Știri
Știri din categoria Bursă
Raliul de la BVB împinge investitorii spre ETF-uri, iar fondurile active pierd teren în topuri, pe măsură ce randamentele pe indici au depășit net inflația și au redesenat clasamentul fondurilor locale de acțiuni, potrivit ZF Agropower. În intervalul aprilie 2025 – aprilie 2026, șapte dintre primele zece fonduri deschise de acțiuni au la bază un indice al Bursei de Valori București (BVB), iar primele patru locuri sunt ocupate de ETF-uri (fonduri tranzacționate la bursă).
Cel mai ridicat randament din top a fost de 75%, obținut de ETF Energie Patria-TradeVille, listat la BVB sub simbolul PTENGETF. În aceeași perioadă, inflația a fost de 10,7%, iar publicația notează că primele zece fonduri locale deschise de acțiuni au depășit „cu mult” creșterea generalizată a prețurilor.
Schimbarea de ierarhie indică o preferință tot mai vizibilă pentru produse pasive, care urmăresc un indice, în locul selecției directe de acțiuni. Argumentele invocate sunt simplitatea structurii și faptul că un ETF concentrează într-un singur instrument cele mai lichide companii de la bursă.
În cazul ETF Energie Patria-TradeVille, produsul urmărește să replice indicele BET-NG, care include companii de energie și utilități de pe piața principală (în text sunt menționate Romgaz, Electrica, Transgaz și Premier Energy). Aceeași sursă arată că unii dintre emitenții din energie au avut aprecieri de 106% până la 172% în ultimul an, ceea ce a alimentat performanța produselor legate de acest segment.
Interesul pentru ETF-uri se vede și în tranzacționarea de la BVB: ETF-ul lansat de Banca Transilvania (BTBETRETF) a urcat rapid în topul lichidității încă din primele zile de la listare, iar în zona de lichiditate apare uneori și ETF BET Patria-TradeVille, potrivit articolului.
Totodată, piața locală de ETF-uri rămâne concentrată în jurul câtorva emitenți, însă oferta s-a extins treptat către mai multe teme și indici: de la BET la energie și de la titluri de stat la alte piețe din regiune, precum Slovenia și Croația.
Pe piața administratorilor de fonduri, BT Asset Management (active de 9,8 mld. lei), BRD Asset Management (9,7 mld. lei) și Raiffeisen Asset Management (8 mld. lei) cumulează aproape trei sferturi din piața fondurilor mutuale, conform articolului.
Deși piața este încă „concentrată asupra fondurilor cu instrumente de venit fix”, fondurile de acțiuni câștigă popularitate, pe fondul creșterii activelor și a numărului de investitori. Horia Gustă, președintele Asociației Administratorilor de Fonduri (AAF), spune că luna februarie a adus peste 54.000 de investitori nou-veniți în industrie, iar activele cumulate ale fondurilor mutuale au depășit 40 mld. lei la 30 aprilie 2026, de la aproximativ 28 mld. lei la final de aprilie 2025.
„Avem active şi un număr de investitori în creştere, ceea ce înseamnă că mare parte dintre oameni s-au gândit că fondurile sunt o soluţie investiţională cu toate aceste turbulenţe politice şi economice. (...) Luna februarie a adus cel mai mare număr de investitori nou-veniţi către întreaga industrie, peste 54.000 într-o lună.“
În lipsa altor detalii din material despre componența completă a topului sau despre randamentele celorlalte fonduri, concluzia principală rămâne că raliul indicilor de la BVB a favorizat produsele care replică indici, iar ETF-urile au ajuns să domine vârful clasamentului.
