Știri
Tag: robor
Știri despre „robor”
UniCredit Bank contestă în instanță amenda de 431,03 milioane lei în cazul ROBOR - banca acuză Consiliul Concurenței că nu i-a analizat argumentele tehnice și juridice
UniCredit va contesta în instanță amenda de 431,03 milioane lei în cazul ROBOR , acuzând că investigația Consiliului Concurenței a fost gestionată „pe repede-înainte” și că argumentele tehnice și juridice prezentate la audieri nu au fost analizate, potrivit Profit . Miza imediată este una de reglementare: decizia autorității deschide un val de litigii și pune presiune pe modul în care este interpretat cadrul de concurență aplicat mecanismului ROBOR. „Poziția noastră este fără echivoc: decizia Consiliului Concurenței este injustă, nefundamentată și o respingem ferm. Modul în care a fost gestionată această investigație arată că niciunul dintre argumentele tehnice și juridice prezentate pe parcursul audierilor nu a fost de fapt analizat. (…) Vom contesta această decizie în instanță (…) pentru a face lumină în acest caz soluționat pe repede-înainte și pentru a ne repara reputația pusă la îndoială pe nedrept.” Consiliul Concurenței a anunțat decizia după audierea băncilor, iar autoritatea consideră că cele 10 bănci participante la panelul ROBOR au distorsionat cotațiile prin schimb de informații înainte de perioada de fixing (stabilirea cotațiilor folosite la calcul). Reacții similare în sistem: BT și BRD anunță contestarea În același dosar, Banca Transilvania și BRD au transmis, la rândul lor, că vor folosi căile legale pentru a contesta sancțiunile și concluziile investigației. Directorul general al Băncii Transilvania, Ömer Tetik, a criticat decizia, susținând că ar reflecta o „lipsă de înțelegere” a funcționării sistemului financiar și a regulilor de calcul ROBOR și că ar avea efecte asupra economiei și stabilității percepute a sectorului bancar. BRD a precizat că, după comunicarea deciziei și analiza motivării, va contesta sancțiunea, argumentând că a respectat regulile și procedurile care guvernează ROBOR și invocând inclusiv un impact reputațional asupra întregului sistem bancar. Lista amenzilor anunțate de Consiliul Concurenței Potrivit informațiilor prezentate, sancțiunile au fost aplicate astfel: Banca Comercială Română SA: 577,36 milioane lei BRD – Groupe Société Générale SA: 412,47 milioane lei Banca Transilvania SA: 875,74 milioane lei Banca Transilvania SA (pentru fapta realizată de OTP Bank România SA, preluată): 85,03 milioane lei ING Bank N.V. Amsterdam Sucursala București: 405,91 milioane lei Raiffeisen Bank România SA: 442,49 milioane lei Exim Banca Românească SA: 96,49 milioane lei CEC Bank SA: 332,98 milioane lei UniCredit Bank SA: 431,03 milioane lei Banca Comercială Intesa Sanpaolo România SA: 28,1 milioane lei Libra Internet Bank SA: 45,86 milioane lei Ce urmează Din reacțiile băncilor reiese că următoarea etapă va fi una judiciară, cu contestarea deciziilor în instanță. În paralel, subiectul riscă să se extindă în zona litigiilor cu clienții, în condițiile în care, potrivit aceleiași surse, sunt anunțate procese legate de creditele raportate la ROBOR. [...]
