Știri
Știri din categoria Diverse
Vicepremierul Oana Gheorghiu acuză PSD că prelungește criza politică, cu efecte directe asupra reformelor și investițiilor, după ce Sorin Grindeanu a vorbit despre refacerea unei majorități împreună cu PNL. Într-o reacție publică citată de Digi24, Gheorghiu numește această poziționare „disonanță cognitivă în stare pură”, invocând faptul că PSD a dărâmat, cu cinci luni în urmă, guvernul din care făcea parte alături de liberali.
Gheorghiu susține că PSD ar fi mizat pe revenirea rapidă la guvernare după schimbări interne în PNL, dar că „sub conducerea lui Ilie Bolojan” liberalii „nu mai sunt partidul-breloc” cu care social-democrații ar fi fost obișnuiți.
În mesajul publicat pe Facebook, vicepremierul îl critică pe Sorin Grindeanu pentru ceea ce descrie drept evitarea asumării guvernării, în condițiile în care liderul PSD ar fi cerut „maturitate politică” și „responsabilitate”, dar ar condiționa intrarea la guvernare de prezența PNL și UDMR.
Gheorghiu afirmă că Grindeanu ar fi explicat și de ce PSD nu ar forma un guvern minoritar: pentru că ar însemna „poziționarea PSD într-o zonă vulnerabilă”.
Vicepremierul mai spune că PSD ar fi venit cu o „ofertă” ca partidul să voteze un guvern minoritar PNL–UDMR, deși – potrivit ei – PSD a respins „cu doar câteva zile în urmă” la vot guvernul minoritar PNL–USR–UDMR condus de Siegfried Mureșan.
„Așadar, România poate fi ținută luni întregi într-o criză politică. Important este să nu devină PSD vulnerabil.”
În aceeași postare, Gheorghiu leagă direct criza politică de efecte economice și administrative: „România pierde timp și bani”, „reformele reale sunt blocate”, iar „investițiile așteaptă rezolvarea crizei”. Ea mai afirmă că „nota de plată” ar ajunge la „oamenii obișnuiți” și că miza PSD ar fi evitarea unei „zone vulnerabile”.
În materialul Digi24 este amintit și contextul declarațiilor lui Sorin Grindeanu despre refacerea unei majorități stabile alături de PNL și UDMR, într-un articol separat, disponibil aici.
Recomandate
PNL exclude o coaliție cu PSD, invocând diferențe de politici fiscale și de guvernare , într-un moment în care se caută o majoritate pentru instalarea unui nou executiv, potrivit Digi24 . Europarlamentarul liberal Siegfried Mureșan susține că cele două partide sunt „în totală antiteză”, iar o colaborare parlamentară între PNL și PSD ar fi „imposibilă”. Mureșan afirmă că o coaliție este posibilă doar dacă există „un numitor comun semnificativ”, condiție pe care o consideră absentă în prezent. Într-un mesaj publicat vineri pe Facebook, el acuză PSD că „încearcă să păcălească electoratul” pretinzând că are lucruri în comun cu PNL și spune că „după acțiunile PSD din ultimul ani, nu există nicio bază pentru o colaborare parlamentară responsabilă”. Miza economică: deficit, datorie și costul dobânzilor În argumentația sa, liberalul pune accent pe diferențele de abordare în gestionarea finanțelor publice. El susține că PNL ar fi urmărit „o guvernare responsabilă cu banii românilor”, prin reducerea risipei și a deficitului, precum și prin obiective de reducere a datoriei publice. În oglindă, Mureșan afirmă că PSD ar dori revenirea la politicile din 2024, când „Guvernul Ciolacu a dus România la un deficit record, de 9,3%”. Tot el leagă nivelul actual al dobânzilor plătite de România de acea perioadă, susținând că „România plătește acum pe dobânzi mai mult decât întreg bugetul pentru Educație”. Diferențe de agendă: reformă administrativă, justiție, orientare europeană Pe lângă componenta fiscal-bugetară, Mureșan indică și alte linii de separație între PNL și PSD: reforma statului și reducerea „sinecurilor”, unde spune că PNL ar urmări eficientizarea, iar PSD ar dori „un stat captiv intereselor de partid”; statul de drept și independența justiției, unde afirmă că PSD „i-a respins mereu” pe cei care au vrut să întărească și să reformeze justiția; orientarea proeuropeană, despre care susține că PNL o urmărește „cu adevărat”, în timp ce PSD „se prezintă drept proeuropean la Bruxelles”, dar „la București” ar acționa „de multe ori antieuropean, alături de AUR”. Context: PSD spune că susține o majoritate stabilă cu PNL și UDMR În același context politic, președintele PSD, Sorin Grindeanu , a declarat vineri că partidul susține refacerea unei majorități stabile alături de PNL și UDMR și că este pregătit să își asume guvernarea. El a argumentat că discuția despre viitorul țării nu ar trebui redusă la numărul de voturi pentru învestire, ci și la capacitatea de a lua decizii după instalarea guvernului. Potrivit Digi24, PSD și-a arătat disponibilitatea de a participa la guvernare într-un executiv condus de Luca Niculescu, însă numai împreună cu PNL și UDMR. [...]