Recomandate
Bursa de la București a închis pe roșu, iar energia a tras piața în jos , în condițiile în care rulajul total al ședinței de vineri a depășit 97 de milioane de lei, potrivit Economica . Indicele BET a scăzut cu 0,45%, până la 34.871,02 puncte, în timp ce BET-NG (energie și utilități) a coborât cu 2,55%, cea mai amplă corecție dintre indicii urmăriți. Indicii principali: scăderi moderate, excepție pe segmentul SIF Pe ansamblul pieței reglementate, mișcarea a fost preponderent negativă: BET-Plus: -0,43% BET-XT: -0,36% BET-BK (reper pentru fonduri de investiții): -0,28% BET-FI (SIF-uri): +0,51% Pe piața AeRO, indicele BET AeRO a închis ușor pe plus, cu +0,08%, semnalând o evoluție mai bună a unei părți din companiile de pe segmentul alternativ. Lichiditate: Banca Transilvania a condus tranzacțiile Cele mai lichide acțiuni de pe Piața Reglementată au fost: Banca Transilvania: schimburi de aproape 16 milioane de lei OMV Petrom: 9,8 milioane de lei Hidroelectrica : 8,2 milioane de lei Extremele zilei: creșteri pe AeRO, scăderi puternice la Orșova Cele mai bune evoluții au fost consemnate de: Energopetrol: +9,38% Casa de Bucovina-Club de Munte: +8,70% COMCM: +5,19% Cele mai mari scăderi au fost la: Șantierul Naval Orșova: -14,52% Artego: -5,10% Biofarm: -4,74% [...]
Bursa de la București a închis pe roșu, în ciuda unui rulaj ridicat de peste 213 milioane de lei , semn că presiunea la vânzare a venit pe fondul unei activități de tranzacționare peste medie, potrivit Economica . Indicele principal BET , care urmărește cele mai tranzacționate 20 de companii de pe Piața Reglementată, a scăzut cu 0,97%, până la 33.757,82 de puncte. Și indicii care surprind segmentul de lichiditate extinsă au închis în teritoriu negativ: BET-Plus a coborât cu 0,93%, iar BET-XT cu 0,84%. BET-FI a avut o variație marginală, în scădere cu 0,02%. Lichiditatea s-a concentrat pe câteva nume mari Pe Piața Reglementată, cele mai tranzacționate acțiuni au fost: Banca Transilvania : schimburi de aproape 55,9 milioane de lei Romgaz: 30,7 milioane de lei OMV Petrom: aproximativ 25,7 milioane de lei În paralel, BET-NG (energie și utilități) a închis cu un minus de 1,09%, iar BET-BK, reper pentru fondurile de investiții, a scăzut cu 0,58%. Indicele BET AeRO a pierdut 0,09%. Extremele zilei: creșteri puternice, dar și scăderi vizibile Cele mai bune evoluții au fost consemnate de: Șantierul Naval Orșova: +14,63% BVB: +8,5% Armătura: +5,52% La polul opus, cele mai mari scăderi au fost: SIF Hoteluri: -8,56% Teraplast: -3,96% Turism, Hoteluri, Restaurante Marea Neagră: -3,95% În ansamblu, ședința indică o piață în scădere la nivel de indici, dar cu interes de tranzacționare concentrat pe emitenții mari, ceea ce poate amplifica mișcările atunci când sentimentul se deteriorează. [...]
BT România ETF a trecut de 300 mil. lei activ și 12.500 investitori, semnalând o accelerare a apetitului pentru expunere la Bursa de Valori București , potrivit Banca Transilvania . Fondul (BVB: BTBETRETF) a ajuns la acest prag la nivelul datelor comunicate pentru începutul lunii iulie, pe fondul creșterii interesului pentru soluții care simplifică accesul la piața de capital. Până la 10 iulie 2026, randamentul raportat pentru investitori a fost de 20,16%, în condițiile în care ETF-ul a fost lansat în aprilie 2026. Banca indică drept context încrederea investitorilor în potențialul economiei românești și în performanța pieței locale. Ce arată cifrele despre profilul investitorilor Valoarea medie a unui portofoliu BT România ETF depășește 20.000 de lei, iar distribuția geografică indică o concentrare de aproape 35% a portofoliilor în București și Cluj. Următoarele județe/centre menționate sunt Constanța, Iași și Timiș. Banca precizează că valoarea activului și randamentul sunt calculate pentru 10 iulie 2026, iar celelalte cifre prezentate sunt la 30 iunie 2026. Cum funcționează produsul și care sunt condițiile de acces BT România ETF este tranzacționat la Bursa de Valori București și urmărește performanța BET-TR (indicele BET cu reinvestirea dividendelor și includerea evenimentelor corporative). Indicele include cele mai tranzacționate 20 de companii de la BVB. Pentru investiție este necesar: un cont de tranzacționare deschis la BT Capital Partners sau la un alt participant la sistemul de tranzacționare al BVB; aplicația BT Pay . Administrarea este realizată de BT Asset Management SAI , iar lichiditatea unităților de fond este asigurată de BT Capital Partners. Riscuri și orizont de timp În comunicare, banca încadrează BT România ETF ca fond de risc ridicat, denominat în lei, încadrat în clasa de risc 4 din 7, cu o perioadă minimă recomandată de deținere de 5 ani. Totodată, este menționat că performanțele anterioare nu reprezintă o garanție pentru cele viitoare. [...]