Banca Transilvania va contesta la Curtea de Apel București sancțiunea din investigația ROBOR - BT spune că a aflat din presă despre amenzi de 875,74 mil. lei (BT) și 85,03 mil. lei (OTP Bank România)
Banca Transilvania spune că va contesta în instanță sancțiunea din investigația ROBOR , după ce a aflat din presă cuantumul amenzilor, înainte de a primi decizia oficială în scris, potrivit Banca Transilvania . Miza imediată este una de impact economic: banca avertizează că diminuarea capitalizării viitoare a băncilor, la nivel de sistem, ar putea reduce creditarea. În comunicat, BT precizează că nu a primit, până la momentul publicării poziției, „comunicarea oficială scrisă” a deciziei de sancționare, dar a luat act din presă despre amenzi: 875,74 milioane lei (în nume propriu) și 85,03 milioane lei aferentă OTP Bank România. Ce urmează procedural: contestarea la Curtea de Apel București Banca afirmă că, după confirmarea oficială a deciziei și a motivării, va iniția demersurile legale pentru contestare la Curtea de Apel București și că este pregătită să se adreseze „oricăror instanțe sau autorități competente, interne și internaționale”, pentru protejarea drepturilor sale. „Respingem vehement concluziile raportului, ne reafirmăm nevinovăția și considerăm că decizia nu are nicio fundamentare și nicio bază reală. Dincolo de implicațiile financiare, suntem determinați să ne apărăm reputația.” BT mai susține că are „premise solide” pentru a obține o decizie favorabilă în instanță, împreună cu juriștii interni, avocații externi și auditorii, și își exprimă încrederea în justiția din România. De ce contează economic: risc de frânare a creditării, potrivit băncii Dincolo de disputa juridică, banca leagă sancțiunea de un posibil efect în economie. BT afirmă că diminuarea capitalizării viitoare a băncilor, „cu suma vehiculată”, ar putea duce la o potențială diminuare a creditării în sistemul bancar cu până la 5 miliarde de euro (aprox. 25 miliarde lei). În același timp, BT critică atât fondul, cât și forma procedurii: pe fond, susține că propunerea de sancționare ar ignora cadrul legal aplicabil sectorului bancar și modul de supraveghere și reglementare, iar formal reclamă o „comunicare deficitară”, în condițiile în care informații „de interes major” ar fi apărut în presă înaintea unei comunicări oficiale scrise către părțile implicate. [...]
Consiliul Concurenței amendează 10 bănci cu 3,73 miliarde lei pentru coordonarea cotațiilor la fixingul ROBOR - sancțiuni totale de 710 milioane euro și obligația de planuri de măsuri în 60 de zile
Consiliul Concurenței a sancționat 10 bănci cu amenzi totale de 3,73 miliarde lei , într-un dosar care ridică miza de reglementare pentru modul în care se formează ROBOR și, implicit, pentru creditele legate de acest indice, potrivit Mediafax . Autoritatea spune că băncile și-ar fi coordonat comportamentul în cadrul procedurii de stabilire a ROBOR, încălcând regulile de concurență (Legea concurenței și Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene). În centrul deciziei este perioada de „fixing” (momentul în care se transmit cotațiile folosite la calculul indicelui), unde, potrivit instituției, cotațiile ferme ar trebui să fie independente. Consiliul Concurenței susține însă că băncile și-ar fi ajustat comportamentul în funcție de cotațiile concurenților, aspect considerat deosebit de relevant la maturitățile cu volum redus de tranzacții efective, precum 3, 6 și 12 luni. „Decizia noastră nu a vizat reglementările sau politicile din sectorul bancar, ci se rezumă exclusiv la comportamentul băncilor în perioada fixingului ROBOR și este bazată, desigur, pe constatarea încălcării regulilor de concurență, nu a altor norme.” — Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței De ce contează: ROBOR intră din nou în zona de risc de conformare Rezultatul fixingului este folosit la calculul dobânzilor pentru unele credite. Consiliul Concurenței amintește că un nivel mai ridicat al ROBOR poate fi favorabil creditorilor, dar afectează direct consumatorii și ceilalți debitori ale căror contracte sunt raportate la acest indice. Mediafax notează că ROBOR influențează dobânzile la creditele acordate persoanelor juridice, dar și la creditele persoanelor fizice contractate înainte de 2019, pentru cei care nu au cerut trecerea la IRCC. Lista amenzilor, bancă cu bancă Amenzile anunțate de Consiliul Concurenței sunt: Banca Comercială Română SA: 577,36 milioane lei BRD – Groupe Société Générale SA: 412,47 milioane lei Banca Transilvania S.A.: 875,74 milioane lei Banca Transilvania SA (pentru fapta realizată de OTP Bank România SA): 85,03 milioane lei ING Bank N.V. Amsterdam Sucursala București: 405,91 milioane lei Raiffeisen Bank România SA: 442,49 milioane lei Exim Banca Românească SA: 96,49 milioane lei CEC Bank SA: 332,98 milioane lei UniCredit Bank SA: 431,03 milioane lei Banca Comercială Intesa Sanpaolo România SA: 28,1 milioane lei Libra Internet Bank SA: 45,86 milioane lei Ce urmează: planuri de măsuri în 60 de zile Investigația a fost declanșată la finalul lui 2022 și a inclus, potrivit autorității, toate etapele de analiză și control, inclusiv avizarea obligatorie în mecanismul de cooperare cu Comisia Europeană , în contextul constatării unei încălcări a TFUE. Băncile au la dispoziție 60 de zile de la primirea motivării deciziei pentru a prezenta planuri de măsuri menite să elimine practicile anticoncurențiale, planuri care urmează să fie aprobate de Consiliul Concurenței. Pentru piață, decizia crește presiunea de conformare asupra proceselor interne legate de cotațiile din fixing și asupra guvernanței în zona pieței monetare interbancare. [...]
