Știri
Știri din categoria Externe
Donald Trump a demis conducerea Comisiei de Asistență Electorală, iar agenția riscă să rămână blocată operațional cu luni înainte de alegerile intermediare din noiembrie 2026, întrucât deciziile sale necesită votul a cel puțin trei comisari, potrivit Antena 3.
Comisia de Asistență Electorală (EAC) este o agenție federală creată în 2002, cu rol în certificarea echipamentelor de vot și în distribuirea a „sute de milioane de dolari” sub formă de ajutor electoral federal. Mișcarea are loc în contextul pregătirilor pentru alegerile de la jumătatea mandatului, programate în noiembrie.
EAC este condusă de patru comisari. La începutul anului, doi republicani din conducere au demisionat, conform USA Today. Ceilalți doi membri, numiți de Partidul Democrat, au fost informați joi, prin e-mail, că sunt demiși.
Mesajul transmis de la Casa Albă precizează:
„În numele președintelui Donald J. Trump, vă scriu pentru a vă informa că mandatul dumneavoastră de comisar al Comisiei de Asistență Electorală încetează cu efect imediat.”
Consecința imediată indicată în material este una de funcționare: orice acțiune a EAC necesită aprobarea a trei dintre cei patru oficiali, iar găsirea înlocuitorilor „ar putea dura luni”, ceea ce poate întârzia decizii legate de certificări și de alocarea fondurilor federale pentru alegeri.
Trump s-a aflat „de mai mult timp” în conflict cu EAC, după ce a presat agenția să includă pe formularele de înregistrare a alegătorilor o cerință privind dovada cetățeniei; demersul a fost însă „în mare parte blocat de instanțe”, potrivit informațiilor citate.
Democrații au criticat demiterile. Secretarul de stat din Arizona, Adrian Fontes, le-a numit „iresponsabile și periculoase”, cu potențial de a produce haos. Senatorul Mark Warner (Virginia) a cerut o explicație imediată din partea administrației, iar Michael Waldman, director executiv al Centrului Brennan pentru Justiție, a spus că demiterile sunt „deosebit de îngrijorătoare” în contextul acuzațiilor privind tentative de influențare a alegerilor.
Casa Albă a justificat decizia prin dreptul președintelui „de a demite persoane care nu sunt pe deplin aliniate” cu misiunea de a asigura securitatea alegerilor și numărarea „fiecărui vot legal”.
Potrivit materialului, miza imediată este capacitatea EAC de a lua decizii în perioada premergătoare alegerilor intermediare: fără comisari suficienți pentru a atinge pragul de trei voturi, activitatea agenției poate rămâne blocată până la numirea și instalarea unor înlocuitori, proces care ar putea dura luni.
Recomandate
Mediatorii din Qatar și Pakistan încearcă să țină în viață negocierile SUA–Iran , într-un moment în care escaladarea militară riscă să blocheze atât acordul nuclear, cât și obiectivul imediat al Washingtonului de a redeschide Strâmtoarea Hormuz , potrivit Axios . Miza este una operațională și economică: deși președintele Donald Trump a declarat miercuri că memorandumul de înțelegere (MOU) SUA–Iran și armistițiul sunt „terminate” și a ordonat două runde de lovituri aeriene, administrația americană ar urmări în continuare evitarea unui război total și reluarea traficului prin Strâmtoarea Hormuz, un punct critic pentru transportul de energie. Ce fac mediatorii și cine este implicat Surse din țările mediatoare și un oficial american spun că mai mulți actori regionali au intensificat contactele diplomatice pentru a reduce tensiunile și a reporni negocierile pe dosarul nuclear. În discuții sunt implicați oficiali din: Qatar Pakistan Turcia Egipt Arabia Saudită Aceștia ar fi avut miercuri mai multe convorbiri telefonice atât cu partea americană, cât și cu cea iraniană, în încercarea de a stabiliza situația și de a preveni prăbușirea MOU. Unul dintre interlocutorii regionali citați de publicație afirmă că există „eforturi diplomatice extinse” pentru a obține mai întâi o înțelegere de detensionare, apoi pentru a fixa o dată pentru o nouă rundă de negocieri între echipele tehnice. Semnale de detensionare după două zile de schimburi de foc După două zile de schimburi de foc între SUA și Iran, ziua de joi a fost „mult mai calmă”, notează Axios. În pofida unor relatări din presa iraniană despre explozii în sudul Iranului, oficiali americani au spus că armata SUA nu a efectuat noi lovituri joi, iar un oficial american a pus acest lucru pe seama eforturilor de detensionare. Pozițiile părților: acuzații privind încălcarea MOU și „performanța” acordului Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi , i-a transmis comandantului militar pakistanez, mareșalul Asim Munir, că atacurile și retorica SUA ar reprezenta încălcări ale MOU, potrivit unei declarații publicate pe canalul său de Telegram. De partea americană, după o reuniune a lui Trump cu echipa sa de securitate națională, un oficial a spus că administrația este „încă angajată să găsească o rezolvare” și că discuțiile la nivel tehnic continuă pentru un acord nuclear. „Președintele Trump și-a exprimat foarte clar sentimentele ieri, fără echivoc. Atacurile Iranului asupra acestor nave nevinovate sunt acte de terorism. MOU este bazat pe performanță, iar acțiunile Iranului constituie o performanță eșuată la un nivel inacceptabil.” De ce contează pentru regiune și pentru piețe Dincolo de disputa politică, efortul mediatorilor vizează limitarea riscului ca escaladarea să se transforme într-un conflict mai amplu, cu efecte directe asupra securității maritime și a fluxurilor comerciale prin Strâmtoarea Hormuz. În acest cadru, menținerea negocierilor tehnice și a unui canal de comunicare devine un instrument de management al riscului, chiar și în condițiile în care Washingtonul și Teheranul se acuză reciproc de încălcarea MOU. Ce urmează, potrivit sursei: mediatorii încearcă să obțină mai întâi o înțelegere de detensionare, apoi să stabilească o nouă rundă de negocieri între echipele tehnice, însă articolul nu indică un calendar concret. [...]
