Știri
Știri din categoria Externe
Şeful informaţiilor din cadrul IRGC a fost ucis într-un atac americano-israelian, care citează informații transmise de armata iraniană și relatate de presa internațională.
Loviturile ar fi avut loc luni, 6 aprilie, în zori, iar victima este generalul Majid Khatami (menționat și ca Majid Khademi), șeful serviciilor de informații din Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC). Conform articolului, acesta a condus anterior Organizația de Apărare a Informațiilor din IRGC și era considerat un ofițer-cheie în arhitectura de securitate a regimului.
Informația despre deces a fost anunțată de Gardienii Revoluției, citați de Sky News, iar autoritățile iraniene au confirmat că un lider al IRGC a fost ucis, potrivit The Times of Israel, menționează G4Media. Articolul mai susține că atacul a fost lansat de armatele americană și israeliană.
„Comandantul general Majid Khademi, puternicul şi instruitul şef al organizaţiei de informaţii a IRGC, a devenit martir în atacul terorist criminal al inamicului americano-sionist, astăzi în zori”, au declarat Gardienii Revoluţiei într-un mesaj difuzat pe Telegram.
De partea israeliană, ministrul apărării Israel Katz a declarat că a fost informat de șeful Statului Major că forțele israeliene l-au „eliminat” pe Khademi. Potrivit lui Katz, acesta ar fi fost „vinovat în mod direct” pentru atacuri mortale cu rachete împotriva civililor israelieni, iar oficialul a adăugat că Israelul va continua să îi vizeze pe liderii pe care îi consideră responsabili.
În paralel, G4Media notează că Statele Unite, Iranul și un grup de mediatori regionali discută termenii unei posibile încetări a focului pentru 45 de zile, care ar putea deschide calea către o încetare permanentă a războiului. Ar fi analizat un acord în două faze, cu o primă etapă de armistițiu temporar și o a doua etapă privind încheierea conflictului, iar perioada de 45 de zile ar putea fi prelungită dacă negocierile ar necesita timp suplimentar.
În același context, președintele american Donald Trump a declarat pentru Wall Street Journal că termenul acordat Teheranului pentru deschiderea Strâmtorii Ormuz expiră marți seară, iar în caz contrar Iranul ar urma să fie supus unor atacuri militare „devastatoare”, mai consemnează articolul.
Recomandate
Escaladarea militară în jurul Strâmtorii Ormuz ridică riscul de perturbare a traficului maritim comercial , după ce Iranul a anunțat represalii împotriva SUA, iar Kuweitul a raportat că a respins atacuri cu rachete și drone, potrivit Știrile Pro TV . Gardienii Revoluției din Iran au transmis că au atacat o bază americană ca răspuns la loviturile aeriene lansate mai devreme de Statele Unite în sudul Iranului, informație atribuită televiziunii de stat Irib. În același timp, armata din Kuweit a anunțat că a respins „atacuri cu rachete și drone inamice”. Loviturile americane au vizat o bază militară pe care oficialii SUA o considerau o amenințare pentru forțele americane și pentru traficul maritim comercial din Strâmtoarea Ormuz, un punct strategic pentru transportul pe mare. În relatarea citată, CNN menționează că au fost auzite trei explozii la est de Bandar Abbas, oraș portuar și bază navală iraniană aflată în apropierea strâmtorii, informație preluată de agenția semi-oficială iraniană Fars. Semnale directe asupra navigației: incidentul cu patru nave Televiziunea de stat iraniană a mai relatat că forțele iraniene au tras asupra a patru nave care ar fi încercat să traverseze Strâmtoarea Ormuz și să intre în Golful Persic fără coordonare cu forțele de securitate. Potrivit aceleiași relatări, incidentul ar fi avut loc în jurul orei 00:35 (ora locală indicată în material), iar navele ar fi fost întoarse după focuri de avertisment. „Au fost avertizaţi, dar, întrucât au ignorat avertismentul, s-au tras focuri de avertisment în direcţia lor, forţându-i să se întoarcă.” Context: armistițiu „teoretic” și negocieri în curs Materialul plasează aceste evoluții într-un „armistițiu teoretic” între cele două țări și în negocieri aflate în desfășurare pentru încetarea războiului, ceea ce amplifică incertitudinea privind securitatea rutelor maritime din zonă. În lipsa unor detalii suplimentare despre navele implicate sau despre amploarea pagubelor, impactul imediat asupra fluxurilor comerciale nu poate fi cuantificat din informațiile disponibile. [...]
