Știri
O eventuală criză politică riscă să scumpească finanțarea României și să blocheze investițiile , într-un moment în care economia dă deja semne de recesiune, potrivit unei opinii semnate de Cristian Hostiuc în Ziarul Financiar . Miza imediată este tensiunea din coaliția de guvernare: PSD a anunțat că pleacă de la guvernare dacă premierul Ilie Bolojan (PNL) nu își dă demisia, iar acesta a transmis că nu va demisiona. Autorul notează că nu este clar cum vor reacționa piețele financiare la această confruntare, dar avertizează că o criză politică „nu duce nicăieri” din perspectiva problemelor economice: nu reduce deficitul bugetar, nu relansează investițiile private și nu îmbunătățește peste noapte creșterea economică. În același timp, textul descrie un tablou economic fragil la început de 2026: producția industrială continuă să scadă, consumul s-a redus semnificativ, iar investițiile private „au luat din nou o pauză”, pe fondul incertitudinilor interne și externe. În piața muncii, autorul indică un nivel redus al anunțurilor de angajare pe eJobs, concomitent cu creșterea numărului de CV-uri și a competiției pe posturi. Pe zona de prețuri și dobânzi, opinia susține că inflația rămâne sub presiune după izbucnirea războiului din Iran și extinderea conflictului în Orientul Mijlociu, ceea ce ar face „minime” șansele de a coborî de la aproape 10% la 3–4% până la final de an, cum erau prognozele. Consecința: dacă inflația nu scade, nici BNR nu ar reduce curând dobânzile la lei. De ce contează pentru finanțarea statului și pentru companii Unghiul central al textului este legătura dintre stabilitatea politică și costul banilor. Autorul subliniază că tensiunile geopolitice au majorat din nou costurile de împrumut, iar România plătește un cost mai mare, peste presiunea deja existentă din cauza deficitelor bugetare ridicate. În acest context, datoria publică ar urma să crească „inevitabil” din cauza deficitelor și a dobânzilor mari, iar datoria externă în valută ar crește pe măsură ce statul se împrumută de pe piețele externe pentru finanțare și refinanțări. În opinia publicată, Ilie Bolojan este descris drept „cel mai credibil personaj” pe piețele financiare, acolo unde se decide finanțarea guvernului. Textul amintește și episodul din alegerile prezidențiale de acum un an, când BNR ar fi cheltuit 8 miliarde de euro în câteva zile pentru a controla creșterea cursului leu/euro, aflat sub presiune. Presiune politică și riscul de populism pe piața de capital Un alt punct invocat este escaladarea retoricii populiste, pe fondul competiției pentru electorat. Autorul dă ca exemplu reacțiile din PSD la propunerea listării la bursă a unor acțiuni din companii de stat ( Hidroelectrica , Romgaz, Nuclearelectrica, Aeroportul Otopeni și CEC Bank), pe care o caracterizează drept o formă de „populism”. În final, opinia avertizează că anul economic și de business 2026 ar putea fi „compromis cu totul” dacă România intră într-o criză politică prelungită și cere președintelui Nicușor Dan să folosească atribuțiile pentru a asigura stabilitatea politică, în condiții geopolitice „extrem de complicate”. [...]
