Știri
Tag: rusia

Ucraina a continuat să lovească infrastructura petrolieră rusă și ținte militare, profitând de slăbirea apărării antiaeriene ruse , în timp ce pe front a fost raportat un contraatac mecanizat care ar fi împins linia de contact în direcția Borova, potrivit Kyiv Post , care publică evaluarea zilnică a Institute for the Study of War (ISW) pentru 23 mai 2026. Miza imediată este una operațională: campania de lovituri la distanță urmărește să pună presiune pe capacitatea Rusiei de a-și proteja obiectivele critice și de a susține efortul de război, în condițiile în care ISW notează că apărarea aeriană rusă ar fi „degradată și suprasolicitată”. În noaptea de 22 spre 23 mai, Ucraina ar fi vizat infrastructură petrolieră din Rusia și active militare. Ce spune ISW despre evoluțiile de pe front În evaluarea citată, ISW consemnează că forțele ucrainene ar fi executat un contraatac mecanizat în direcția Borova, care „posibil” a pătruns până la cinci kilometri în dispozitivul defensiv rus. Publicația nu oferă detalii suplimentare despre localizarea exactă sau despre confirmări independente ale distanței. Totodată, ISW mai menționează că forțele ucrainene au avansat în direcțiile Borova și Hulyaipole. Riscul unei lovituri combinate asupra Kievului Președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a avertizat, potrivit aceleiași evaluări, că Rusia pregătește o lovitură combinată asupra orașului Kiev, care ar putea include rachete balistice cu rază intermediară Oreshnik (IRBM – rachete balistice cu rază intermediară). Atacuri cu drone peste noapte ISW mai notează că forțele ruse au lansat 124 de drone către Ucraina peste noapte. Materialul preluat de Kyiv Post nu detaliază câte au fost interceptate sau ce pagube au rezultat. [...]

Alegerile parlamentare din 7 iunie din Armenia pot decide inclusiv cât de mult rămâne țara expusă presiunii economice a Rusiei , într-un context în care Moscova controlează părți-cheie din infrastructura energetică armeană, potrivit unui interviu publicat de Libertatea . Armenia, stat cu puțin peste 3 milioane de locuitori, s-a apropiat în ultimii ani de Uniunea Europeană: acordul de parteneriat cu UE este în vigoare din martie 2021, iar în februarie 2023 a început activitatea Misiunii Uniunii Europene în Armenia (EUMA), cu rol de stabilizare în zonele de frontieră și sprijin pentru normalizarea relațiilor cu Azerbaidjanul. După criza umanitară din Nagorno-Karabah (septembrie 2023), UE a alocat peste 70 de milioane de euro pentru nevoile refugiaților. Miza economică și de conectivitate pentru UE este, în paralel, consolidarea poziției în Caucaz, regiune relevantă pentru „coridorul de transport transcaspic”, care permite importuri de bunuri și hidrocarburi din Asia Centrală prin Marea Caspică și Caucaz, arată publicația. Pârghia economică: energia, în mare parte „în mâinile Rusiei” Gayane Abrahamyan , președinta ONG-ului „Centrul educațional pentru drepturi egale” și fost parlamentar (2018–2020), susține că dependența economică rămâne principalul instrument de influență al Rusiei asupra Armeniei. Potrivit acesteia, „85% din energia electrică a Armeniei se află în mâinile Rusiei”, iar infrastructura de gaze și energia electrică nucleară, alături de alte active energetice strategice, sunt deținute de Rusia, ca rezultat al deciziilor fostelor guverne armene, pe care le descrie drept „corupte”. Interferență și bani în campanie: acuzații și o investigație citată În plan politic, Abrahamyan afirmă că Armenia se confruntă cu atacuri informatice și dezinformare „după metodologia rusă”, similare celor folosite și în România și Republica Moldova, dar cu o narațiune adaptată sensibilităților locale: ideea că, dacă Armenia nu se aliniază Moscovei, „va deveni parte a Turciei”. Ea mai spune că ar exista și „procese de spălare de bani” și „cumpărare de voturi”, iar despre finanțarea influenței ruse invocă o anchetă a publicației de investigație Insider , care ar indica faptul că Rusia ar fi investit în alegerile din Armenia „mai mulți bani” decât în Republica Moldova, Georgia și România. În materialul citat nu sunt prezentate sume sau detalii metodologice. Cine candidează și ce arată sondajele, potrivit interviului La scrutinul din 7 iunie, Nikol Pașinian (premier din 2018) încearcă să obțină un nou mandat, cu o agendă de orientare spre Vest. Principalul contracandidat menționat este fostul președinte Robert Kocharyan, descris ca apropiat al Kremlinului. Abrahamyan afirmă că la alegeri participă aproximativ 19 partide sau alianțe, dintre care „doar trei” ar fi „mai mult sau mai puțin pro-europene”. Ea indică, totodată, că sondajele ar arăta partidul de guvernământ la „aproximativ 40%” și opoziția pro-rusă la „aproximativ 20%”, dar avertizează că o coaliție între partide pro-ruse ar putea schimba guvernarea și ar opri agenda de pace cu Azerbaidjanul, procesele pro-europene și reformele de democratizare. De ce contează pentru economie: stabilitate versus risc de conflict În interviu, Abrahamyan descrie o alegere dificilă pentru societatea armeană între o economie „mai stabilă” și un conflict „rezolvat”, argumentând că o întoarcere spre Rusia ar putea reaprinde conflictul cu Azerbaidjanul, cu efecte negative asupra economiei. În scenariul pro-european, ea anticipează „probleme economice”, dar o securitate „mai mult sau mai puțin sigură” și un proces de pace „mai mult sau mai puțin funcțional”, care ar permite diversificarea partenerilor economici dincolo de Rusia. În acest cadru, scrutinul din 7 iunie devine relevant nu doar geopolitic, ci și pentru riscul operațional și economic al Armeniei: cât de ușor poate fi folosită dependența energetică drept instrument de presiune și cât de mult poate fi menținută stabilitatea necesară pentru investiții și comerț. [...]