Consiliul Concurenței pregătește amenzi totale de circa 800 milioane euro pentru 10 bănci, în dosarul manipulării ROBOR - decizia finală urmează să fie votată în plen până la finalul lui iunie
Consiliul Concurenței pregătește amenzi totale de circa 800 de milioane de euro pentru bănci într-un dosar privind presupusa manipulare a indicelui ROBOR în 2022, iar decizia finală ar urma să fie luată până la finalul lunii iunie, când expiră mandatul actualei conduceri, potrivit Digi24 , care citează informații obținute de Profit.ro . Miza este una de reglementare, cu potențial impact financiar major pentru sector: instituția a redactat o propunere de sancțiuni, însă aceasta trebuie aprobată de Plenul Consiliului Concurenței. În cazul în care vor fi găsite vinovate, băncile pot fi amendate cu până la 10% din cifra de afaceri, ceea ce „s-ar traduce în amenzi de sute de milioane de euro”, conform aceleiași surse. Ce investighează Consiliul Concurenței Investigația a fost declanșată după evoluția rapidă a ROBOR în 2022, când indicele ar fi urcat de la 6% la 8,2% în cinci luni. ROBOR este un indice al pieței interbancare folosit ca referință pentru calculul dobânzilor la creditele mai vechi. Au fost vizate toate cele zece bănci care participă la calculul ROBOR: Banca Transilvania BCR BRD – Societe Generale ING Bank Raiffeisen Bank CEC Bank UniCredit Bank OTP Bank România EximBank Intesa Sanpaolo România Context: nu e prima anchetă pe tema dobânzilor Digi24 amintește că a mai existat o investigație privind stabilirea dobânzilor, legată de momentul presupusului atac asupra leului din toamna lui 2008. Atunci, verdictul Consiliului Concurenței a fost că nu a existat o manipulare. Pentru piață, următoarele săptămâni sunt decisive: propunerea de sancțiuni există, dar fără votul Plenului nu produce efecte, iar calendarul indicat în material sugerează o fereastră scurtă pentru adoptarea deciziei finale. [...]
Consiliul Concurenței propune amenzi totale de circa 800 milioane euro pentru bănci, în dosarul ROBOR - sancțiunile vizează presupusa manipulare a indicelui interbancar
Consiliul Concurenței pregătește amenzi totale de circa 800 milioane euro pentru bănci în cazul ROBOR , potrivit HotNews , care citează informații obținute de Profit.ro. Miza este una de reglementare: instituția ar fi redactat o propunere de sancțiuni vizând bănci care, „în trecut”, în opinia Consiliului Concurenței, ar fi manipulat indicele ROBOR al pieței interbancare. Informația a fost publicată inițial de Profit.ro, în materialul disponibil aici . Deocamdată, din datele prezentate în articol reiese doar existența unei propuneri redactate la nivelul autorității și valoarea totală vizată (circa 800 milioane euro), fără detalii despre băncile vizate, cuantumul pe fiecare instituție sau calendarul unei eventuale decizii finale. [...]
