Știri
Tag: johann wadephul

Miniștrii de externe ai G7 au convenit o declarație comună , în pofida divergențelor legate de conflictele din Iran și Ucraina, relatează G4Media . Reuniunea a avut loc în Franța și s-a încheiat vineri, 28 martie 2026, cu un text agreat de toate statele participante. Potrivit articolului, discuțiile au fost tensionate în special din cauza temerilor europene că noul conflict din Iran ar putea diminua atenția și resursele alocate sprijinului pentru Kiev. În același timp, Statele Unite au cerut aliaților o implicare mai mare în securitatea din zona Golfului. Secretarul de stat american Marco Rubio a respins ideea unor neînțelegeri majore între participanți, afirmând că întâlnirile au fost „foarte bune”. El a susținut, de asemenea, că operațiunea din Iran s-ar putea încheia rapid, „în săptămâni, nu luni”, fără implicarea trupelor terestre, însă partenerii europeni au cerut explicații suplimentare privind obiectivele campaniei militare și au avertizat asupra riscului de afectare a sprijinului pentru Ucraina. Diferențele de poziționare au fost vizibile încă de la început: Franța a transmis că războiul cu Iranul „nu este al nostru”, în timp ce Rubio a spus că Ucraina „nu este războiul nostru”, ceea ce a amplificat tensiunile. Pentru statele europene, menținerea sprijinului pentru Ucraina rămâne o prioritate, iar ministrul german de externe Johann Wadephul a declarat că „nu trebuie să existe reduceri” când vine vorba de capacitatea de apărare a Ucrainei. În ciuda acestor poziții, miniștrii au ajuns la un consens final. În declarația comună, ei au cerut „încetarea imediată a atacurilor împotriva civililor și a infrastructurii civile”. Documentul include și referiri la securitatea globală și la economie, liderii invocând „necesitatea absolută” de a asigura libertatea de navigație în Strâmtoarea Ormuz și avertizând asupra riscurilor pentru lanțurile de aprovizionare cu energie. [...]

Germania a epuizat stocurile proprii de rachete antiaeriene pentru Ucraina , iar Berlinul nu mai poate livra direct din arsenalele sale, relatează TVP World . Declarația a fost făcută luni de ministrul german de externe, Johann Wadephul , pe fondul presiunii crescânde asupra apărării aeriene ucrainene, în contextul intensificării atacurilor rusești cu rachete și drone. Mesajul central este că Germania a ajuns la limita stocurilor disponibile pentru transfer imediat, ceea ce schimbă natura sprijinului: de la livrări din rezervele existente la livrări dependente de producția curentă. Wadephul a spus că Berlinul „nu mai are niciuna” și a indicat că rachetele care ies acum de pe liniile de fabricație sunt direcționate către Ucraina printr-un mecanism finanțat în mare parte de europeni, „în principal Germania”. „Sincer, tot ce iese acum de pe liniile de producție merge direct în Ucraina. Acest lucru se întâmplă în cadrul unui mecanism finanțat în mare parte de europeni, în principal Germania. Am furnizat tot ce aveam”, a declarat Johann Wadephul. Germania a fost unul dintre cei mai importanți susținători militari ai Kievului în Europa, inclusiv prin finanțarea achizițiilor de interceptoare Patriot fabricate în SUA. Interceptoarele sunt rachete destinate doborârii altor rachete, iar Patriot este un sistem de apărare antiaeriană folosit pentru a contracara inclusiv amenințări balistice, mai dificil de interceptat decât dronele. Wadephul a cerut altor state europene să își crească contribuțiile la apărarea aeriană a Ucrainei și a amintit apelurile ministrului apărării, Boris Pistorius , către parteneri să își revizuiască propriile stocuri și să intensifice livrările, subliniind că Germania a făcut deja pași similari. În termeni practici, epuizarea stocurilor germane ridică miza pentru restul aliaților: fie găsesc rachete în rezervele proprii, fie accelerează comenzi și finanțări pentru producție nouă. Declarațiile vin pe fondul unei dezbateri reînnoite despre disponibilitatea interceptoarelor, după ce președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski s-a plâns la Davos de lipsuri. NATO a susținut ulterior că, la acel moment, nu existase o întârziere a livrărilor Patriot și că mai mulți parteneri urmau să furnizeze rachete din propriile rezerve pentru a acoperi golurile din aprovizionarea americană. Pentru Ucraina, consecința imediată este că ritmul și volumul livrărilor devin mai dependente de producția industrială și de aranjamentele de finanțare europene, nu de transferuri rapide din depozite. Iar pentru Germania, mesajul este unul de limită logistică: sprijinul continuă, dar cu o constrângere clară — stocurile de rachete disponibile pentru cedare au fost deja consumate. [...]