Știri
Tag: ilie bolojan

AUR împinge moțiunea de cenzură pe argumentul „crizei economice” , iar liderul senatorilor partidului, Petrișor Peiu , susține că menținerea Guvernului condus de Ilie Bolojan nu poate fi justificată prin teama de efecte economice, în condițiile în care România ar fi deja „în plină criză”, potrivit Digi24 . Peiu afirmă, într-o postare pe Facebook, că „cel mai «caraghios»” argument invocat de susținătorii premierului este că demiterea Executivului ar avea „grave consecințe economice”. În aceeași intervenție, senatorul AUR enumeră o serie de indicatori pe care îi invocă drept dovadă că problemele economice sunt deja instalate. Ce indicatori economici invocă AUR În mesajul citat, Petrișor Peiu susține că România ar avea deja: „cea mai mare inflație din UE”, „cam 10%”; „cel mai mare deficit bugetar din UE”, „cam 8%”; „cel mai mare deficit comercial și de cont curent din UE”, „peste 30 de miliarde de euro”; „trei trimestre consecutive de scădere economică”. Peiu mai menționează scăderea consumului „timp de opt luni la rând”, pensii „înghețate pentru al doilea an consecutiv” și cheltuieli cu dobânzile „cele mai mari din UE”, „peste 3% din PIB”. Ce urmează în Parlament PSD și AUR ar urma să depună marți o moțiune de cenzură comună împotriva Guvernului Bolojan. Liderul AUR, George Simion, a indicat data de 5 mai ca posibilă zi a votului în plenul Parlamentului. [...]

Posibila coaliție PSD–AUR riscă să tensioneze relația cu familia socialiștilor europeni și să complice stabilitatea politică pe care Bruxelles-ul o cere României, în contextul în care europarlamentari și lideri de grupuri din Parlamentul European avertizează că o astfel de mișcare ar încălca „cordonul sanitar” față de extrema dreaptă, potrivit Știrile Pro TV , care citează o analiză POLITICO. PSD s-a aliat, luni, cu AUR pentru a încerca răsturnarea premierului Ilie Bolojan și a guvernului de coaliție de centru pe care social-democrații îl susținuseră anterior. La Bruxelles, reacțiile au vizat în primul rând consecința politică: socialiștii europeni ajung să fie acuzați de același tip de compromis pe care l-au reproșat ani la rând centrului-dreapta, atunci când acesta a colaborat cu partide de extremă dreaptă. „Linia roșie” invocată la Bruxelles și presiunea pe socialiști Vula Tsetsi, președinta Partidului Verde European, avertizează că, dacă PSD ar răsturna guvernul și ar forma o coaliție cu AUR, ar încălca un principiu pe care partidele mainstream l-au apărat la nivel european: refuzul cooperării politice cu forțele extremiste. „Va călca o linie roșie pe care ei înșiși au trasat-o în Europa: refuzul cooperării politice cu forțele extremiste.” POLITICO notează că situația scoate la iveală diferența dintre „liniile roșii” de la Bruxelles și realitățile din politicile naționale, unde ascensiunea extremei drepte face tot mai dificilă guvernarea fără astfel de partide. Potrivit a doi oficiali familiarizați cu subiectul, citați de POLITICO sub protecția anonimatului, socialiștii de la Bruxelles nu ar fi fost la curent cu planurile din România. Iratxe García, președinta grupului Socialiștilor și Democraților (S&D), spune că se așteaptă ca social-democrații români să colaboreze pe viitor cu forțele pro-europene. Context european: extrema dreaptă câștigă teren, iar „cordonul sanitar” se erodează Analiza plasează episodul din România într-un trend mai larg: alegerile europene din 2024 au dus la „cel mai de dreapta” Parlament European din istoria UE, iar grupuri și partide populiste au crescut în influență. În acest context, POLITICO arată că și partide din mainstream au început să colaboreze cu dreapta populistă în mai multe țări, ceea ce a alimentat conflictul politic dintre centru-stânga și Partidul Popular European (PPE). Copreședintele grupului Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR), Patryk Jaki, afirmă pentru POLITICO că este „evident” că forțele sale politice nu mai pot fi ignorate. De ce România e „mai greu de ignorat” și ce mize se văd de la Bruxelles POLITICO compară cazul României cu un precedent din Lituania, unde social-democrații au intrat în 2025 într-o coaliție cu un partid controversat, fără o reacție publică dură din partea Partidului Socialiștilor Europeni (PES). Diferența, potrivit aceleiași surse, este că România, ca stat mai mare, pune o presiune mai mare pe socialiștii europeni să explice unde trasează limita cooperării cu extrema dreaptă. Terry Reintke, lideră importantă a Verzilor în Parlamentul European, avertizează că progresiștii pierd atunci când puterea ajunge la extrema dreaptă și că „nimeni nu ar trebui să se lase tentat de putere” dacă prețul este o coaliție cu „inamicul democrației”. În paralel, președintele PPE, Manfred Weber, cere „responsabilitate” la București pentru a asigura stabilitatea guvernului. Siegfried Mureșan, europarlamentar român din PPE, spune pentru POLITICO că se așteaptă la o cooperare viitoare între PSD și AUR și avertizează că, prin consolidarea AUR și validarea narațiunii sale anti-establishment și anti-europene, politica românească s-ar putea polariza între o tabără pro-reformă condusă de Ilie Bolojan și o tabără anti-europeană în jurul AUR, cu PSD într-un rol marginal. Poziția S&D: încredere în PSD și promisiunea că nu va exista acord cu AUR Deocamdată, socialiștii europeni au evitat să își critice public partidul membru din România. Iratxe García afirmă că își menține încrederea în PSD și în angajamentul său de a colabora cu forțele pro-europene, numind acest principiu „nenegociabil”. Ea mai spune că Sorin Grindeanu, liderul PSD, s-a angajat să nu încheie un acord politic cu AUR și argumentează că susținerea unei moțiuni de cenzură împotriva guvernului Bolojan este „în concordanță” cu decizia PSD de a părăsi guvernarea. Patru parlamentari social-democrați citați de POLITICO minimalizează semnificația mișcării, susținând că „cordonul sanitar” vizează în principal nivelul UE, nu politica națională, și că apartenența AUR la ECR l-ar face mai acceptabil decât partidele din grupul „Patrioții”, considerat mai extremist. În acest moment, din informațiile prezentate, rămâne neclar dacă demersul PSD se va transforma într-o coaliție formală cu AUR sau va rămâne limitat la colaborarea punctuală pentru moțiunea de cenzură . [...]