Știri
Știri din categoria Tehnologie & Știință
Armata SUA a folosit inteligența artificială Claude în atacurile asupra Iranului , la doar câteva ore după ce președintele Donald Trump a ordonat oprirea utilizării tehnologiei dezvoltate de compania Anthropic în instituțiile federale, potrivit informațiilor publicate de Moneycontrol , care citează relatări din presa americană. Conform sursei, Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) ar fi utilizat modelul Claude pentru evaluări de informații, identificarea țintelor și simularea unor scenarii de luptă în cadrul operațiunilor împotriva Iranului. Oficialii militari nu au comentat public detalii despre sistemele folosite în misiunile în curs. Decizia Casei Albe de a întrerupe colaborarea cu Anthropic a venit pe 27 februarie 2026, după un conflict deschis între administrație și conducerea companiei. Potrivit NDTV , Trump a cerut agențiilor federale să renunțe la tehnologia firmei, invocând riscuri pentru securitatea națională. În paralel, Pentagonul ar fi primit un termen de șase luni pentru a elimina treptat sistemele bazate pe Claude. Tensiunile ar fi izbucnit după ce secretarul Apărării a solicitat acces extins la instrumentele de inteligență artificială pentru orice utilizare militară considerată „legală”, solicitare respinsă de conducerea Anthropic pe motive etice. În acest context, compania a fost desemnată drept posibil „risc în lanțul de aprovizionare”, decizie pe care intenționează să o conteste. Claude era, potrivit relatărilor, singurul model de inteligență artificială aprobat pentru fluxuri clasificate din infrastructura Pentagonului, prin parteneriate cu firme din domeniul tehnologic. Alte companii, precum OpenAI și xAI, au semnat între timp acorduri pentru medii securizate, însă înlocuirea completă a sistemelor existente ar putea dura luni. Episodul evidențiază dependența tot mai mare a armatei americane de soluții de inteligență artificială în operațiuni reale și dificultatea separării rapide de furnizori integrați adânc în infrastructura militară. Disputa dintre administrație și sectorul tehnologic ridică semne de întrebare privind echilibrul dintre considerentele etice, interesele comerciale și prioritățile de securitate națională. [...]
HONOR mizează pe inteligența artificială integrată în hardware la MWC 2026 , unde a prezentat conceptul Robot Phone, noul pliabil Magic V6 și un robot umanoid, consolidând strategia Augmented Human Intelligence, potrivit comunicatului oficial . La Barcelona, compania a detaliat implementarea ALPHA PLAN prin trei piloni: Alpha Phone, Alpha Store și Alpha Lab, mizând pe integrarea AI la nivel de dispozitiv, ecosistem și cercetare avansată. Elementul central al prezentării a fost Robot Phone, un concept care mută inteligența artificială din interfața software în mișcare fizică. Robot Phone – smartphone cu mișcare autonomă Conceptul integrează un micro-motor și un sistem gimbal 4DoF miniaturizat, care permit dispozitivului: să ajusteze automat unghiul de filmare, să urmărească utilizatorul în timp real, să reacționeze prin mișcări expresive sincronizate. Telefonul dispune de senzor de 200 MP, stabilizare avansată, AI Object Tracking și funcția AI SpinShot pentru rotații inteligente de 90° și 180°. HONOR poziționează astfel dispozitivul la granița dintre smartphone și echipament video profesional. Magic V6 – autonomie mare într-un format subțire Alături de conceptul experimental, HONOR a lansat Magic V6, un pliabil cu profil de 8,75 mm pliat și baterie de 6.660 mAh, realizată cu tehnologie siliciu-carbon de generația a cincea. Dispozitivul integrează: două ecrane LTPO 2.0 (6,52 inci exterior și 7,95 inci interior), rată de refresh adaptivă 1–120 Hz, luminozitate HDR de până la 6.000 niți, protecție IP68 și IP69. Magic V6 este echipat cu Snapdragon 8 Elite Gen 5 și sistem avansat de răcire, fiind orientat spre productivitate și multitasking asistat de AI. Disponibilitatea este anunțată pentru a doua jumătate a anului 2026. Ecosistem extins: tabletă, laptop și robot umanoid HONOR a prezentat și MagicPad 4, cu Snapdragon 8 Gen 5 și ecran OLED 3K la 165 Hz, precum și MagicBook Pro 14 cu procesoare Intel Core Ultra Series 3. Ambele dispozitive sunt integrate în ecosistemul AI al companiei. În plus, brandul a dezvăluit primul său robot umanoid, conceput pentru asistență în scenarii cotidiene și conectat nativ la smartphone, marcând extinderea strategică în robotică. Prin aceste lansări, HONOR își poziționează portofoliul 2026 în jurul unei idei centrale: integrarea AI nu doar în aplicații, ci în mecanică, interacțiune fizică și ecosistem conectat. [...]
