Politică07 iun. 2026
Analiză News.ro: PSD, PNL și USR au votat identic la 92% din proiectele la vot final în Camera Deputaților după moțiunea de cenzură - în 64% din cazuri au avut aceeași opțiune și cu AUR
Deși Guvernul Bolojan a căzut prin moțiune, Camera a funcționat în continuare pe un consens larg la votul final , cu PSD, PNL și USR votând identic în 92% dintre proiectele ajunse la vot final în ultima lună, potrivit unei analize News . Datele sugerează că, dincolo de retorica despre „noi majorități”, predictibilitatea legislativă a rămas ridicată pe multe dosare, inclusiv pe proiecte cu impact economic, precum modificări ale Codului fiscal. Analiza acoperă perioada 5 mai (data moțiunii de cenzură) – 3 iunie și arată că, din 75 de proiecte aflate la vot final în Camera Deputaților , PSD, PNL și USR au votat la fel la 69 dintre ele (92%). În 48 de cazuri (64%), toate cele patru partide mari din Parlament – PSD, AUR, PNL și USR – au avut aceeași opțiune de vot. Ce arată cifrele despre „majoritățile” din Parlament În zile consecutive de după moțiune, consensul a fost aproape total pe pachete întregi de proiecte: pe 6 mai, cele patru partide au votat la fel toate cele 10 proiecte ajunse la vot final, iar pe 13 mai s-a repetat situația pentru alte 10 proiecte. Prima „fisură” notabilă, potrivit analizei, a apărut pe 18 mai, la un proiect de modificare a Codului fiscal: PSD și AUR au votat pentru, PNL s-a abținut, iar USR a votat împotrivă. Pe 20 mai, din opt proiecte la vot final, jumătate au fost tratate identic de PSD, AUR, PNL și USR, iar în rest au apărut combinații diferite de vot. În această logică a „permutărilor”, News notează și două proiecte pe Codul fiscal unde opțiunile au fost împărțite: la PL 355/2025, PSD, AUR și USR au votat la fel, iar PNL s-a abținut; la PL 118/2026 , PSD și AUR au votat la fel, în timp ce PNL și USR s-au abținut. „Toate combinațiile politice”, inclusiv pe proiecte cu miză economică și instituțională Acolo unde nu a existat unanimitate, analiza indică faptul că au apărut practic toate combinațiile posibile între partide. Sunt date exemple precum: PSD și PNL pentru, AUR și USR contra (PL 97/2026, privind modificări la legea de funcționare a Curții Constituționale); PSD și AUR pentru, PNL și USR împotrivă (PL 376/2026, privind măsuri pentru „protejarea intereselor naționale în activitatea economică”); PSD, AUR, PNL pentru, USR contra (PL 11/2022, privind utilizarea sistemelor video pentru monitorizarea traficului și constatarea automată a abaterilor). Context: consens și la Senat, dar cu o pondere mai mică La Senat, din 60 de inițiative legislative sau proiecte aflate la vot final, 40 (66%) au fost tratate similar de PSD, PNL și USR, iar 14 au avut acord comun și cu AUR, potrivit aceleiași analize. Și aici sunt menționate exemple de voturi împărțite în formule diferite, inclusiv pe proiecte privind desființarea unor instituții sau modificări la legislația fondului funciar. Cum explică partidele votul „la fel” Liderii de grup invocați de News pun convergența pe seama naturii proiectelor ajunse la vot final în această perioadă: inițiative vechi aflate de mult în circuitul parlamentar și proiecte de aprobare a unor ordonanțe din guvernările 2021–2026. Ștefan-Ovidiu Popa (PSD) susține că multe proiecte sunt din perioada în care exista o coaliție mai largă și includ idei comune sau texte lucrate împreună. Mihai-Adrian Enache (AUR) afirmă că votul a fost dat „în funcție de impactul acestora în societate”, nu de inițiator. Gabriel Andronache (PNL) spune că în ultimele săptămâni s-au discutat „aproape exclusiv” proiecte de aprobare a unor ordonanțe, iar Diana Stoica (USR) indică faptul că au ajuns la vot ordonanțe inițiate de guvernul din care USR face parte, ceea ce explică susținerea lor. În paralel, analiza reia și acuzațiile publice privind o „majoritate funcțională” PSD–AUR, pe care PSD a negat-o în repetate rânduri, inclusiv înaintea moțiunii din 5 mai. De ce contează Din perspectiva funcționării economiei și a mediului de afaceri, datele indică un lucru pragmatic: după căderea guvernului, mecanismul legislativ nu s-a blocat, iar pe o parte semnificativă din proiectele ajunse la vot final a existat o majoritate largă, uneori chiar transpartinică. Totodată, exemplele de „fisuri” – inclusiv pe modificări ale Codului fiscal – arată că dosarele cu impact direct pot genera rapid linii de separație, chiar într-un context de consens statistic ridicat. [...]