PSD respinge scenariul suspendării președintelui Nicușor Dan și își leagă poziția de miza stabilității politice necesare formării unui guvern și redresării economiei , potrivit Știrile Pro TV . Mesajul a fost transmis de secretarul general al PSD, Claudiu Manda , pe Facebook, în contextul acuzațiilor venite din PNL. Manda afirmă că „suspendarea președintelui Nicușor Dan nu face parte din agenda PSD” și că ideea ar apărea „numai în mintea celor preocupați să prelungească actuala criză” și să provoace „una nouă”. În aceeași intervenție, el spune că PSD se concentrează pe „formarea unui Guvern funcțional”, pe „stabilitatea și credibilitatea României” și pe „redresarea economiei”. Contextul politic: acuzații din PNL și replică din PSD Reacția liderului PSD vine după ce deputatul PNL Alexandru Muraru, lider al PNL Iași, a declarat la RFI că PSD ar pregăti suspendarea președintelui și a susținut că „lipsesc în acest moment 18 voturi pentru suspendarea președintelui”, conform aceleiași surse. În paralel, Manda atacă „retorica PNL”, pe care o numește „obsesivă”, și cere ca disputa politică să se mute spre problemele economice și sociale. El invocă, între altele, scăderea consumului populației, creșterea numărului de firme intrate în insolvență și erodarea puterii de cumpărare, fără a oferi date sau intervale de timp în mesajul citat. Ce transmite PSD despre următorul pas: guvernarea, „datoria tuturor partidelor” În postarea sa, Manda mai arată că președintele Nicușor Dan „a desemnat un prim-ministru”, iar de aici înainte „găsirea unei soluții de guvernare este datoria tuturor partidelor care au primit un mandat din partea românilor”. În acest cadru, PSD încearcă să delimiteze public discuția despre suspendare de negocierile pentru formarea guvernului, sugerând că prelungirea conflictului politic ar adânci criza și ar afecta stabilitatea și credibilitatea României — elemente cu impact direct asupra climatului economic. [...]
Negocierile pentru învestirea Guvernului Niculescu riscă să ducă la o majoritate fragilă, dependentă de SOS România , pe fondul blocajului dintre PSD și PNL, potrivit Știrile Pro TV . În contextul în care refacerea coaliției PSD–PNL–UDMR este prezentată ca „aproape imposibilă”, iar PSD ar fi exclus din start un cabinet format doar din tehnocrați, discuțiile se restrâng la două formule de guvern. Tensiunea politică este alimentată și de schimbul de mesaje publice dintre Sorin Grindeanu , care a cerut refacerea coaliției, și vicepremierul PNL Oana Gheorghiu, care a respins ideea. Varianta 1: guvern monocolor PSD, cu voturi de instalare de la PNL și UDMR Prima opțiune descrisă este un Executiv monocolor PSD, cu Luca Niculescu prim-ministru și toate ministerele la social-democrați. În acest scenariu, PNL și UDMR ar vota învestirea, dar ar trece ulterior în opoziție. Conform calculelor prezentate, un astfel de guvern ar primi sprijin și de la Minoritățile naționale, UPR, PACE și neafiliați, iar majoritatea ar fi „extrem de confortabilă”, peste 291 de voturi. Varianta 2: PSD plus „conservatorii” din PNL, cu risc de dependență de SOS România A doua formulă pornește de la ideea că PSD nu ar dori să-și asume singur responsabilitatea guvernării, astfel că ar putea coopta „tabăra conservatoare” din PNL, chiar cu riscul excluderii acestora din partid, într-un guvern „similar cu cel propus de Adrian Veștea”. Aritmetica descrisă de sursă indică însă o problemă de prag: de la cele 127 de voturi ale PSD s-ar adăuga 20 de voturi din zona liberal-conservatoare, plus sprijin de la Minorități, UPR, PACE și 12 neafiliați (din totalul de 22). Chiar și cu un vot favorabil din partea UDMR, despre care Kelemen Hunor ar fi spus că ar putea exista „cu anumite obiecții”, totalul nu ar atinge minimul necesar de 233 de voturi. În acest punct, soluția ar putea veni de la SOS România: cele 13 voturi ale partidului ar asigura învestirea, ceea ce ar transforma formațiunea într-un actor-cheie pentru stabilitatea parlamentară a viitorului guvern. Ce urmează: termen pentru program și listă de miniștri Luca Niculescu ar urma să continue negocierile săptămâna viitoare, iar rezultatul lor va influența decizia de a-și depune sau nu mandatul. Potrivit sursei, până joi trebuie depuse în Parlament programul de guvernare și lista cabinetului de miniștri. [...]