Lenovo pregătește un concept de laptop modular cu funcții AI înainte de MWC 2026 , iar primele imagini arată un ThinkBook cu design neobișnuit, potrivit Gizmochina . Dispozitivul, prezentat drept „ThinkBook Modular AI PC concept”, ar urma să fie dezvăluit oficial la târgul Mobile World Congress din Barcelona, care începe pe 2 martie 2026. Randările publicate de cunoscutul leaker Evan Blass arată un laptop care, la prima vedere, pare unul clasic. Diferența apare în zona inferioară: tastatura și zona de control pot fi înlocuite cu un al doilea ecran, sugerând un sistem cu module detașabile sau interschimbabile. Ce indică imaginile scurse Posibilitatea de a comuta între tastatură fizică și ecran secundar. Configurații diferite, inclusiv cu ecranul principal detașat și poziționat lateral. Un design care sugerează conectare magnetică sau prin pini speciali, fără detalii oficiale confirmate. Conceptul pare orientat spre flexibilitate: utilizatorii ar putea folosi un al doilea ecran pentru spațiu suplimentar de lucru, desen sau controale dedicate, iar la nevoie să revină la configurația tradițională de laptop. Nu este clar cum sunt integrate funcțiile de inteligență artificială, ce rezoluție au panourile sau dacă există suport pentru stylus. Lenovo a mai prezentat la edițiile anterioare ale MWC concepte cu ecrane rulabile, panouri transparente sau accesorii magnetice, dintre care unele au influențat ulterior produse comerciale. Deocamdată nu există informații privind o lansare pe piață, iar dispozitivul ar putea rămâne un exercițiu de design menit să testeze reacția publicului. Prezentarea oficială este așteptată în zilele următoare, odată cu deschiderea MWC 2026, când compania ar putea oferi detalii suplimentare despre direcția sa în zona calculatoarelor personale cu inteligență artificială. [...]
Manualul utilizatorului pentru DJI Osmo Pocket 4 a apărut online înaintea lansării oficiale , dezvăluind detalii despre noua cameră dedicată vloggingului, potrivit Notebookcheck . Documentul scurs, publicat inițial de site-ul The New Camera, pare autentic și oferă o primă privire asupra designului și versiunilor în care va fi disponibil produsul. DJI Osmo Pocket 4 este succesoarea modelului Osmo Pocket 3 și ar urma să fie una dintre cele două camere pentru creatori de conținut pe care compania chineză le pregătește pentru 2026. Deși în mediul online se vorbește și despre o variantă Pro, momentan doar versiunea standard pare pregătită pentru lansare, posibil chiar luna viitoare. Ce indică documentul scurs Confirmarea existenței unei versiuni „Creator Combo”, similară generației anterioare. Prezentarea butoanelor fizice și a elementelor de control ale camerei. Coduri QR pentru aplicație și manual complet, care însă nu au putut fi accesate. Imaginea publicată arată prima pagină din ghidul de pornire rapidă, unde sunt ilustrate principalele componente ale camerei. Deși specificațiile tehnice detaliate nu apar în documentul vizibil, scurgerea confirmă că DJI păstrează strategia de a oferi mai multe pachete dedicate vloggerilor, cu accesorii suplimentare. Prețul nu a fost dezvăluit. În prezent, Osmo Pocket 3 se vinde la aproximativ 390 de euro pe platformele online, iar noul model ar putea fi poziționat într-un segment similar sau ușor superior, în funcție de îmbunătățirile hardware. Faptul că unități de preproducție ar fi deja în circulație sugerează că lansarea oficială este aproape, iar alte informații ar putea apărea în perioada următoare. [...]
