Știri
Știri din categoria Politică
Alexandru Rogobete susține că blocarea proiectelor energetice a crescut dependența de importuri, acuzând „reformiștii” că au împins România spre o criză cu prețuri mari și efecte în economie, potrivit Washington Post.
Într-o postare pe Facebook, Rogobete le reproșează celor vizați că „ani la rând” s-au opus „fiecărei surse de energie” disponibile, iar acum, pe fondul unei „crize energetice”, România se confruntă cu „prețuri uriașe” și cu o industrie care „își reduce activitatea”.
Fostul ministru afirmă că o serie de decizii și blocaje ar fi diminuat independența energetică a României, indicând trei direcții principale:
În argumentația sa, reducerea producției interne ar fi amplificat nevoia de importuri și ar fi alimentat scumpirile, cu efecte directe asupra companiilor mari consumatoare de energie și asupra activității industriale.
Rogobete susține că diminuarea producției interne avantajează actorii care câștigă din importuri și din tranzacțiile cu energie (trading – cumpărare și vânzare pe piețe), invocând „diferențe uriașe de preț”. În același mesaj, el afirmă că beneficiarul indirect ar fi și „Kremlinul”, prin creșterea vulnerabilității României și a dependenței Europei.
Ca exemplu de consecințe ale „blocajelor” în zona infrastructurii energetice și de utilități, Rogobete amintește criza apei de la acumularea Paltinu, de la sfârșitul anului trecut, când, potrivit afirmațiilor sale, peste 100.000 de oameni ar fi rămas fără apă și ar fi fost afectată funcționarea a cinci spitale din Prahova.
Materialul nu include o reacție a celor acuzați de Rogobete și nici date independente care să cuantifice impactul economic al proiectelor menționate; acuzațiile sunt prezentate în forma unei poziții politice exprimate pe rețele sociale.
Recomandate
Premierul desemnat Siegfried Mureșan încearcă să securizeze majoritatea de 233 de voturi , iar discuția de miercuri dimineață cu UDMR devine un test pentru calendarul de învestire și pentru negocierile pe teme sensibile precum fiscalitatea și bugetul, potrivit Agerpres . Întâlnirea cu grupurile parlamentare ale Uniunii Democrate Maghiare din România este programată la ora 8:30 și vizează discuții „pe marginea programului de guvernare”. Marți, Mureșan are întâlniri cu parlamentarii PNL și USR. El a precizat, într-o postare pe Facebook, că discuțiile urmăresc atât prioritățile programului, cât și pașii procedurali din Parlament: depunerea programului și a listei miniștrilor, audierile miniștrilor propuși și votul final. Miza: voturile pentru învestire și condițiile UDMR În contextul negocierilor, președintele UDMR, Kelemen Hunor , a declarat luni că „ceea ce a rămas din vechea coaliție” nu întrunește, în acest moment, cele 233 de voturi necesare pentru învestirea Guvernului. UDMR spune că va continua discuțiile cu PNL și USR și va lua ulterior o decizie. Hunor a indicat că formațiunea așteaptă răspunsuri la întrebări legate de: fiscalitate; buget; sprijin pentru „oameni care au nevoie de ajutor”; programul economic; programul de dezvoltare și investiții. Tot el a menționat scenariul în care, dacă nu se conturează 233 de voturi, UDMR trebuie să decidă dacă merge la vot în Parlament sau dacă ar fi „mai bine” să nu prelungească conflictul și să sugereze ca Mureșan să își depună mandatul. [...]
Modelul Die Linke arată cum tema locuirii poate forța partidele să-și asume poziții cu risc economic și juridic , iar o eventuală campanie pentru anticipate în România ar putea fi influențată de aceeași logică a „ofertei care nu poate fi refuzată”, potrivit unei analize din Adevărul . Textul pornește de la surpriza electorală produsă la Berlin de partidul de extremă-stângă Die Linke, care a urcat în fruntea preferințelor pe fondul unei propuneri considerate „cea mai promițătoare” pentru criza locuințelor. Miza politică imediată, arată autorul, este că inițiativa obligă „absolut toate celelalte partide” să se poziționeze față de măsurile propuse, asumându-și atât beneficiile, cât și riscurile. Ce propune Die Linke și de ce contează economic Elementul central nu este prezentat ca o „confiscare” arbitrară, ci ca o „socializare” a locuințelor – adică o expropriere cu despăgubire, țintită strict către marii proprietari. Pragul indicat este de peste 3.000 de locuințe deținute, vizate fiind grupuri imobiliare mari. Scopul declarat: redistribuirea parcului locativ existent astfel încât să poată fi oferite locuințe „cu o chirie acceptabilă, moderată”, în special pentru persoane cu venituri mici și tineri. Analiza indică drept context faptul că inițiativa ar pune în aplicare referendumul din 2021 („Deutsche Wohnen & Co. enteigen”), aprobat atunci cu 58% din voturi, dar blocat până acum de coalițiile aflate la putere. Dimensiunea operațională: transfer masiv de locuințe și plafonarea chiriilor Autorul descrie drept „spectaculos și riscant” scenariul în care ar urma să fie transferate către un organism al statului între 220.000 și 240.000 de apartamente aflate în proprietatea unor grupuri private (este menționată Vonovia). În paralel, ar urma să funcționeze un mecanism strict de stabilire a chiriilor ( Mietendeckel – plafonarea chiriilor ), descris astfel: înghețarea chiriilor timp de un an; apoi limitarea creșterii chiriei la maximum 1%. Reacția conservatorilor și riscul de reglementare În replică, partidul creștin-democrat al cancelarului Merz și aliații conservatori au catalogat propunerea drept „proiect socialist” și susțin adoptarea rapidă a unei legi care să interzică exproprierea societăților imobiliare. Analiza notează și linia de atac politică potrivit căreia înghețarea chiriilor ar fi mai fost decretată în Germania în 1933, în perioada regimului nazist. Ce sugerează analiza pentru campaniile viitoare Concluzia textului este că astfel de platforme – construite pe soluții directe la crize sociale cu impact economic – pot deveni tot mai tentante pentru actorii politici care caută voturile nehotărâților și ale celor deziluzionați de partidele tradiționale. Publicul cel mai expus la asemenea mesaje ar fi, în această logică, tinerii și familiile tinere cu copii, pentru care accesul la locuire devine o presiune majoră. Sursă secundară menționată în material, pentru detalii despre propunerea privind chiriile: ZDFheute . [...]