Iranul încearcă să impună un control selectiv asupra traficului prin Strâmtoarea Ormuz , susținând că a permis tranzitul a 23 de nave în ultimele 24 de ore, dar că vasele „țărilor ostile” rămân blocate, potrivit Mediafax . Mesajul are o miză economică directă: Ormuz este o rută vitală pentru transportul de petrol și mărfuri, iar orice restricție sau incertitudine poate afecta fluxurile comerciale și costurile de transport. Iranul afirmă, prin agenția Mehr (citată de CNN), că navele – inclusiv petroliere, portcontainere și alte vase comerciale – ar fi trecut „după obținerea autorizației”, „în coordonare cu și sub protecția de securitate” a Marinei Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC). Totuși, informația nu a putut fi confirmată independent de serviciile de urmărire a navelor, inclusiv din cauza faptului că vasele care tranzitează strâmtoarea își dezactivează frecvent transponderele AIS (sistem automat de identificare), care transmit poziția. „Țările ostile”, vizate explicit de restricții Oficiali iranieni citați de postul public IRIB susțin că „navele aparținând unor «țări ostile» au interzisă trecerea” prin Strâmtoarea Ormuz. În același timp, Teheranul spune că va continua „cooperarea” cu statele care respectă „ordinul iranian”, semnalând o abordare diferențiată a accesului la această rută maritimă. IRGC a acuzat, într-o declarație citată în material, armata SUA pentru escaladarea insecurității în zonă: „Golful Persic este o întindere de apă aparținând națiunilor musulmane din regiune, iar agresiunea și provocările armatei teroriste americane sunt principala cauză a insecurității din aceste zile”. Context: negocieri SUA–Iran și disputa asupra „supravegherii” strâmtorii În paralel, președintele american Donald Trump a declarat că Strâmtoarea Ormuz va fi „deschisă tuturor” și că SUA o vor „supraveghea”, afirmând că acești termeni fac parte din negocierile cu Iranul. Materialul notează că, deși există „optimism” privind un acord propus SUA–Iran care ar putea crește traficul comercial, Teheranul pare să urmărească menținerea unui control mai strict asupra căii navigabile decât înainte de conflict. [...]
Moartea rapidă a noului lider militar Hamas indică o presiune operațională crescută asupra conducerii grupării în Gaza , după ce organizația a confirmat că Mohammed Odeh a fost ucis într-un atac aerian israelian, la mai puțin de două săptămâni de la eliminarea predecesorului său, potrivit Mediafax . Hamas a transmis că Mohammed Odeh a murit într-un atac aerian de marți, împreună cu soția sa și doi dintre copiii săi. Anterior, ministrul israelian al Apărării, Israel Katz , anunțase că armata israeliană l-a vizat și l-a ucis pe Odeh, informație relatată de AP. Ce s-a întâmplat în atacurile din orașul Gaza Spitalele locale au declarat că, în atacul de marți asupra unei piețe din orașul Gaza, au fost ucise cel puțin cinci persoane, inclusiv Odeh și membri ai familiei sale, și au fost rănite 12 persoane. Atacul a avut loc în ajunul Eid al-Adha, o sărbătoare musulmană importantă. Separat, alte atacuri au avut loc miercuri seara în oraș și au ucis cel puțin șapte persoane, inclusiv doi copii și o femeie. Peste 20 de persoane au fost rănite, inclusiv mai mulți copii, potrivit spitalului Shifa. De ce contează: o lovitură repetată în lanțul de comandă al Hamas Katz l-a descris pe Odeh drept „unul dintre arhitecții” atacului din 7 octombrie 2023 asupra sudului Israelului, care a declanșat războiul din Gaza. Ministrul israelian a mai spus că este a patra oară când Israelul îl ucide pe șeful aripii militare a Hamas de la începutul războiului. Potrivit informațiilor din articol, Izz al-Din al-Haddad, fostul șef al aripii militare, a fost ucis pe 16 mai. Reacția Hamas și contextul din teren Mii de oameni s-au adunat miercuri pentru înmormântarea comună a familiei lui Odeh în orașul Gaza, iar participanții au acoperit cadavrele cu steaguri verzi Hamas și au mărșăluit prin oraș, scandând și trăgând focuri de armă în aer. Unii au purtat postere cu fotografia lui Odeh, cu mențiunea că ar fi fost „unul dintre șefii de stat major ai Brigăzilor Qassam”, aripa militară a Hamas. Hamas a condamnat atacul și a afirmat că Odeh a fost activ în cadrul grupării de peste trei decenii și a făcut parte din prima generație implicată în înființarea aripii militare a mișcării. [...]