Luca Niculescu își propune să depună joi programul și lista miniștrilor , într-un calendar care ar putea scurta perioada de incertitudine politică, într-un moment pe care îl descrie drept dificil și cu „probleme economice” și sociale, potrivit Digi24 . Premierul desemnat de președintele Nicușor Dan a spus, la emisiunea „Jurnalul de Seară”, că negocierile cu partidele au început „constructiv” și vor continua luni, urmând ca „cel mai probabil joi” să tragă concluziile și să depună în Parlament programul de guvernare și componența cabinetului. În privința formulei de guvernare, Niculescu afirmă că nu există încă o decizie și că sunt analizate toate variantele: guvern politic, tehnocrat sau „hibrid” (o combinație între miniștri politici și independenți). Miza, din perspectiva lui, este o majoritate parlamentară „cât mai solidă”, care să nu asigure doar votul de învestitură, ci și susținerea reformelor din program. Ce spune despre negocieri și sprijinul politic Niculescu a descris primele întâlniri cu partidele ca fiind „un bun început”, chiar dacă pozițiile formațiunilor diferă. El a indicat că a observat „deschideri” pentru votarea unui nou Executiv, deși nu există consens asupra tipului de guvern. Totodată, premierul desemnat a menționat că există partide care susțin ideea alegerilor anticipate, însă, din discuțiile avute, ar reieși că o parte dintre actorii politici consideră necesară ieșirea rapidă din „blocajul politic”. De ce contează: calendarul scurtează incertitudinea într-un context economic dificil Mesajul central al lui Niculescu este că procesul se derulează „în program” și că ținta este depunerea listei și a programului joi, după o nouă rundă de discuții luni. În același timp, el leagă urgența formării guvernului de contextul mai larg: „criză politică” și „probleme economice” și sociale, fără a detalia în acest material ce măsuri concrete ar urma să fie incluse în program. În lipsa unei decizii asupra formulei (politic/tehnocrat/hibrid), următoarele zile sunt decisive pentru conturarea unei majorități care să poată susține guvernarea și reformele invocate de premierul desemnat. [...]
Supraoferta de stomatologi și subfinanțarea decontărilor CNAS riscă să adâncească dezechilibrele din piața serviciilor dentare, în condițiile în care prevenția rămâne la coada UE, potrivit Știrile Pro TV , care citează declarațiile președintelui Colegiului Medicilor Stomatologi din România (CMSR), dr. Florin Lăzărescu. România „produce” cei mai mulți medici stomatologi din Uniunea Europeană, atât ca număr absolut, cât și raportat la populație, susține președintele CMSR. El indică faptul că în comunitatea profesională sunt „peste 25.000” de stomatologi, la o populație „în jur de 18 milioane”, și descrie o concentrare puternică în urban, mai ales în centrele universitare, unde s-ar putea ajunge la un medic stomatolog la 300 de locuitori, față de o medie UE de un medic la 1.200 de locuitori (în mediul urban). În paralel, există și migrație profesională, dar aceasta nu ar compensa ritmul de formare, potrivit aceleiași surse. Finanțarea: plafon mediu de 6.000 lei/lună decontat pe medic A doua problemă majoră semnalată este finanțarea redusă a serviciilor stomatologice prin sistemul public. Dr. Florin Lăzărescu afirmă că, de regulă, pacienții ajung în stomatologie privată și plătesc direct, iar acolo unde există contracte cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate , „plafoanele decontate (…) sunt foarte mici”. În medie, plafonul decontat ar fi de 6.000 de lei/lună pentru fiecare medic , iar după depășirea acestuia medicul nu ar mai putea prelua pacienți în regim decontat. În opinia președintelui CMSR, sumele sunt insuficiente mai ales pentru categoriile vulnerabile, care nu își permit tratamente în privat. Paradoxul: mulți specialiști, dar prevenție