BNR: creșterea ROBOR a urmat dobânda-cheie, iar acuzațiile de manipulare riscă să afecteze independența băncii centrale - ancheta Consiliului Concurenței vizează 10 bănci și poate aduce amenzi „substanțiale”
Conducerea BNR avertizează că acuzațiile despre ROBOR pot afecta independența politicii monetare , într-un moment în care Consiliul Concurenței investighează posibile înțelegeri între bănci la stabilirea indicelui, potrivit Economedia . Cristian Popa , membru al Consiliului de administrație al BNR, a susținut că ROBOR s-a poziționat „în ultimii 30 de ani” în jurul ratei-cheie, în interiorul coridorului format de facilitatea de depozit și cea de credit, iar evoluția lui trebuie citită împreună cu contextul macroeconomic și cu lichiditatea din piață. În opinia sa, creșterea ROBOR din 2021–2022 a fost sincronizată cu mișcări similare din regiune (Cehia, Ungaria, Polonia) și cu majorările de dobândă operate de marile bănci centrale, pe fondul inflației. De ce contează: ancheta de concurență riscă să se suprapună peste deciziile de dobândă Oficialul BNR a argumentat că ROBOR a crescut „în mare parte” pentru că banca centrală a crescut dobânda-cheie în lupta cu inflația, în cadrul mandatului de stabilitate a prețurilor. În acest context, căutarea unor „vinovați” pentru creșterea ROBOR ar pune în discuție independența băncii centrale, pe care Popa o descrie drept esențială pentru stabilirea dobânzilor și, implicit, pentru controlul inflației. „Ne afectează pe noi, la Banca Centrală, pentru că se pune în discuţie, până la urmă, independenţa băncii centrale.” Cum descrie BNR mecanismul ROBOR: indice „transparent”, format pe o piață Popa a insistat că ROBOR este un indice calculat zilnic „în mod transparent”, pe baza cotațiilor a 10 contributori, și a comparat formarea prețului cu mecanismele de pe bursă (cotații de cumpărare și vânzare). În aceeași logică, a spus că transparența și schimbul de informații sunt elemente structurale în formarea prețurilor pe piețele financiare și că mecanismele indicilor de referință nu ar trebui, prin ele însele, să ducă la prezumția unei coordonări anticoncurențiale. „Simplul fapt că o instituţie verifică ulterior dacă propriile cotaţii sunt afişate şi accesibile, nu demonstrează existenţa unor practici anticoncurenţiale.” Context: investigația Consiliului Concurenței și pașii următori Investigația Consiliului Concurenței a început în 2022, după controale inopinate la mai multe bănci, pe fondul unor niveluri ale ROBOR considerate neobișnuit de ridicate. Raportul (500 de pagini și 300 de anexe) a fost transmis celor zece bănci vizate pe 6 aprilie; acestea au 30 de zile pentru observații, după care urmează audieri. O decizie finală era așteptată înainte de finele primului semestru, conform informațiilor prezentate. În aprilie, președintele autorității de concurență, Bogdan Chirițoiu, a declarat că investigația nu vizează cadrul de reglementare, ci comportamentul băncilor și că eventualele amenzi ar fi „substanțiale”, având în vedere domeniul și dimensiunea companiilor implicate. În același subiect, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a transmis recent o poziție critică față de premisele anchetei și a avertizat că orice concluzie care ar trata creșterea ROBOR drept practică neconcurențială ar ajunge, implicit, să vizeze deciziile de politică monetară ale BNR. Pentru context suplimentar, Economedia trimite la articolul „BNR, săgeți către Consiliul Concurenței în ancheta ROBOR. Isărescu: Nu trebuia să ridicăm rata de politică monetară? Nu avem dreptul ăsta? Ne apărăm, cu tărie, piața monetară” . [...]