Bursa de Valori București a adăugat 857,4 milioane de lei la capitalizare într-o singură săptămână , pe fondul unei accelerări a lichidității, cu rulajul pe acțiuni urcând la 805 milioane de lei, potrivit datelor sintetizate de Economica . Lichiditatea a crescut mai repede decât piața În intervalul 6–10 iulie 2026, capitalizarea bursieră a ajuns la 695,3 miliarde de lei, de la 694,5 miliarde de lei în săptămâna precedentă. În același timp, tranzacțiile cu acțiuni au totalizat 805 milioane de lei, peste nivelul de 607 milioane de lei din săptămâna anterioară. Indicele principal BET a închis săptămâna la 34.509,34 puncte. Vârf de tranzacționare miercuri, minim joi Cea mai bună zi de tranzacționare a fost miercuri, 8 iulie, când s-au consemnat schimburi de 463,6 milioane de lei. La polul opus, joi, 9 iulie, a fost cea mai slabă zi, cu tranzacții de 68,3 milioane de lei. Cine a tras rulajul și cum s-au mișcat cele mai lichide acțiuni Pe segmentul principal al BVB, cele mai lichide titluri au fost: Banca Transilvania : tranzacții de 508,864 milioane de lei, cu prețul în creștere cu 6,12%; OMV Petrom : schimburi de 49,566 milioane de lei, +10%; Hidroelectrica : 47,180 milioane de lei, -6,82%. Extremele săptămânii: câștigători și pierzători Cele mai importante creșteri ale cotațiilor au fost înregistrate de: Șantierul Naval Orșova: +22,28%; Aeta: +17,65%; Mecanica Ceahlău: +13,57%. Cele mai mari scăderi au fost la: Rompetrol Well Services: -16,25%; Chimcomplex: -8,60%; Bucur: -8,06%. [...]
O tranzacție de 414 mil. lei cu 1% din Banca Transilvania poate declanșa o notificare publică privind acționariatul , pe fondul pragurilor de raportare și al structurii deținerilor, potrivit Ziarul Financiar . Brokerii citați de publicație spun că, având în vedere mărimea pachetului și cine sunt acționarii relevanți, piața se așteaptă la o informare „cât de curând”. Tranzacția – realizată miercuri la Bursa de Valori București – a vizat un pachet de 1% din capitalul Băncii Transilvania (simbol TLV) și „iese în evidență” prin valoare, depășind rulajul cumulat al pieței principale de acțiuni din precedentele trei zile de tranzacționare de la BVB, conform aceleiași surse. De ce contează: pragul de 5% și obligațiile de raportare La finalul primului trimestru din 2026, acționariatul celei mai mari bănci românești era dominat de investitori instituționali, cu 45,56% din capitalul social. În acest context, Ziarul Financiar notează că NN Group avea 9,37%, iar Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) figura cu o participație de 5,16%. Publicația punctează că orice reducere a deținerii BERD ar trebui raportată public la scurt timp după procesarea tranzacției , în condițiile în care o scădere sub pragul de 5% activează cerințe de transparență pentru investitorii semnificativi. Ce urmează pe piață În lipsa unei confirmări oficiale privind identitatea vânzătorului și a cumpărătorului, indiciul urmărit de investitori rămâne o eventuală notificare publică, pe care brokerii o consideră probabilă „cât de curând”, având în vedere dimensiunea pachetului și structura acționariatului. [...]