slabă și acces inegal În același context, CMSR indică faptul că România are un decalaj important față de alte state europene la capitolul prevenție și utilizare a serviciilor stomatologice, fiind plasată „pe ultimul loc” la acest capitol. Printre vulnerabilitățile enumerate se află: adresabilitate redusă pentru controale de rutină; prevalență crescută a afecțiunilor orale netratate (carii, boală parodontală, edentații); prezentare la medic în stadii avansate, cu nevoie mai mare de tratamente complexe; inegalități între urban și rural în accesul la servicii; educație insuficientă pentru sănătate orală și prevenție. Pentru a genera date care să susțină politici publice și strategii de prevenție și tratament, CMSR a inițiat Studiul Național privind starea de sănătate orală a românilor , potrivit organizației. Ce teme sunt pe agenda profesiei La Cluj-Napoca a avut loc o ședință a Consiliului Național al CMSR, unde, potrivit președintelui organizației, au fost discutate subiecte precum digitalizarea, regulamentul de educație medicală continuă și competențele medicilor stomatologi. (Sursa informațiilor: Agerpres, conform articolului.) [...]
Dacia împinge prețul hibridelor sub 20.000 de euro în Spania , cu Sandero Hybrid 155, o poziționare care poate pune presiune pe rivalii care mizează pe electrificare, potrivit Știrile Pro TV . Publicația notează că presa spaniolă vede modelul ca pe o mișcare care „lovește” în producători precum Hyundai și BYD, prin combinația dintre tehnologie hibridă și preț de intrare. În Spania, Sandero Hybrid 155 pornește de la 18.523 euro (aprox. 92.600 lei), fiind prezentat de El Nacional drept una dintre cele mai accesibile opțiuni hibride „cu încărcare automată” (adică fără încărcare la priză, bateria se reîncarcă în mers). Mesajul comercial este că electrificarea poate fi adusă în zona de buget, fără a trece automat la modele integral electrice. Ce oferă tehnic Sandero Hybrid 155 Conform informațiilor din articol, modelul folosește un motor pe benzină de 1,8 litri, cu patru cilindri, cuplat la două motoare electrice, pentru o putere combinată de 155 CP. Transmisia este automată, fără ambreiaj, iar tracțiunea este pe roțile din față. Bateria NMC are 1,4 kWh și se încarcă în timpul condusului. În oraș, mașina ar putea rula în modul electric până la 80% din timp, „în funcție de condiții”, iar consumul oficial indicat este de 4,2 l/100 km, cu emisii de CO₂ de 96 g/km. Modelul are și eticheta ECO a DGT (autoritatea rutieră din Spania), relevantă pentru acces și restricții în anumite zone urbane. Prețuri și echipări: de la Expression la Journey, plus Stepway Dacia oferă două niveluri de echipare pentru Sandero Hybrid 155: Expression : de la 18.523 euro (aprox. 92.600 lei) – include faruri LED, bord digital de 7 inci și ecran multimedia de 10 inci, Android Auto/Apple CarPlay, senzori de parcare spate, cruise control și asistență la menținerea benzii. Journey : 20.890 euro (aprox. 104.500 lei) – adaugă jante din aliaj de 16 inci, climatizare automată, acces fără cheie, cameră de marșarier și detectarea unghiului mort. Sistemul hibrid este disponibil și pe Sandero Stepway , cu prețuri de la 19.825 euro (aprox. 99.100 lei) pentru Expression, până la 21.127 euro (aprox. 105.600 lei) pentru Extreme. De ce contează pentru piață Miza este una de poziționare: Dacia încearcă să coboare pragul de preț pentru hibride într-o piață în care electrificarea a împins costurile în sus, iar concurența (inclusiv BYD și Hyundai, menționate în articol) își construiește oferta în jurul tranziției spre propulsii electrificate. În acest context, un hibrid fără încărcare la priză, sub 20.000 de euro, poate atrage clienți care vor consum redus și acces urban facil, dar nu sunt pregătiți pentru costul sau infrastructura asociate unei mașini electrice. [...]