ROBOR la 3 luni rămâne la 5,84%, iar ROBOR la 6 luni la 5,92% - dobânzile la multe credite în lei rămân neschimbate
Stagnarea ROBOR menține costurile de finanțare ridicate pentru creditele în lei , în condițiile în care indicele la 3 luni a rămas la 5,84%, potrivit Profit . ROBOR la 3 luni este reperul folosit la calculul dobânzilor pentru majoritatea creditelor în lei, inclusiv pentru împrumuturile populației acordate înainte de 2019. ROBOR la 6 luni a stagnat, la rândul său, la 5,92%, ceea ce indică o stabilizare pe termen scurt a dobânzilor interbancare, fără o reducere imediată a presiunii asupra ratelor pentru debitorii cu împrumuturi legate de acești indici. Ce reflectă ROBOR și de ce contează ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii la care băncile din România se împrumută între ele în lei. Evoluția sa este influențată în principal de: nivelul de lichiditate din piață; nivelul dobânzilor stabilite de Banca Națională a României (BNR) . IRCC: nivelul curent și următoarea ajustare Pentru creditele acordate consumatorilor, indicele de referință (IRCC) este de 5,58% în perioada 1 aprilie 2026 – 30 iunie 2026. Ulterior, IRCC ar urma să scadă la 5,55%. IRCC este calculat trimestrial pe baza dobânzii medii zilnice din piața interbancară și se aplică cu o întârziere de un trimestru față de perioada de referință, ceea ce înseamnă că eventualele schimbări din piață se transmit mai lent în ratele plătite de debitori. [...]
Tanczos Barna pregătește reluarea „Creditului Fermierului” prin OUG - subvenție la dobândă și garanții de până la 80%, cu plafon de 50.000 euro
Guvernul pregătește reluarea „Creditului Fermierului”, cu subvenție la dobândă și garanții de până la 80% , iar sprijinul maxim ar urma să fie de 50.000 de euro (aprox. 250.000 lei) sau, alternativ, 70% din costurile suplimentare generate de scumpirea motorinei, potrivit AgroInfo . Vicepremierul Tanczos Barna , ministrul interimar al Agriculturii, a anunțat că a fost pregătit un proiect de Ordonanță de Urgență pentru reluarea instrumentului de finanțare folosit anterior în perioada „cadrului temporar Ucraina”. Mecanismul vizează reducerea costului creditării prin acoperirea dobânzii, inclusiv a componentei legate de ROBOR (indice de referință folosit la creditele în lei). „Am pregătit un proiect de ordonanţă de urgenţă pentru a relua creditul fermierului (…) prin care acordăm subvenţie pentru acoperirea dobânzii, ROBOR-ului. Vin în sprijinul schemei şi fondurile de garantare.” Cum ar urma să funcționeze sprijinul Conform declarațiilor citate, schema ar include și garanții acordate prin fondurile de garantare, în limita a 80% din suma împrumutată. Plafonul maxim al sprijinului este prezentat în două variante, între care fermierul ar urma să poată alege: 50.000 de euro (aprox. 250.000 lei); sau 70% din totalul costurilor suplimentare generate de creșterea prețului la motorină. De ce contează pentru ferme Reluarea programului ar reduce presiunea financiară asupra fermierilor care se împrumută în lei, într-un context în care costul finanțării este influențat direct de ROBOR, iar cheltuielile cu combustibilul rămân un element major în costurile de producție, mai ales în lucrările mecanizate. Ce urmează În material este menționat că există un proiect de Ordonanță de Urgență pregătit pentru reluarea schemei. AgroInfo nu oferă detalii despre calendarul adoptării sau despre condițiile concrete de eligibilitate, astfel că acestea rămân de confirmat odată cu publicarea formei finale a actului normativ. [...]
