perris, descris în material ca analist la MacRumors. Apple Support este aplicația oficială de asistență post-vânzare, folosită pentru chat cu specialiști, diagnosticare, programări la service și achiziția AppleCare. Ce indică „Claude.md” despre sistemul de suport: AI și oameni pe aceeași „bandă” Conținutul expus descrie o arhitectură de conversație în care Apple ar folosi un sistem cu două „backend-uri” (două componente de server): Juno AI pentru răspunsuri automate; Live Agents pentru preluarea de către operatori umani. Trecerea între cele două ar fi făcută printr-un strat de protocol, astfel încât „codul de deasupra” să nu știe dacă un mesaj vine de la om sau de la AI. În plus, modelul de mesaje ar avea trei roluri: „client” (utilizator), „agent” (operator Apple Support) și „assistant” (AI), procesate prin același flux, fără indicii explicite către utilizator despre cine răspunde, conform descrierii din material. Separat, sursa menționează și un modul „SAComponents”, prezentat ca o bibliotecă de componente de interfață (UI), fără logică de business, cu documentație DocC. De ce contează pentru companii: scăpări de livrare și guvernanță a codului în era AI Materialul pune accent pe faptul că nu fișierul în sine ar fi „marele secret”, ci faptul că un artefact intern a ajuns în producție , ceea ce sugerează o breșă în procesul de revizie și împachetare a aplicației. Discuția se leagă și de o controversă practică: dacă „Claude.md” (un fișier folosit, în general, pentru a instrui un asistent AI despre proiect: structură, reguli, pași de build, „capcane” de evitat) ar trebui: să fie păstrat în controlul versiunilor (ca documentație de proiect), sau să fie ignorat (de tip „configurație de mediu”, ținut local). Însă întrebarea operațională rămâne: cum a trecut fișierul din depozit/arbore de proiect în pachetul final publicat . Context: Apple și Anthropic , plus limitele concluziilor IT之家 notează că Bloomberg, prin Mark Gurman, ar fi indicat anterior că Apple rulează intern o versiune personalizată a modelului Claude pe serverele proprii, pentru a păstra datele în infrastructura companiei. Totodată, este citată și o poziție atribuită unui utilizator Hacker News care se prezintă drept fost angajat Apple: existența multor echipe izolate ar însemna că folosirea Claude într-un proiect nu dovedește automat o practică uniformă la nivelul întregii companii. Articolul mai menționează o statistică dintr-un sondaj pe 120.000 de dezvoltatori, potrivit căreia 92,6% folosesc cel puțin lunar un asistent AI de programare, ca argument că fenomenul este generalizat în industrie. Ce urmează Din informațiile prezentate nu reiese dacă Apple a comunicat public cauza exactă a includerii fișierului sau dacă a schimbat procedurile de livrare. Cert este că retragerea rapidă (în 24 de ore, conform materialului) limitează expunerea, dar nu elimină întrebarea de fond pentru organizațiile care dezvoltă software cu ajutorul AI: cine și cum mai face „review” eficient, astfel încât fișierele și instrucțiunile interne să nu ajungă în producție . [...]
Apple ar putea ține pe loc prețul de intrare la iPhone 18 Pro , dar ar compensa prin scumpirea variantelor cu stocare mare, potrivit Notebookcheck . Informația, atribuită unui raport al analistului Jeff Pu , indică o strategie de preț menită să atragă utilizatori de Android într-un moment în care costurile componentelor (în special memoria) cresc în industrie. Conform aceleiași surse, Apple ar urmări să păstreze prețurile de pornire la 1.099 dolari (aprox. 5.050 lei) pentru iPhone 18 Pro și 1.199 dolari (aprox. 5.520 lei) pentru iPhone 18 Pro Max, în pofida scumpirilor din lanțul de aprovizionare care ar împinge în sus prețurile la rivalii din zona Android. „Capcana” ar fi la stocare: marje protejate prin versiunile scumpe Notebookcheck notează că menținerea prețului de intrare „nu spune toată povestea”: Apple ar putea pune un adaos mai mare pe configurațiile cu stocare ridicată, pentru a-și proteja marjele. Cu alte cuvinte, baza rămâne relativ accesibilă în segmentul premium, dar trecerea la 512 GB sau 1 TB ar putea deveni semnificativ mai costisitoare (sursa nu oferă niveluri de preț pentru aceste variante). Publicația amintește și contextul recent: modelul de bază iPhone 17 Pro ar fi venit cu o creștere de preț față de iPhone 16 Pro, iar Apple a menținut timp de opt ani pragul de 999 dolari pentru iPhone-urile premium (începând cu iPhone X din 2017). De ce contează: Apple ar miza pe „preț de intrare” ca armă competitivă Dacă scenariul se confirmă, Apple ar folosi un mix de: preț de pornire stabil la modelele Pro, pentru a reduce bariera de intrare; monetizare mai agresivă a upgrade-urilor , în special la stocare, unde cererea e ridicată în segmentul premium. În paralel, Notebookcheck menționează că un iPhone pliabil, numit iPhone Ultra , ar urma să fie poziționat deasupra gamei, cu un preț pe măsură, ceea ce ar face și mai importantă menținerea atractivității modelelor Pro. Calendarul lansărilor, potrivit sursei Notebookcheck scrie că iPhone 18 Pro și iPhone 18 Pro Max sunt așteptate „în această toamnă”, alături de pliabilul iPhone Ultra. Pentru restul gamei, publicația indică o lansare în primăvara lui 2027 pentru iPhone 18, iPhone Air 2 și iPhone 18e. Informațiile sunt prezentate ca raport/estimare de analist, deci rămân deocamdată neconfirmate oficial de Apple. [...]
Apple a dus cheltuielile de cercetare-dezvoltare la un nou record, 11,4 miliarde de dolari (aprox. 52 miliarde lei), cu accent pe inteligență artificială , potrivit Android Headlines . Miza economică este dublă: compania își apără avantajul competitiv într-o piață care se mută rapid spre produse și servicii bazate pe AI, dar își și crește baza de costuri într-un moment în care investitorii cer rezultate vizibile din aceste investiții. Suma de 11,4 miliarde de dolari este prezentată ca un nou maxim pentru bugetul de R&D (cercetare și dezvoltare), iar publicația leagă creșterea de intensificarea eforturilor Apple în zona de inteligență artificială și de dezvoltarea de produse viitoare. De ce contează: presiune pe marje și pe ritmul de livrare a „AI-ului” în produse Un buget mai mare de R&D înseamnă, pe termen scurt, costuri operaționale mai ridicate, care pot pune presiune pe marje dacă nu sunt compensate de venituri suplimentare. Pe termen mediu, investiția este un pariu pe capacitatea Apple de a transforma AI-ul în funcții și produse care să susțină vânzările de hardware și să accelereze veniturile din servicii. În același timp, un nivel record al cheltuielilor ridică așteptările pieței: dacă investițiile sunt „turnate” în AI, următorul pas logic este ca utilizatorii și investitorii să vadă îmbunătățiri concrete în ecosistem, nu doar promisiuni. Ce indică direcția investițiilor Din informațiile prezentate, accentul cade pe: creșterea investițiilor în cercetare și dezvoltare pentru „produse viitoare”; orientarea mai pronunțată către inteligență artificială, ca zonă prioritară de dezvoltare. Publicația nu detaliază, în fragmentul disponibil, proiecte specifice sau un calendar de lansări asociat acestor cheltuieli, astfel că rămâne neclar ce produse sau funcții vor absorbi cea mai mare parte a bugetului și când ar urma să se vadă rezultatele în piață. [...]