Sonda chineză Tianwen-2 funcționează normal în drum spre asteroidul Kamoʻoalewa , iar autoritățile de la Beijing confirmă că misiunea de prelevare de probe rămâne în grafic, potrivit SpaceNews . Actualizarea oficială, rară în cazul programului spațial chinez, a fost prezentată pe 9 februarie 2026 de Zhou Jishi, reprezentant al Administrației Naționale Spațiale din China, în cadrul unei reuniuni ONU la Viena. Lansată pe 28 mai 2025, Tianwen-2 se află în prezent pe o traiectorie heliocentrică de transfer către asteroidul apropiat de Pământ 469219 Kamoʻoalewa (2016 HO3). Deși data exactă a sosirii nu a fost anunțată, calendarul indică o posibilă atingere a obiectivului în iulie 2026, urmând ca probele colectate să fie aduse pe Pământ până la sfârșitul lunii noiembrie 2027. Etapele misiunii Apropiere graduală de asteroid, la altitudini de 20 km, 3 km, 600 m și 300 m. Studierea suprafeței cu 11 instrumente științifice, inclusiv camere, spectrometre și radar. Colectarea probelor prin trei metode: prelevare din plutire, atingere rapidă și ancorare. Revenirea pe Pământ cu eșantioane în 2027. Redirecționarea sondei către cometa 311P/PANSTARRS, cu sosire estimată în 2034. Misiunea este considerată complexă deoarece Kamoʻoalewa este un corp mic, cu gravitație foarte redusă, formă și rotație insuficient cunoscute. Se presupune că asteroidul se rotește rapid, ceea ce complică manevrele de apropiere și prelevare. Interesul științific este major. Unele studii sugerează că asteroidul ar putea proveni din material ejectat de pe Lună, posibil dintr-un crater relativ tânăr, în timp ce alte cercetări indică o origine clasică în centura principală de asteroizi, urmată de migrarea spre apropierea Pământului. Probele aduse de Tianwen-2 ar putea clarifica această dispută. Programul face parte din seria Tianwen, care include și Tianwen-3, misiune de aducere de probe de pe Marte programată pentru 2028, și Tianwen-4, dedicată explorării sistemului lui Jupiter în jurul anului 2030. [...]
NASA introduce o misiune suplimentară de test înaintea revenirii astronauților pe Lună potrivit Reuters , agenția spațială americană modifică semnificativ programul Artemis și amână în practică momentul aselenizării cu echipaj. Anunțul a fost făcut pe 27 februarie 2026, la Centrul Spațial Kennedy din Florida, de administratorul NASA , Jared Isaacman, care a explicat că noua strategie este „singura cale” pentru a respecta termenele și a reduce riscurile tehnice. Noua misiune, programată pentru 2027 pe orbită joasă a Pământului, va testa andocarea capsulei Orion cu unul sau ambele module lunare dezvoltate de SpaceX, compania lui Elon Musk, și Blue Origin, fondată de Jeff Bezos. Testul este considerat esențial înainte ca NASA să trimită astronauți pe suprafața Lunii, misiune planificată acum pentru 2028, în cadrul Artemis IV . Ce se schimbă în programul Artemis Introducerea unei misiuni de andocare pe orbită terestră înaintea aselenizării. Renunțarea la modernizarea rachetei Space Launch System (SLS). Creșterea ritmului de producție și lansare a actualei versiuni SLS, cu obiectivul de cel puțin o lansare pe an. Decizia de a abandona dezvoltarea unei trepte superioare mai puternice pentru SLS afectează un contract de aproximativ 2 miliarde de dolari al companiei Boeing. NASA mizează însă pe accelerarea lansărilor, în condițiile în care în prezent racheta zboară o dată la doi sau trei ani. Programul Artemis, lansat în 2017 ca succesor al misiunilor Apollo încheiate în 1972, se confruntă cu întârzieri tehnice. Artemis II, prima misiune cu echipaj, ar urma să ducă patru astronauți – trei americani și un canadian – într-un zbor de zece zile în jurul Lunii. Recent, o scurgere de hidrogen și o problemă la treapta superioară a rachetei au forțat NASA să retragă vehiculul pentru reparații. Reconfigurarea programului are loc pe fondul competiției cu China, care vizează o aselenizare cu echipaj până în 2030. Oficialii americani subliniază că testele suplimentare sunt necesare pentru siguranța echipajelor și pentru a asigura un calendar sustenabil al misiunilor lunare. [...]