BNR refuză colaborarea cu Consiliul Concurenței în ancheta ROBOR - Isărescu avertizează că o sancțiune pe „mecanismul ROBOR” ar atinge indirect politica monetară și autonomia băncii centrale
BNR avertizează că o eventuală sancționare a mecanismului ROBOR ar atinge indirect autonomia politicii monetare , în condițiile în care indicele este încadrat strict între facilitățile băncii centrale și evoluează în jurul ratei-cheie, potrivit Economedia . Guvernatorul Mugur Isărescu respinge premisele investigației Consiliului Concurenței privind posibile înțelegeri între bănci la stabilirea ROBOR și spune că, dacă se susține că ROBOR a crescut dintr-o practică neconcurențială, atunci este vizată implicit și decizia BNR de a crește rata de politică monetară. Întrebat dacă BNR cooperează cu Consiliul Concurenței, Isărescu a răspuns: „Nu colaborăm. Mi-am spus punctul de vedere.” De ce contează: ancheta pe ROBOR se intersectează cu transmisia politicii monetare Guvernatorul argumentează că ROBOR nu este un indicator „liber”, ci unul „suprareglementat”, care „nu poate să funcționeze decât între facilitatea de depozit și facilitatea de Lombard”, într-un coridor de „plus-minus unu la sută față de rata de politică monetară”. În acest cadru, o acuzație că băncile ar fi „crescut ROBOR” pentru a majora costurile creditării ar ignora faptul că indicele a urmat majorarea ratei-cheie. Isărescu a formulat explicit legătura dintre ROBOR și rata stabilită de banca centrală: „Dacă tot timpul ROBOR a stat plus-minus unu în jurul ratei de politică monetară și rata de politică monetară pe care o stabilește BNR a crescut de la 1,5% la 7% și dumneata spui că a crescut ROBOR datorită unei practici neconcurențiale, înseamnă că te referi la Banca Națională, nu?” În aceeași logică, guvernatorul respinge distincția potrivit căreia ancheta „nu vizează BNR, ci ROBOR”, susținând că ROBOR este „un indicator al pieței monetare, controlate de BNR”. Ce instrumente spune BNR că are dacă ROBOR „iese din limite” Isărescu afirmă că, dacă indicele ar depăși coridorul definit de instrumentele BNR, există mecanisme de corecție, inclusiv intervenții prin comunicare publică („moral suasion” – influențarea pieței prin declarații) sau prin supraveghere. „Fie face guvernatorul o declarație și zice: «Măi, ați sărit calul.» (...) Sau trimit direcția de supraveghere și îi trage de ureche.” Guvernatorul a invocat și un precedent din 2008, când, potrivit relatării sale, BNR a intervenit în piață după ce unele bănci ar fi încercat să obțină lichiditate fără a avea titluri de stat necesare pentru accesarea facilității de depozit. Miza de reglementare: autonomia băncii centrale în cadrul UE Isărescu a invocat Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, care interzice transmiterea de instrucțiuni către băncile centrale din Sistemul European al Băncilor Centrale. În interpretarea sa, dacă ROBOR a crescut ca urmare a creșterii ratei de politică monetară, atunci o sancțiune îndreptată spre mecanismul ROBOR ar afecta indirect autonomia instituției. „Ne apărăm, nu cu dinții, cu tărie, piața monetară, că altfel nu am putea să funcționăm. (...) Nu avem alt mecanism de a transmite politica monetară.” Unde este ancheta Consiliului Concurenței și ce urmează Investigația a început în 2022, după controale inopinate la mai multe bănci, pe fondul unor niveluri ale ROBOR considerate neobișnuit de ridicate. Raportul investigației (500 de pagini și 300 de anexe) a fost transmis celor zece bănci vizate pe 6 aprilie, care au 30 de zile pentru observații, urmate de audieri. O decizie finală era așteptată înainte de finalul primului semestru. Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a spus că ancheta nu vizează cadrul de reglementare, ci comportamentul băncilor – suspiciunea fiind că acestea nu ar fi cotat independent în procedura de fixing. Băncile vizate au transmis că s-au conformat prevederilor legale. [...]
BNR: ROBOR la 3 luni rămâne la 5,85%, iar ROBOR la 6 luni scade la 5,93% - semnal de ușoară relaxare a costurilor de finanțare în lei
Indicele ROBOR la 3 luni a coborât la 5,85%, un semnal de ușoară relaxare a costurilor de finanțare în lei , reper care intră în calculul dobânzilor la majoritatea creditelor în lei, inclusiv pentru împrumuturile persoanelor fizice acordate înainte de 2019, potrivit Profit . Mișcarea vine în contextul în care ROBOR reflectă, în principal, lichiditatea din piața interbancară și nivelul dobânzilor stabilite de Banca Națională a României (BNR) . ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie la care băncile se împrumută între ele în lei. Ce se întâmplă și cu ROBOR la 6 luni Pe scadența de 6 luni, indicele ROBOR a scăzut la 5,93% de la 5,94%, conform materialului suport publicat de aceeași publicație. ROBOR vs. IRCC: repere diferite pentru creditele în lei Pentru creditele acordate consumatorilor cu dobândă variabilă în funcție de IRCC (Indicele de referință pentru creditele acordate consumatorilor), nivelul este de 5,58% în perioada 1 aprilie 2026 – 30 iunie 2026, urmând să scadă la 5,55%. IRCC este calculat trimestrial pe baza dobânzii medii zilnice din piața interbancară și se aplică cu o întârziere de un trimestru față de perioada de referință. [...]
