Apărare10 iul. 2026
Generalul NATO Dorin Toma minimizează rolul României la summitul de la Ankara - proiectul de extindere a conductelor de combustibil, estimat la circa 30 mld. dolari, ar fi fost împins de Polonia și Grecia
Extinderea rețelei NATO de conducte de combustibil, estimată la circa 30 de miliarde de dolari (aprox. 135 miliarde lei), riscă să fie un „câștig” mai degrabă de imagine pentru România decât unul de influență în negocieri , potrivit unei analize publicate de Adevărul , care citează poziția generalului (r) Dorin Toma după summitul de la Ankara . Generalul, fost comandant al Diviziei Multinaționale Sud-Est a NATO, spune că reuniunea a fost prezentată de autoritățile române drept „istorică”, însă recomandă o evaluare „obiectivă”: există elemente pozitive, dar România ar fi contat „spre deloc” în negocierile privind proiectul conductelor strategice, unde rolul principal l-ar fi avut Polonia și Grecia, iar deblocarea ar fi depins de acceptul Turciei. Miza economică: infrastructură „cu dublă utilizare”, finanțată din bugete comune și naționale În interviu, Dorin Toma explică faptul că rețeaua de conducte vizată este o infrastructură „cu dublă utilizare” – adică poate servi atât scopuri militare, cât și civile. În termeni practici, conectează baze militare cu rafinării și depozite și reduce dependența de transportul de combustibil pe cale ferată sau rutieră, esențial în logistică alături de muniție. În privința finanțării, generalul indică drept sursă probabilă fondul comun al NATO (bugetul comun), completat de contribuții din bugetele naționale, în linie cu angajamentele statelor aliate de a aloca cel puțin 2% din PIB pentru apărare, inclusiv pentru mobilitate militară, infrastructură de sprijin și apărare cibernetică. În această logică, investiția nu ar fi „doar pentru armată”, ci ar urma să susțină și activitatea economică. Unde a fost România relevantă: Marea Neagră și protecția infrastructurii critice Pe lista aspectelor pozitive, Dorin Toma menționează două puncte: menținerea prezenței americane „atât cât mai este ea” în Europa și România, pe care o leagă de sprijinul logistic acordat de România operației militare americane împotriva Iranului; acordul dintre România, Bulgaria și Turcia pentru extinderea misiunii Grupării comune navale din Marea Neagră. Dacă va fi implementat, acest format naval ar urma să depășească strict deminarea și să includă libertatea de navigație și protecția infrastructurii subacvatice critice (cabluri și conducte submarine). Generalul adaugă că ar fi de așteptat să contribuie și la securitatea infrastructurii economice, în special a platformelor de extracție a gazelor naturale. Capacitatea de implementare: România are nave de deminare, dar „pe hârtie” nu e suficient Întrebat cât de pregătită este România să pună în practică angajamentele, Dorin Toma arată că Forțele Navale Române au cumpărat în ultimii ani două nave de deminare din Marea Britanie, nave mai vechi, aflate într-un proces de revitalizare și modernizare. Argumentul său este că astfel de misiuni cer sisteme specializate pentru cercetare, detectare și intervenție, iar flota anterioară era depășită tehnologic. Influență redusă în negocieri: „România a contat prea puțin” Pe proiectul conductelor, generalul susține că extinderea spre est este o consecință firească a extinderii NATO, însă dinamica politică a fost dominată de alți actori. În evaluarea lui, Polonia și Grecia au împins inițiativa, iar Turcia – inițial reticentă, pe fondul neîncrederii față de Grecia – ar fi fost cea care „bloca de fapt totul” până la un acord. „România a contat prea puțin aici, spre deloc.” În această cheie, mesajul central este că România poate beneficia de pe urma investiției ca stat de pe flancul estic, dar nu ar trebui să confunde beneficiul potențial cu un rol determinant în decizia politică și negocierea proiectului. [...]
