Oana Țoiu reafirmă angajamentul României față de Uniunea Europeană - Necesitatea unei echipe guvernamentale hotărâte pentru atragerea fondurilor europene

Miza PNRR și viitorul buget UE intră în prim-planul discuțiilor României la Bruxelles , după ce ministra Afacerilor Externe, Oana Țoiu , s-a întâlnit luni cu președinta Parlamentului European, Roberta Metsola , potrivit Digi24 . Șefa diplomației a spus că România are nevoie „în continuare” de un Executiv cu „curaj și consecvență” pentru a respecta angajamentele față de cetățeni și pentru a duce la îndeplinire planurile de finanțare convenite cu partenerii europeni. În centrul discuțiilor s-a aflat Cadrul Financiar Multianual 2028–2034 (bugetul multianual al Uniunii Europene), unde România susține o poziție „ambițioasă” a Parlamentului European, astfel încât bugetul să poată sprijini transformarea economică a continentului, conform comunicatului MAE citat de Digi24. „De aceea, este nevoie de o echipă guvernamentală hotărâtă și perseverentă, care să îndeplinească promisiunile făcute și să atragă, inclusiv anul acesta, cele 10 miliarde de euro din PNRR pentru investiții în școli, spitale și autostrăzi”, a subliniat ministra de Externe. Ce urmărește România în negocierile pentru bugetul UE Pe agenda întâlnirii au fost trecute și teme cu impact direct asupra economiei și companiilor, în special prin prisma pieței unice (spațiul economic comun al UE) și a regulilor aplicabile în interiorul ei. Discuțiile au vizat, între altele: prioritățile României pentru viitorul buget multianual; măsuri pentru creșterea competitivității și stimularea mediului de afaceri într-o piață unică „consolidată”; nevoia unei piețe unice „mai eficiente”, cu reguli simplificate și acces mai facil la oportunități pentru companii; menținerea Politicii de Coeziune și a Politicii Agricole Comune ca piloni ai viitorului buget, considerate esențiale pentru reducerea decalajelor și creșterea competitivității. Context de securitate: riscuri pentru energie și lanțuri de aprovizionare În plan regional, cei doi oficiali au discutat și despre efectele tensiunilor din Orientul Mijlociu, inclusiv impactul unei eventuale blocări a Strâmtorii Ormuz asupra lanțurilor de aprovizionare și securității energetice. În acest context, a fost menționată și expertiza României în gestionarea „coridoarelor de solidaritate”, ca element relevant pentru reziliența logistică la nivel european. Întâlnirea a inclus și referiri la atașamentul majorității românilor față de proiectul european, precum și la o viitoare vizită la București, de Ziua Europei, a președintei Parlamentului European. [...]