Iranul avertizează că va riposta la orice lovituri asupra infrastructurii, iar Israelul „nu va fi iertat” , pe fondul discuțiilor purtate în paralel de negociatori din Qatar la Teheran pentru detensionarea relației SUA–Iran, potrivit The Jerusalem Post . Secretarul Consiliului Suprem de Securitate Națională al Iranului, Mohammad Bagher Zolghadr , a declarat vineri, citat de presa de stat iraniană, că orice atac asupra infrastructurii iraniene va fi întâmpinat cu represalii, adăugând că „Israelul nu va fi iertat” în răspunsul Teheranului. Declarațiile vin după ce președintele SUA, Donald Trump, a spus că Washingtonul ia în calcul lovituri asupra unor obiective din sectorul energetic și de utilități din Iran — facilități de producție pentru echipamente electrice, centrale electrice și instalații de desalinizare — dacă tensiunile escaladează. Zolghadr l-a numit pe Trump „cea mai urâtă figură din lume” și a criticat remarci pe care susține că ar fi fost îndreptate împotriva poporului iranian, potrivit unui raport Iran International menționat în material. Qatarul încearcă să creeze spațiu pentru negocieri mai largi În același timp, negociatori din Qatar se află în Iran pentru discuții cu oficiali iranieni, cu obiectivul de a reduce tensiunile și de a crea condiții pentru continuarea unor negocieri mai ample, a declarat pentru Reuters o sursă familiarizată cu situația. Potrivit aceleiași surse, discuțiile sunt purtate în coordonare cu Statele Unite. Sursa a mai spus că agenda include implementarea memorandumului de înțelegere SUA–Iran și temele care au declanșat escaladarea recentă dintre Washington și Teheran, inclusiv disputele legate de navigația în Strâmtoarea Hormuz . Materialul este prezentat ca „în curs de actualizare”, iar detalii suplimentare despre conținutul memorandumului sau despre calendarul discuțiilor nu sunt precizate în textul citat. [...]
Vladimir Putin ar putea împinge Rusia spre o escaladare a războiului , în pofida semnalelor publice venite dinspre Washington privind o posibilă apropiere de pace, potrivit informațiilor publicate de G4Media , care citează Reuters. Miza imediată este una operațională și cu efecte economice indirecte: o intensificare a conflictului ar menține presiunea pe infrastructura energetică și logistică din regiune și ar prelungi incertitudinea pentru piețele europene. Trei surse apropiate Kremlinului au declarat pentru Reuters că liderul rus respinge apelurile la negocieri cu Kievul, iar atacurile recente cu drone ale Ucrainei asupra rafinăriilor și porturilor din Rusia i-ar fi întărit convingerea că războiul trebuie continuat „cel puțin pentru moment”. Două dintre surse au indicat că Putin este „probabil” să escaladeze conflictul, aflat în al cincilea an, una dintre ele vorbind despre o „probabilitate ridicată” ca escaladarea să aibă loc în următoarele luni. În același timp, președintele SUA, Donald Trump , a spus luni că Putin ar dori încheierea războiului și că o soluționare ar fi „mai aproape decât își dau seama oamenii”. Săptămâna trecută, Trump a avut convorbiri telefonice separate cu Putin și cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, iar miercuri s-a întâlnit cu Zelenski la summitul NATO , unde liderul ucrainean a afirmat că au discutat „idei pentru a aduce pacea mai aproape”. Casa Albă nu a răspuns solicitărilor Reuters de a comenta informațiile. Obiectivul militar indicat de surse: Donbas Una dintre persoanele familiarizate cu modul de gândire al lui Putin a spus că acesta „și-a întărit poziția” și rămâne hotărât să își atingă obiectivul militar principal: cucerirea restului regiunii Donbas din estul Ucrainei. În același timp, înaintarea trupelor ruse ar fi încetinit în acest an, potrivit relatării. Aceeași sursă a mai afirmat că Putin i-ar fi mustrat recent pe mai mulți consilieri care au propus un compromis bazat pe o încetare a focului de-a lungul actualei linii a frontului. O a doua sursă a susținut că liderul de la Kremlin este convins că Rusia va cuceri în curând întregul Donbas. În luna iunie, Putin a respins public apelul lansat de Zelenski pentru o întâlnire și pentru un armistițiu. [...]