O tranzacție de 414 milioane de lei cu acțiuni TLV ar putea declanșa raportări obligatorii la BVB în zilele următoare, dacă vânzarea a împins un acționar sub unul dintre pragurile legale de deținere, potrivit Mediafax . Pachetul tranzacționat echivalează cu aproximativ 1% din capitalul Băncii Transilvania (simbol TLV), iar miza imediată pentru piață este identificarea vânzătorului. Tranzacția a fost realizată miercuri, la Bursa de Valori București , și se numără printre cele mai importante operațiuni recente cu acțiuni ale unei companii românești, având o valoare de 414 milioane de lei (peste 80 de milioane de euro, conform sursei). În același timp, un astfel de pachet nu schimbă controlul asupra băncii, având în vedere acționariatul fragmentat al Băncii Transilvania. De ce contează: pragurile de raportare pot scoate la iveală vânzătorul Brokeri consultați de Ziarul Financiar indică două scenarii principale pentru identitatea vânzătorului, fără confirmare oficială: o reducere a participației BERD sau o repoziționare în portofoliile marilor fonduri de pensii private (Pilonul II). În scenariul BERD, implicația de piață este una de reglementare și transparență: la 31 martie 2026, BERD avea 5,16% din capitalul băncii, iar o vânzare apropiată de 1% ar coborî participația sub pragul de 5%, ceea ce ar declanșa obligația unei notificări publice. Legislația pieței de capital prevede raportări atunci când deținerea atinge, depășește sau scade sub praguri precum 5%, 10%, 15%, 20%, 25%, 33%, 50% sau 75%, iar notificarea trebuie transmisă prompt, dar nu mai târziu de patru zile de tranzacționare din momentul în care investitorul află sau ar fi trebuit să afle despre operațiune. Ipoteza BERD și contextul unei ieșiri recente din Polonia Suspiciunile privind o posibilă reducere a participației BERD sunt alimentate, potrivit sursei, de o tranzacție recentă din Polonia: pe 19 iunie 2026, instituția și-a vândut întreaga participație rămasă la BNP Paribas Bank Polska (2,9% din capital), printr-un plasament accelerat la Bursa de la Varșovia. BERD începuse să-și diminueze participația încă din iulie 2025, când vânduse un pachet de 1,6%, iar instituția a explicat că vânzarea contribuie la creșterea lichidității acțiunilor pe piața secundară. Totuși, ieșirea din Polonia nu dovedește că BERD își reduce și participația din România, rămânând doar un element de context pentru ipoteza discutată în piață. A doua variantă: ajustări în portofoliile fondurilor de pensii private Alternativ, tranzacția ar putea proveni din reașezarea portofoliilor fondurilor de pensii private din Pilonul II, care sunt, cumulat, cei mai importanți investitori locali la Bursa de Valori București. O vânzare nu ar indica neapărat o perspectivă negativă asupra băncii, deoarece fondurile își ajustează periodic expunerile pentru limite interne, marcarea profiturilor sau realocări către alte investiții. La finalul primului trimestru, NN Group și fondurile administrate de acesta aveau împreună 9,37% din Banca Transilvania , potrivit datelor citate. Structura acționariatului, la 31 martie 2026 Conform situațiilor financiare aferente primelor trei luni din 2026, acționariatul Băncii Transilvania era: NN Group și fondurile de pensii și asigurări administrate de acesta: 9,37% BERD: 5,16% Persoane juridice române: 45,56% Persoane fizice române: 25,15% Persoane juridice străine: 13,59% Persoane fizice străine: 1,17% Ce urmează și ce impact are Pentru clienții băncii, tranzacția nu produce efecte directe asupra conturilor, depozitelor, creditelor sau serviciilor, fiind vorba despre un transfer de acțiuni între investitori. Pentru piață, următorul reper este apariția (sau nu) a unui raport către Bursa de Valori București, dacă tranzacția a dus un investitor peste ori sub unul dintre pragurile legale de raportare. În acest caz, identitatea investitorului și noua participație ar deveni publice. [...]