Banca Transilvania contestă acuzațiile din investigația Consiliului Concurenței privind ROBOR - banca spune că miza principală este riscul reputațional, nu amenda
Banca Transilvania spune că miza investigației ROBOR este reputațională, nu amenda , iar o decizie a Consiliului Concurenței este așteptată „probabil la început de luna iunie”, potrivit Ziarul Financiar . Investigația a fost declanșată din oficiu în noiembrie 2022, după ce ROBOR a depășit 8%, iar președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu , a declarat la ZF Live că raportul experților instituției este finalizat, a fost transmis băncilor și a fost „muncit și validat cu Comisia Europeană”. Dosarul vizează zece instituții de credit care participă la formarea ROBOR. De ce contează: risc de reglementare și cost reputațional pentru o bancă listată Banca Transilvania (TLV) afirmă că „impactul reputațional al acuzațiilor depășește cu mult orice sancțiune financiară” și că obiectivul său este să demonstreze autorității de concurență – și, dacă va fi cazul, „altor autorități sau instanțe” – că acuzațiile „nu sunt reale” și nu reflectă modul în care funcționează piața financiară. În răspunsurile transmise publicației, banca leagă reputația sistemului bancar de percepția investitorilor asupra României și de stabilitatea financiară, argumentând că sectorul este reglementat și supravegheat de Banca Națională a României (BNR) și că, în criza precedentă, statul nu a fost nevoit să intervină pentru salvarea unei bănci. Argumentul economic al băncii: ROBOR mai mare ar aduce costuri pe „întregul portofoliu de resurse” BT susține că, din perspectiva stimulentelor economice, băncile ar avea „mult mai mult de pierdut decât de câștigat” din creșterea ROBOR. În cazul Băncii Transilvania, creditele legate de ROBOR ar reprezenta „doar 13% din totalul activelor”, ceea ce ar însemna că venituri suplimentare ar apărea pe o parte limitată din portofoliu, în timp ce costurile cu resursele atrase ar crește pe întreg portofoliul. Banca mai afirmă că, la BT, ROBOR se actualizează pentru contractele de credit la sfârșitul trimestrului, nu imediat, ceea ce ar crea un decalaj între creșterea costurilor și ajustarea veniturilor. Fixing supravegheat de BNR și comparația cu LIBOR Banca precizează că nu poate comenta raportul preliminar primit, deoarece este confidențial, și spune că se va raporta doar la informațiile publice. În acest cadru, BT contestă ideea că participarea la un „fixing” (mecanism de stabilire a unei cotații de referință) organizat și supravegheat de BNR ar putea fi calificată drept practică anticoncurențială. În același timp, banca susține că paralela cu scandalul LIBOR „nu este corectă”, argumentând că, spre deosebire de LIBOR, ROBOR ar fi calculat transparent, reglementat și „supervizat” de banca centrală. Ce urmează: fără provizioane și fără negociere, dar cu opțiuni de contestare Banca afirmă că nu a constituit provizioane pentru riscul unei sancțiuni, invocând faptul că dosarul este într-o etapă preliminară și că se așteaptă ca acuzațiile să fie retrase. Dacă nu se va întâmpla, BT indică existența „multiplelor căi juridice” de contestare. Pe tema unei eventuale înțelegeri cu autoritatea de concurență pentru reducerea sancțiunii, poziția băncii este fermă: „În niciun caz. Nu putem să negociem despre acuzații care nu sunt reale.” [...]