Xiaomi a lansat global modelul Xiaomi 17, un flagship compact cu ecran de 6,3 inch și procesor Snapdragon 8 Elite Gen5, disponibil acum și în România. Potrivit Mobilissimo , telefonul vine cu o baterie generoasă de 6330 mAh și suport pentru încărcare rapidă la 100W pe fir și 50W wireless. Design și Display Xiaomi 17 se remarcă prin dimensiunile sale compacte, măsurând 151,1 x 71,8 x 8,1 mm și cântărind 191 grame. Este disponibil în culori precum negru, verde, roz și albastru, deși nu toate nuanțele sunt disponibile în toate regiunile. Telefonul dispune de un ecran LPTO AMOLED de 6,3 inch, cu rezoluție FHD+ și rată de refresh de 120Hz, acoperit cu sticlă Dragon Crystal Glass. Specificații Tehnice La interior, Xiaomi 17 este echipat cu procesorul Snapdragon 8 Elite Gen5, 12 GB RAM LPDDR5X și opțiuni de stocare de 256 GB sau 512 GB UFS 4.1. Telefonul include un set de camere impresionant, cu o cameră principală de 50 megapixeli, telephoto și ultra-wide, fiecare de asemenea de 50 megapixeli. Camera frontală pentru selfie-uri are tot 50 megapixeli și suportă autofocus. Caracteristici Multimedia și Conectivitate Difuzoare stereo cu acustică Hi-Res și Dolby Atmos WiFi 7 și port USB Type-C 3.2 NFC și emițător infraroșu pentru controlul dispozitivelor smart Rezistență la apă și praf conform standardului IP68 Preț și Disponibilitate Xiaomi 17 este disponibil în România la prețuri de 4999 lei pentru varianta cu 256 GB stocare și 5199 lei pentru cea cu 512 GB. În cadrul ofertei de lansare, cumpărătorii primesc un voucher de 500 de lei, trei luni de Google AI Pro și trei luni de YouTube Premium. Oferta de Lansare 256GB: 4999 lei 512GB: 5199 lei Xiaomi 17 se poziționează ca un concurent puternic pe piața smartphone-urilor, având dotări similare cu Samsung Galaxy S26, dar oferind un avantaj prin capacitatea bateriei și încărcarea rapidă. Lansarea sa la MWC 2026 marchează un început promițător pentru companie în acest an. [...]