Întârzierea formării Guvernului a ajuns subiect de risc pentru investitori , după ce președintele Nicușor Dan a spus că, la o întâlnire cu investitori americani la New York, întrebările au vizat mai ales stabilitatea politică, nu indicatorii financiari, potrivit Mediafax . Întâlnirea a fost organizată de JPMorgan și a reunit reprezentanți ai unor companii, bănci și fonduri de investiții care investesc în obligațiuni românești. Nicușor Dan a afirmat că discuția a avut loc „la un nivel mai înalt” decât întâlnirile similare organizate, de regulă, la București, iar „îngrijorările erau mai mari pe partea politică”. Ce i-a interesat pe investitori și cine a răspuns O parte importantă a discuției a vizat formarea noului Guvern, investitorii întrebând explicit când va avea România un executiv. Președintele a spus că le-a oferit „niște estimări”, fără să precizeze public care au fost acestea. Pe componenta financiară, Nicușor Dan a indicat că la întrebările despre situația financiară au răspuns ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , și „domnul Burnete”. Președintele a susținut că, în privința indicatorilor financiari, situația României este mai bună decât în momentul de la care au pornit discuțiile actuale, însă nu a detaliat la ce indicatori s-a referit. Mesajul politic transmis: „rezonabilitate” și nevoia unei soluții În discuția cu investitorii, Nicușor Dan a spus că, dincolo de disputele politice, există „multă rezonabilitate în zona politică” când sunt abordate teme importante pentru România, oferind ca exemplu discuțiile din vară legate de PNRR. Declarațiile au fost făcute la New York, într-o conferință de presă susținută după întâlnirile din marja Adunării Generale a ONU. În același context, președintele a afirmat că România „trebuie să ajungă la o soluție politică” pentru formarea unui Guvern și a reiterat, într-un răspuns anterior, că își dorește ca premierul desemnat să obțină o majoritate, iar viitorul executiv să păstreze direcția pro-occidentală și obligațiile asumate, inclusiv pe traiectoria fiscală. [...]
Premierul desemnat Siegfried Mureșan promite că nu va mai crește taxele , susținând că majorările din ultimul an au fost „inevitabile”, dar că „nu mai sunt necesare” după stabilizarea economiei, potrivit News . Declarațiile vin pe fondul unei dispute publice cu PSD, care acuză degradarea indicatorilor economici și refuză să îl voteze. Mureșan a fost întrebat la Știrile ProTV despre afirmațiile președintelui PSD, Sorin Grindeanu , privind o „situație gravă” a economiei. În replică, premierul desemnat a contestat credibilitatea PSD și a spus că „oamenii trebuie să știe adevărul”, argumentând că economia ar fi fost „la limită” în urmă cu un an, dar că „astăzi economia e stabilizată”. „Creșterile de taxe nu mai sunt necesare. Nu vom crește taxele.” Ce înseamnă mesajul fiscal: fără noi majorări, dar fără termene pentru reduceri În același context, Mureșan a încercat să traseze o direcție de politică fiscală pentru perioada următoare: menținerea nivelului actual al taxelor și, doar „de îndată ce ne permitem”, discuții despre relaxare fiscală. El a indicat explicit TVA, despre care a spus că și-ar dori să revină de la 21% la 19% „cât de curând posibil”, fără să avanseze un calendar. Totodată, a precizat că nu poate promite reduceri imediate de taxe și a legat eventuale creșteri de venituri (indexări) de existența „spațiului” bugetar. Contextul politic: PSD invocă scăderea puterii de cumpărare și indicatori negativi Sorin Grindeanu a susținut, într-o conferință, că România are „12 luni consecutive de scădere a puterii de cumpărare”, cu pensionarii cei mai afectați. El a invocat și: „cea mai puternică prăbușire a consumului” din Uniunea Europeană; „cea mai mare cădere a producției industriale” din UE, „minus 6,3%”; „cea mai mare scădere a investițiilor străine directe din ultimii 15 ani”, cu „aproape 600 de milioane de euro” mai puțin față de trimestrul 2 din 2025 (aprox. 3 miliarde lei); creșteri ale prețurilor la energie și carburanți, cu „benzina peste 10 lei” și „motorina peste 11 lei”. Pe baza acestor argumente, liderul PSD a afirmat că partidul „nu poate gira, prin vot”, continuarea „acestui model economic” și a indicat că PSD nu îl va vota pe Mureșan, inclusiv pe motiv că acesta ar fi spus că vrea să fie „discipolul” lui Ilie Bolojan. Ce urmează Din declarațiile citate de News rezultă o linie de mesaj: fără noi majorări de taxe și posibilitatea unei relaxări fiscale (inclusiv la TVA) doar condiționat de evoluția bugetară. Nu sunt oferite, însă, detalii despre măsuri concrete, termene sau criterii după care Guvernul ar decide eventuale reduceri ori indexări. [...]