Băncile din România resping acuzațiile de manipulare a ROBOR-ului - Asociația Română a Băncilor susține că respectă legislația și avertizează asupra impactului negativ al acuzațiilor
Băncile avertizează că acuzațiile de manipulare a ROBOR pot afecta stabilitatea financiară , susținând că dezbaterea publică și investigația trebuie gestionate „cu maximă rigoare și responsabilitate”, pentru a evita un șoc operațional și de încredere într-un indicator cu rol sistemic, potrivit HotNews . Mesajele sunt transmise prin Asociația Română a Băncilor (ARB) , în contextul investigației Consiliului Concurenței privind suspiciuni că băncile s-ar fi înțeles să mențină artificial ridicat ROBOR. Investigația este în desfășurare, iar reacția industriei vine după ce, „în urmă cu câteva zile”, guvernatorul BNR a intervenit public în sprijinul bancherilor, conform aceleiași surse. Miza: un reper folosit de stat, companii și populație ARB argumentează că ROBOR nu este doar un indicator tehnic, ci un reper utilizat pe scară largă, iar orice pierdere de reprezentativitate sau blocaj al cotării ar avea efecte în lanț în economie. Asociația spune că acuzațiile, chiar nedovedite, pot declanșa consecințe „operaționale, juridice, de finanțare și reputaționale”, cu risc de afectare a stabilității financiare. În comunicatul citat, ARB leagă direct modul în care este purtată discuția publică de costurile de finanțare și de încrederea investitorilor externi, cu impact potențial asupra statului, companiilor și populației. Cele șase mesaje ale băncilor, prin ARB În esență, poziția băncilor este structurată în șase idei: „N-am făcut nimic ilegal”: ARB susține că stabilirea indicelui urmează reguli, iar BNR supraveghează piața; asociația afirmă că nu are informații despre sancțiuni legate de cotare sau despre sesizări ale BNR pe manipularea indicilor de referință. „Dobânzile au crescut peste tot în lume”: creșterile sunt puse pe seama inflației și a crizelor recente (războiul din Ucraina, criza energetică), nu pe comportamentul băncilor. „Că avem dobânzi similare nu înseamnă că ne-am înțeles”: similitudinea cotațiilor ar reflecta reacția la aceleași condiții de piață, nu o coordonare. „Atenție ce vorbiți în public”: acuzațiile pot destabiliza piața financiară și pot scumpi creditele, susține asociația. „S-a mai investigat asta în 2008”: ARB afirmă că nu are cunoștință să fi fost identificate atunci deficiențe de natură concurențială, iar regulile și platformele nu ar fi suferit modificări semnificative. „ROBOR-ul e prea important ca să vă jucați cu el”: indicatorul este folosit de stat, companii și populație, iar afectarea lui ar lovi „toată lumea”. Argumentul de reglementare: rolul BNR și cadrul european ARB invocă rolul BNR ca „organizator, reglementator și supraveghetor” al pieței monetare interbancare (Norma 4/1995) și menționează existența cadrului legal european pentru prevenirea abuzului de piață legat de manipularea indicilor de referință (Regulamentul UE nr. 596/2014). Asociația avertizează și asupra riscului ca intervenții care afectează funcționarea mecanismului să ajungă să însemne o „reglementare de facto” a unei infrastructuri de piață, cu potențial de conflict între regimul pieței monetare/indicatorilor de referință și instrumentele dreptului concurenței. Contextul macro invocat: 2022, inflație și dobânda-cheie ARB plasează investigația în contextul anului 2022, marcat de „crize multiple”, și susține că evoluția ROBOR este determinată de fundamente macroeconomice: inflație, dobânda de politică monetară, necesarul de lichiditate, percepția agențiilor de rating și a finanțatorilor, precum și instabilitatea politică și guvernamentală. În sprijinul acestui argument, asociația indică faptul că BNR a majorat dobânda de politică monetară de opt ori în 2022, de la 1,75% în 2021 la 6,75% la finalul lui 2022, pe fondul inflației ridicate (ARB menționează 16,8% în noiembrie 2022). Totodată, ARB afirmă că la debutul investigației ROBOR la 3 luni era „situat la jumătatea ratei inflației”. Ce urmează ARB cere ca eventualele concluzii să rezulte „exclusiv” dintr-o analiză completă, bazată pe probe, și își oferă suportul tehnic pentru clarificarea funcționării piețelor financiare. Investigația Consiliului Concurenței este în curs, iar miza imediată, din perspectiva industriei bancare, este evitarea unei erodări a încrederii într-un indicator pe care îl consideră esențial pentru funcționarea pieței monetare și pentru transmisia politicii monetare. [...]