Mai mulți clienți Orange România reclamă abonări neașteptate la VRTube , un serviciu digital care poate genera costuri suplimentare de circa 45 de lei pe lună, potrivit Ziaruldeiasi.ro . Conform sursei, utilizatorii spun că abonamentul VRTube ajunge să apară pe factură fără să fie limpede când și cum a fost activat, uneori după un simplu click pe un clip online. În unele cazuri, costul este indicat la nivelul de 8–9 euro pe lună, echivalentul a aproximativ 45 de lei. „Voiam să vizionez un video pe site-ul unei televiziuni din România și am dat click pe un clip. În câteva secunde am primit mesaj că m-am abonat la VRTube. Nu am primit în prealabil nicio notificare care să mă atenționeze că voi accesa un serviciu. Ciudat a fost că nici clipul nu s-a deschis, reclama simula un video”, a povestit un cititor. Nemulțumirile s-au mutat și în spațiul public, pe forumuri și rețele sociale, unde clienții descriu dificultăți în a se dezabona și spun că își verifică atent facturile pentru a evita taxări repetate pentru un serviciu pe care nu îl doresc. Orange precizează că activarea se face prin platformele partenerilor, prin reclame online sau prin SMS-uri promoționale, iar dezabonarea trebuie cerută direct furnizorului serviciului. Plata se realizează fie prin factura lunară, fie din creditul prepay, mai notează publicația. Continuarea informațiilor este indicată de sursă ca fiind în Ziarul de Iași. [...]
Administrația Trump interzice utilizarea Anthropic în guvern, iar OpenAI semnează un acord cu Pentagonul , potrivit unei investigații publicate de NBC News . Decizia vine după luni de tensiuni între Departamentul Apărării și compania Anthropic privind condițiile de utilizare a sistemelor sale de inteligență artificială în scopuri militare. Președintele Donald Trump a anunțat că toate agențiile federale trebuie să înceteze „imediat” folosirea tehnologiei Anthropic, iar secretarul Apărării, Pete Hegseth, a declarat că firma va fi desemnată „risc pentru lanțul de aprovizionare la adresa securității naționale”. O astfel de etichetare ar interzice contractorilor militari să colaboreze cu compania. Agențiile ar avea la dispoziție șase luni pentru a încheia contractele existente. Decizia survine pe fondul divergențelor legate de utilizarea inteligenței artificiale pentru arme autonome sau supraveghere internă. Anthropic, condusă de Dario Amodei , a cerut garanții ferme că tehnologia sa nu va fi folosită pentru supraveghere în masă sau sisteme letale complet autonome. Pentagonul a susținut că trebuie să poată utiliza modelele „pentru orice scop legal”. La scurt timp după anunțul Casei Albe, directorul OpenAI, Sam Altman, a transmis că firma sa a încheiat un acord cu Departamentul Apărării pentru a implementa modelele sale pe rețele clasificate. El a precizat că înțelegerea include interdicții privind supravegherea în masă și utilizarea autonomă a forței letale, precum și mecanisme suplimentare de siguranță. Anthropic a reacționat afirmând că nu a primit o notificare oficială și a amenințat cu acțiuni în instanță, susținând că desemnarea ar crea un precedent periculos pentru companiile americane care negociază cu guvernul. Mai mulți lideri din industria tehnologică au criticat măsura, iar un grup de parlamentari democrați a acuzat Pentagonul că exercită presiuni nejustificate asupra unei companii private. Până în această săptămână, Anthropic era singura companie majoră de inteligență artificială autorizată să opereze pe rețele clasificate ale guvernului american. Contractul său cu Pentagonul putea ajunge la 200 de milioane de dolari. Rămâne neclar cum va fi redistribuită această capacitate tehnologică și dacă alte companii vor urma modelul OpenAI în relația cu Departamentul Apărării. [...]
