Știri
Tag: stramtoarea ormuz

Donald Trump a respins propunerea unui armistițiu de 45 de zile în războiul cu Iranul, potrivit Euronews România , care citează AFP via Agerpres. Casa Albă a confirmat luni că ideea a fost transmisă de țări mediatoare, însă președintele SUA nu a acceptat-o, iar operațiunea militară americană denumită „Furia epică” continuă. „Aceasta este o idee printre multe altele și președintele nu a validat-o. Operațiunea 'Furia epică' continuă și președintele se va exprima la ora 13:00”, ora Washingtonului, ora 17:00 GMT, la o conferință de presă, a indicat un responsabil american. Conform Axios , trei state mediatoare – Pakistan, Turcia și Egipt – ar fi propus un armistițiu de 45 de zile, prezentat ca un prim pas către încheierea războiului declanșat de SUA și Israel împotriva Iranului. Informația despre identitatea mediatorilor și conținutul inițiativei este atribuită publicației americane. În paralel, Trump a transmis un ultimatum Teheranului, amenințând că va intensifica atacurile asupra infrastructurii dacă Iranul nu redeschide complet Strâmtoarea Ormuz până marți, ora 20:00, ora Washingtonului (miercuri, ora 00:00 GMT). Președintele american a vorbit despre lovirea podurilor și a centralelor electrice, în cazul în care cererea nu este îndeplinită. Iranul a reacționat luni, afirmând că nu va negocia cu SUA sub presiunea ultimatumurilor și că a formulat propriile poziții și cereri ca răspuns la propunerile de armistițiu transmise prin intermediari. Tot potrivit surselor citate de Axios, discuțiile de mediere se concentrează pe redeschiderea completă a Strâmtorii Ormuz și pe o soluție privind uraniul înalt îmbogățit al Iranului, fie prin scoaterea acestuia din țară, fie prin diluare, condiții prezentate drept esențiale de SUA și Israel pentru un acord. [...]

Scumpirea accelerată a îngrășămintelor readuce presiune pe fermele europene , iar sectorul cere măsuri la nivelul UE, potrivit Economedia . Reprezentanții agriculturii sunt așteptați la Bruxelles pe 13 aprilie, la discuții cu Comisia Europeană, pe fondul creșterilor de preț alimentate de tensiunile din Orientul Mijlociu și de efectele acestora asupra pieței globale. „Situația este foarte gravă”, a declarat pentru AFP Amaury Poncelet, fermier cultivator de cereale din centrul Belgiei. Fermierul spune că a cumpărat în această iarnă îngrășăminte la 380 de euro pe tonă, față de 330 de euro vara trecută, iar după escaladarea tensiunilor din Iran prețurile au continuat să urce. Contextul este agravat de blocarea efectivă a Strâmtorii Ormuz de către Iran, ca reacție la atacurile americano-israeliene, un punct strategic prin care trece aproximativ o treime din îngrășămintele transportate pe mare către piața mondială. ONU și-a exprimat îngrijorarea, în special privind impactul asupra țărilor în curs de dezvoltare. În Europa, prețul îngrășămintelor pe bază de azot (obținute din gaze) a crescut cu aproximativ 20% în ultima lună și se apropie de 500 de euro pe tonă, ceea ce înseamnă o nouă lovitură pentru fermieri după scumpirile generate de războiul din Ucraina. Producătorii de cereale, mari consumatori de îngrășăminte, sunt printre cei mai afectați, iar Luc Vernet, reprezentant al think tank-ului Farm Europe, spune că nu au reușit să-și asigure un trai decent în ultimii trei ani; în Franța, aproximativ 300.000 de hectare folosite anterior pentru cereale au fost lăsate pârloagă sau abandonate din 2022, potrivit acestuia. Pe fondul crizei, Bruxellesul se confruntă din nou cu apeluri la intervenție. Comisia Europeană a impus taxe vamale ridicate pentru îngrășămintele din Rusia și intenționează să oprească importurile până în 2022, pentru a reduce veniturile care alimentează mașina de război a Moscovei, notează Economedia. Franța și organizațiile fermierilor cer suspendarea aplicării taxei europene la frontieră pe carbon pentru îngrășăminte, însă Comisia a exclus deocamdată această variantă; executivul comunitar spune că monitorizează prețurile și pregătește pentru luna mai un plan de acțiune care să vizeze „vulnerabilitățile structurale și dezechilibrele de piață”, inclusiv prin creșterea producției interne și alternative cu emisii reduse de carbon. [...]