Știri
Tag: donald trump

Xi Jinping i-ar fi spus lui Donald Trump că Putin ar putea „regreta” invazia Ucrainei , potrivit G4Media , care redă o investigație Financial Times despre discuțiile purtate săptămâna trecută între liderul chinez și președintele american. În același cadru, Trump ar fi sugerat o cooperare SUA–China–Rusia împotriva Curții Penale Internaționale (CPI). Conform relatării, comentariile lui Xi despre decizia lui Vladimir Putin de a lansa invazia la scară largă în 2022 „par să meargă mai departe decât în trecut”, pe fondul unui război ajuns într-un blocaj după patru ani, inclusiv din cauza eficienței crescute a Ucrainei în folosirea dronelor. Contextul diplomatic: vizite la Beijing la interval de câteva zile Dezvăluirea apare înaintea vizitei lui Putin în China, programată pentru marți, la patru zile după ce Xi l-a găzduit pe Trump, notează Financial Times, citat de G4Media. Întâlnirea Xi–Putin are loc într-un moment în care Beijingul încearcă să gestioneze simultan relația cu Moscova și dialogul cu Washingtonul. În februarie 2022, Putin a declanșat invazia Ucrainei la trei săptămâni după o deplasare în China, când el și Xi au anunțat un parteneriat „fără limite”, amintește articolul. CPI, un punct comun invocat de Trump În discuția cu Xi, Trump ar fi propus ca SUA, China și Rusia „să își unească forțele pentru a combate CPI”, argumentând că interesele lor sunt aliniate, potrivit Financial Times. „SUA, China și Rusia ar trebui să își unească forțele pentru a combate CPI”, ar fi spus Trump, potrivit Financial Times. Administrația Trump a exprimat anterior o opoziție fermă față de CPI, pe care o acuză de politizare, abuz de putere, nerespectarea suveranității naționale a SUA și imixtiune judiciară ilegitimă, mai arată materialul preluat de G4Media. [...]

Donald Trump a amânat un atac american planificat asupra Iranului , pe fondul unor discuții pe care le descrie drept „foarte intensive” și al semnalelor că SUA ar fi „foarte aproape” de o înțelegere care să împiedice Teheranul să obțină arme nucleare, potrivit Bild . Decizia are o miză de securitate regională cu efecte directe asupra riscului geopolitic: Casa Albă transmite simultan deschidere către un acord și menținerea opțiunii militare, ceea ce păstrează tensiunea ridicată în Orientul Mijlociu. De ce a fost amânat atacul Trump a spus luni seară (ora locală) la Casa Albă că există o „evoluție foarte pozitivă” și că aliați din Orientul Mijlociu i-au transmis că sunt „foarte aproape” de o înțelegere care ar garanta că Iranul nu va deține arme nucleare. În același context, președintele american a explicat că a decis să amâne lovitura „pentru o vreme”, fără să excludă nici varianta anulării definitive, nici revenirea la opțiunea militară dacă negocierile eșuează. „L-am amânat pentru o vreme, sperăm poate pentru totdeauna, dar posibil doar pentru o vreme, pentru că am purtat discuții foarte intensive cu Iranul și vom vedea ce iese din asta.” Rolul statelor din Golf și ordinul către Pentagon Publicația notează că Trump a scris anterior pe Truth Social că statele din Golf Qatar, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite i-ar fi cerut să amâne un atac american asupra Iranului, planificat pentru marți, în contextul unor noi discuții cu Teheranul. În consecință, Trump afirmă că le-a cerut secretarului apărării Pete Hegseth , șefului Statului Major Daniel Caine și armatei americane să nu execute un atac deja planificat. Mesaj dublu: negocieri, dar forțele rămân „pregătite” Deși a anunțat amânarea, Trump a adăugat că forțele armate trebuie să rămână în alertă, gata să execute „în orice moment” un atac „cuprinzător, de mare amploare” dacă nu se ajunge la o înțelegere „acceptabilă”. Bild mai relatează că Trump a amenințat din nou duminică Iranul cu „distrugerea” dacă Teheranul nu acceptă propunerea americană pentru încheierea războiului, condiția centrală fiind ca Iranul să nu ajungă în posesia armelor nucleare. Ce urmează Din informațiile prezentate de publicație nu rezultă un calendar al negocierilor sau detalii despre conținutul posibilului acord. În acest moment, semnalul politic este că Washingtonul își condiționează pauza militară de progresul discuțiilor, păstrând explicit opțiunea unei escaladări rapide dacă nu apare o „înțelegere acceptabilă”. [...]