Donald Trump ridică miza în negocierile cu Iranul și condiționează orice acord de concesii fără ridicarea sancțiunilor , semnal care poate prelungi tensiunile din regiune și menține riscurile pentru fluxurile comerciale prin Strâmtoarea Ormuz , potrivit Digi24 . Într-o ședință de cabinet, Trump a spus că nu se grăbește să încheie un acord și a respins ideea că ar fi constrâns de costul politic intern al conflictului, afirmând că „nu-i pasă de alegerile de la jumătatea mandatului” din noiembrie, când miza este controlul asupra Congresului. El a susținut că Iranul ar încerca să tragă de timp în speranța unei slăbiri politice a sa, dar că această strategie „nu va da roade”. Președintele american a afirmat că SUA ar putea ajunge „în curând” la un acord pentru a pune capăt conflictului, însă a avertizat că administrația nu este încă mulțumită de termeni și că este dispusă să reia luptele dacă nu obține condițiile dorite. Sancțiunile rămân, chiar și cu predarea uraniului Trump a mai declarat, într-un interviu telefonic pentru PBS News , că Iranul nu va beneficia de ridicarea sancțiunilor dacă renunță la stocul de uraniu puternic îmbogățit, respingând explicit această posibilitate. Dispută pe „memorandumul” apărut în presa iraniană Casa Albă a respins informațiile apărute în presa de stat iraniană despre un proiect de memorandum de înțelegere, pe care l-a calificat drept „complet fabricat”. Potrivit materialului, presa iraniană a susținut că documentul ar cere retragerea forțelor americane din vecinătatea Iranului și ridicarea blocadei asupra porturilor iraniene. În același context, oficiali americani au declarat că Trump ar fi dispus să ridice blocada dacă Iranul permite navelor comerciale să tranziteze Strâmtoarea Ormuz. O purtătoare de cuvânt a Casei Albe, Olivia Wales, a spus că președintele va accepta doar un acord care „trebuie să garanteze că Iranul nu va putea avea niciodată o armă nucleară”. De ce contează Mesajul că Washingtonul nu leagă concesiile nucleare de relaxarea sancțiunilor și că rămâne deschis la reluarea luptelor indică o negociere mai dură, cu potențial de prelungire a incertitudinii în jurul securității maritime și a tranzitului comercial printr-un punct critic precum Strâmtoarea Ormuz. În lipsa unor termeni agreați, riscul de escaladare rămâne, iar un calendar clar pentru un acord nu este conturat în informațiile prezentate. [...]