Xiaomi 17 Ultra a fost lansat oficial în Europa, în cadrul MWC 2026 , marcând debutul european al celui mai avansat cameraphone al companiei chineze. După prezentarea inițială din China, în ziua de Crăciun 2025, modelul ajunge acum oficial pe piața din România și din restul Europei, cu accent clar pe fotografie și performanță de top. Lansarea a avut loc în cadrul Mobile World Congress 2026, unde Xiaomi a subliniat noua etapă a colaborării cu Leica, descrisă drept una de co-creare strategică. Xiaomi 17 Ultra mizează pe un senzor principal de 1 inch, Light Fusion 1050L, cu tehnologie LOFIC pentru un HDR îmbunătățit și o capacitate crescută de captare a luminii în condiții dificile. Cameră foto – punctul central Sistemul foto include: Cameră principală de 50 MP, f/1.67, cu stabilizare optică; Teleobiectiv Leica de 200 MP, cu zoom optic mecanic între 75 și 100 mm; Zoom extins până la echivalentul a 400 mm; Filmare 8K la 30 fps și 4K Dolby Vision la 120 fps; Suport pentru înregistrare Log 4K și standardul profesional ACES. Pentru pasionații de fotografie, compania oferă separat un Photography Kit Pro, cu mâner dedicat și baterie integrată de 2000 mAh, care transformă telefonul într-un dispozitiv apropiat de o cameră compactă. Ecran și construcție Telefonul are un ecran Xiaomi HyperRGB OLED de 6,9 inch, rezoluție 2608 x 1200 pixeli și rată de refresh adaptivă între 1 și 120 Hz. Luminozitatea atinge 3500 nits, iar suportul HDR10+ și Dolby Vision completează pachetul multimedia. Carcasa are 8,29 mm grosime și 218 grame, cu protecție IP68 și sticlă Xiaomi Shield Glass 3.0. Hardware și autonomie La interior regăsim procesorul Snapdragon 8 Elite Gen 5, realizat pe 3 nm, alături de 16 GB RAM LPDDR5X și opțiuni de stocare de 512 GB sau 1 TB UFS 4.1. Bateria de 6000 mAh este una dintre cele mai mari integrate pe un model Ultra, cu încărcare la 90W prin cablu și 50W wireless. Prețuri în România În România, prețurile recomandate sunt: 7199 lei pentru versiunea 16 GB + 512 GB; 7799 lei pentru varianta 16 GB + 1 TB; 899 lei pentru Photography Kit Pro. Până la finalul lunii martie 2026, cumpărătorii beneficiază și de un voucher de 700 lei la achiziție. Modelul este disponibil pe site-ul oficial Xiaomi România și prin principalii retaileri și operatori telecom. Prin acest model, Xiaomi încearcă să își consolideze poziția în segmentul premium, mizând pe performanță foto avansată, autonomie extinsă și specificații de vârf într-un format mai subțire decât generațiile anterioare. [...]
Amazon și OpenAI vor dezvolta modele personalizate pentru aplicațiile orientate către clienți ale Amazon , potrivit Amazon , în cadrul unui parteneriat strategic multianual care combină modelele OpenAI cu infrastructura Amazon Web Services (AWS) și cu platforma Amazon Bedrock. Componenta cu impact direct asupra produselor Amazon este colaborarea pentru „modele personalizate” (adică versiuni adaptate ale modelelor OpenAI , ajustate pentru nevoi specifice), pe care echipele Amazon le vor putea folosi în aplicații și agenți de inteligență artificială care interacționează cu clienții. Compania spune că aceste modele vor completa portofoliul existent de modele disponibil dezvoltatorilor interni, inclusiv familia Nova a Amazon, oferind încă o opțiune pentru dezvoltare și livrare la scară. În paralel, AWS și OpenAI anunță că vor co-crea un „Stateful Runtime Environment” alimentat de modele OpenAI, care va fi disponibil prin Amazon Bedrock . Conceptul de „stateful” se referă la capacitatea sistemului de a păstra contextul și istoricul unei sarcini, astfel încât aplicațiile să poată „ține minte” pași anteriori, să lucreze între instrumente software și surse de date și să acceseze resurse de calcul într-un mod coerent pe durata unor fluxuri de lucru mai lungi. Lansarea este așteptată „în următoarele luni”, conform anunțului. Pentru dezvoltarea și operarea acestor aplicații, AWS va fi „ furnizorul exclusiv terț ” de distribuție în cloud pentru OpenAI Frontier, o platformă