PNL avertizează că refuzul PSD de a susține Guvernul Mureșan prelungește criza politică și poate amplifica riscurile economice , inclusiv printr-o posibilă degradare a ratingului de țară, potrivit Agerpres . Într-un comunicat, PNL susține că PSD a decis „adâncirea” și „prelungirea” crizei politice prin hotărârea de a nu sprijini un guvern condus de premierul desemnat Siegfried Mureșan . Liberalii califică argumentele invocate de social-democrați drept „manipulatoare și, parțial, mincinoase” și afirmă că, timp de peste patru luni, conducerea PSD nu a găsit o soluție la criza pe care ar fi declanșat-o. Miza: bugetul, energia și fondurile europene, pe fondul incertitudinii politice PNL afirmă că PSD ar fi trebuit să decidă asupra învestirii doar după analizarea programului de guvernare, a echipei propuse și a „soluțiilor concrete” pentru problemele curente. În același mesaj, liberalii indică teme care ar necesita un executiv „cu puteri depline”: rectificarea bugetară; proiectul de buget pentru 2027; evoluția prețurilor la energie; continuarea absorbției fondurilor europene; situația de securitate regională. PNL: respingerea guvernului poate pune presiune pe ratingul de țară Potrivit PNL, respingerea unui nou guvern „cu argumente populiste” ar prelungi criza și ar implica „asumarea riscului degradării ratingului de țară”. În acest context, partidul cere ca formațiunile parlamentare să analizeze programul și componența guvernului propus, dar și consecințele prelungirii crizei, înainte de votul de învestitură. PNL mai transmite că susține demersurile premierului desemnat de a prezenta, în termenul constituțional, programul de guvernare și lista miniștrilor. Decizia PSD și pașii următori Biroul Permanent Național al PSD a decis luni să nu susțină guvernul care urmează să fie alcătuit de Siegfried Mureșan. Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat că recomandarea va fi înaintată Consiliului Politic Național, forul statutar relevant, și că decizia a fost luată în unanimitate. [...]
Lipsa de dialog direct cu PSD complică formarea majorității pentru Guvernul Mureșan , după ce liderul social-democraților, Sorin Grindeanu, a spus că premierul desemnat, Siegfried Mureșan , nu l-a contactat pentru discuții, în timp ce președintele PNL, Ilie Bolojan , i-a cerut o întâlnire, potrivit Agerpres . Grindeanu a declarat, într-o conferință de presă la sediul central al PSD, că se aștepta ca Mureșan să îl caute „din politețe” dacă își dorește voturile PSD, mai ales în contextul în care PSD anunțase că are o ședință luni. „În mod normal, trebuia să mă caute domnia sa, cred, dacă ar fi vrut voturile de la noi. Nu s-a întâmplat lucrul acesta.” Bolojan cere întâlnire, nu Mureșan În schimb, Grindeanu a afirmat că a fost contactat de Ilie Bolojan, care i-a propus o întâlnire în cursul acestei săptămâni. Liderul PSD a spus că nu a fost stabilită data și că nu știe motivul exact al întâlnirii. „M-a sunat, în schimb, și m-a căutat Ilie Bolojan. (...) M-a întrebat dacă săptămâna asta ne putem întâlni.” Mureșan: discuții întâi cu PNL, USR și UDMR; „testul” ar fi la PSD Tot luni, Siegfried Mureșan a declarat într-un interviu că va discuta mai întâi cu grupurile parlamentare ale PNL, USR și UDMR, urmând ca ulterior să prezinte programul de guvernare și grupului minorităților naționale. În același context, Mureșan a susținut că „testul adevărului” îl va da PSD, care ar trebui să decidă dacă vrea un guvern proeuropean sau dacă se află într-un „parteneriat consolidat” cu AUR, de care ar depinde trecerea Guvernului. [...]