Noile lovituri ale SUA în Iran cresc riscul de perturbare a traficului comercial prin Strâmtoarea Ormuz , după ce armata americană a vizat o bază militară considerată o amenințare și a doborât mai multe drone iraniene, relatează Libertatea . Un oficial american citat de Reuters a declarat că țintele au fost legate de riscuri pentru forțele americane și pentru traficul maritim comercial din Strâmtoarea Ormuz. Același oficial, sub protecția anonimatului, a spus că SUA au interceptat și distrus drone iraniene care reprezentau „riscuri similare”. CNN a relatat că trei explozii au fost auzite în estul orașului Bandar Abbas , un port și o bază navală importantă a Iranului, aflate în apropierea Strâmtorii Ormuz. Explozii la Bandar Abbas și reacția autorităților iraniene Agenția semi-oficială iraniană Fars a confirmat că exploziile au avut loc joi, la ora locală 01:30, și că sistemele de apărare aeriană din Bandar Abbas au fost activate temporar. Fars a transmis că nu este încă stabilită cauza exactă a zgomotelor și că investigațiile sunt în desfășurare: „Locația exactă și sursa acestor zgomote sunt încă necunoscute, iar investigațiile continuă pentru a le identifica”. Context: armistițiu fragil și miza Strâmtorii Ormuz Episodul are loc pe fondul unui „armistițiu fragil” între SUA și Iran, în timp ce negocierile pentru încetarea conflictului continuă, potrivit informațiilor citate. În același context, CENTCOM confirmase anterior că luni a avut loc un atac „de autoapărare” asupra unor baze de lansare a rachetelor și ambarcațiuni iraniene din zona Strâmtorii Ormuz, vizând tot regiunea Bandar Abbas. Iranul a calificat aceste acțiuni drept o încălcare a acordurilor de încetare a focului. Separat, președintele american Donald Trump a respins informațiile din presa iraniană despre un posibil acord între Iran și Oman privind gestionarea comună a traficului naval prin Strâmtoarea Ormuz, afirmând că ruta „va rămâne deschisă”. [...]
Italia își recalibrează relația cu SUA și Israel , iar schimbarea de ton poate complica atât poziționarea Romei în UE, cât și discuțiile despre eventuale sancțiuni cu efecte economice directe, potrivit Digi24 . Semnalele au devenit mai vizibile după ce premierul Giorgia Meloni a criticat atacurile lui Donald Trump la adresa Papei Leon al XIV-lea, pe care le-a numit „inacceptabile”, și după ce a ignorat apelul liderului american privind o intervenție militară împotriva Iranului pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz. În paralel, Roma și-a înăsprit discursul față de Israel, pe fondul tensiunilor cu guvernul condus de Benjamin Netanyahu. Ce a declanșat tensiunile cu Washingtonul Discuțiile despre o posibilă schimbare de direcție în politica externă a Italiei au fost relansate în contextul unor fricțiuni recente cu Donald Trump, considerat apropiat ideologic de Meloni. În material este menționat explicit episodul în care Meloni a reacționat public la atacurile lui Trump la adresa Papei, precum și refuzul de a urma linia cerută de acesta în dosarul Iran–Strâmtoarea Ormuz. Miza economică a unui conflict diplomatic cu Israelul: sancțiunile Pe relația cu Israelul, tensiunile au fost alimentate de solicitarea unor sancțiuni europene împotriva ministrului israelian al Securității Naționale, Itamar Ben-Gvir , după apariția unui videoclip în care acesta ironiza activiști încătușați ai Flotilei Global Sumud. În Italia, tema sancțiunilor a generat și o dezbatere internă legată de efectele economice. Senatorul Claudio Borghi (Liga) a criticat ideea unor sancțiuni economice împotriva Israelului, invocând riscul ca măsura să lovească inclusiv în Italia, în condițiile în care țara are excedent comercial în relația bilaterală. „Sancţiunile economice tind să se întoarcă împotriva celor care le impun. Problema este că Italia are excedent comercial în relaţia cu Israelul, ceea ce înseamnă că, practic, ne-am sancţiona singuri.” Presiune politică internă asupra lui Meloni Pe fondul acestor episoade, opoziția a folosit momentul pentru a contesta strategia premierului. Deputatul Arturo Scotto (Partidul Democrat) a susținut, într-o dezbatere la Roma, că apropierea de Trump a vulnerabilizat-o politic pe Meloni. „Când te comporţi ca un chelner, şeful ajunge să te trateze ca pe un chelner. Exact asta i s-a întâmplat Giorgiei Meloni. Când a încercat să se distanţeze puţin de Donald Trump, acesta i-a reamintit cine este şeful.” În forma prezentată, materialul indică o repoziționare în discurs și în gesturi politice, fără a detalia măsuri concrete deja adoptate de Italia; rămâne de văzut dacă schimbarea de ton se va traduce în decizii la nivel european, în special pe tema sancțiunilor și a relației UE–Israel. [...]