enterprise pentru construirea, implementarea și administrarea echipelor de agenți AI, cu guvernanță și securitate integrate. În logica Amazon , acest strat ar trebui să faciliteze trecerea de la prototipuri la utilizare în producție, inclusiv pentru scenarii în care agenții AI operează peste sisteme de business cu „context partajat”. Parteneriatul are și o dimensiune financiară și de infrastructură: Amazon va investi 50 de miliarde de dolari în OpenAI, începând cu o investiție inițială de 15 miliarde de dolari, urmată de încă 35 de miliarde de dolari „în lunile următoare”, condiționat de îndeplinirea unor criterii. Separat, OpenAI și AWS își extind acordul multianual existent (menționat la 38 de miliarde de dolari) cu încă 100 de miliarde de dolari pe opt ani, OpenAI angajându-se să consume aproximativ 2 gigawați de capacitate Trainium prin infrastructura AWS, pentru a susține cererea asociată mediului „stateful”, Frontier și alte sarcini avansate. Din perspectiva dezvoltării de modele personalizate pentru aplicațiile Amazon , miza este dublă: pe de o parte, acces la modele OpenAI ajustate pentru cazuri de utilizare specifice produselor orientate către clienți; pe de altă parte, un cadru tehnic (runtime „stateful” și integrare cu Bedrock/AgentCore) care să permită acestor modele să funcționeze mai robust în aplicații reale, cu memorie de lucru, identitate și acces controlat la resurse. Anunțul include, totodată, o serie de precizări privind caracterul prospectiv al unor elemente (calendar, performanțe, condiții), subliniind că rezultatele pot diferi de așteptări. [...]
NASA a revizuit programul lunar Artemis și a introdus o misiune suplimentară de testare, înaintea primei aselenizări cu astronauți americani după mai bine de 50 de ani, potrivit Agerpres , care citează Reuters. Ajustarea vine pe fondul intensificării competiției spațiale cu China și al avertismentelor interne privind necesitatea unor verificări suplimentare de siguranță. Modificarea centrală este introducerea, în cadrul Artemis III, a unui test de andocare (cuplare în spațiu) pe orbita joasă a Pământului între capsula Orion și unul sau chiar ambele module de aselenizare aflate în dezvoltare. Misiunea Artemis III este planificată pentru 2027 și ar urma să includă astronauți la bordul capsulei Orion, tocmai pentru a demonstra, în condiții reale, că procedura de andocare poate fi realizată înainte de etapa de coborâre spre Lună. În noua arhitectură a programului, aselenizarea cu echipaj, care anterior era asociată cu Artemis III, este împinsă în cadrul Artemis IV, programată pentru 2028. Reuters notează că decizia este legată și de evaluările experților americani în siguranța zborurilor, care au indicat că sunt necesare mai multe teste înainte ca NASA să încerce trimiterea unui echipaj pe suprafața Lunii, în timp ce China își menține obiectivul de a trimite astronauți pe Lună în 2030. Revizuirea include și o schimbare de direcție pentru racheta Space Launch System (SLS): NASA renunță la planul de modernizare pentru a se concentra pe creșterea producției și a frecvenței lansărilor, care a fost până acum relativ redusă față de rachete mai noi. Decizia afectează un contract de 2 miliarde de dolari cu Boeing pentru dezvoltarea unei trepte superioare mai puternice a SLS, plan care a fost anulat, conform informațiilor transmise. În paralel, programul Artemis rămâne dependent de un lanț industrial complex: SpaceX (Elon Musk) și Blue Origin (Jeff Bezos) dezvoltă module de aselenizare concurente, în timp ce Boeing și Northrop Grumman construiesc SLS, iar Lockheed Martin produce capsula Orion. NASA a efectuat deja un zbor de test fără echipaj cu SLS și Orion în 2022, iar pentru Artemis II are în vedere luna aprilie 2026, misiune care ar urma să ducă patru astronauți în jurul Lunii și înapoi pe Pământ. În acest context, noul test de andocare din Artemis III este prezentat ca un pas intermediar menit să reducă riscurile înaintea aselenizării propriu-zise. [...]