Israelul a transmis SUA informații noi despre un presupus complot iranian de asasinare a lui Donald Trump , pe fondul escaladării tensiunilor din Golf, potrivit The Jerusalem Post , care citează un articol din Wall Street Journal bazat pe surse „familiarizate cu subiectul”. Miza imediată este una de securitate și coordonare operațională între Washington și Ierusalim, în contextul „celui mai recent val” de atacuri între SUA și Iran în zona Strâmtorii Hormuz , un punct-cheie pentru transportul global de petrol. Publicația notează că ambasada Israelului la Washington a refuzat să comenteze informația, iar Misiunea Iranului la ONU nu a răspuns imediat solicitării Wall Street Journal. Casa Albă ar fi direcționat Wall Street Journal către declarații făcute de Trump miercuri, la Ankara, în timpul summitului NATO, în care acesta a susținut că ar fi vizat de Iran. „Vor să-l elimine pe liderul SUA, pe mine. Sunt pe fiecare listă. Am văzut în dimineața asta, sunt pe fiecare dintre listele lor. Și până acum, cred că am fost puțin norocos, dar poate că asta nu durează foarte mult.” În același timp, articolul descrie scene din Mashhad, unde mulțimi care așteptau cortegiul funerar al fostului lider suprem Ali Khamenei au scandat lozinci de răzbunare împotriva lui Trump, inclusiv „Trump, te vom omorî!”, iar unele persoane au afișat pancarte cu mesajul „Kill Trump”. În zonă s-au auzit și sloganuri precum „Moarte Americii”, menționate ca lozinci revoluționare mai vechi. Coordonare SUA–Israel: discuție Trump–Netanyahu și dosare paralele The Jerusalem Post mai scrie că Trump și premierul israelian Benjamin Netanyahu au discutat telefonic joi seară, în cadrul coordonării dintre cele două țări pe fondul conflictului cu Iran. Trump l-ar fi informat pe Netanyahu despre „mișcările americane” din Golf și despre atacuri ale SUA asupra unor active iraniene. Potrivit materialului, Netanyahu l-a avertizat pe Trump să nu aprobe un acord privind avioanele F-35 cu Turcia și a ridicat și tema declarațiilor președintelui turc Recep Tayyip Erdogan la adresa existenței statului Israel, precum și necesitatea unor zone de securitate la granițele Israelului. Nu au fost oferite alte detalii despre convorbire. Separat, un oficial al Casei Albe a confirmat pentru Walla că, „în acest moment”, nu există planuri pentru o întâlnire între cei doi lideri. [...]
Rusia nu și-a atins obiectivele ofensivei din 2026, în pofida unui avantaj numeric aproape dublu , iar ritmul înaintării s-a redus semnificativ, susține comandantul-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, Oleksandr Sîrski , într-un bilanț pentru primul semestru, citat de Kyiv Post . Mesajul are relevanță operațională: indică o scădere a intensității atacurilor rusești și o stabilizare a frontului, pe fondul unor pierderi lunare ridicate. Sîrski afirmă că forțele ruse „nu au putut atinge niciunul dintre obiectivele stabilite” pentru campania din 2026, deși ar fi avut „un avantaj aproape de două ori” la personal și echipamente. Potrivit acestuia, Rusia a trecut de la operațiuni ofensive active pe 13 direcții operaționale la „maximum șase sau șapte”. Ce spune Kievul despre dinamica de pe front Comandantul ucrainean susține că Ucraina nu doar își menține apărarea, ci desfășoară și acțiuni ofensive și „păstrează inițiativa operațională”. În evaluarea sa, raportul actual al acțiunilor ofensive ucrainene față de operațiunile rusești este de aproximativ 40:60. Tot Sîrski afirmă că ritmul înaintării Rusiei „s-a redus de peste două ori”. El susține că cele două părți au ajuns „practic la paritate” în privința vitezei de avans și că există „o tendință constantă” de creștere a raportului dintre teritoriul eliberat de forțele ucrainene și zonele în care Rusia reușește să avanseze. Costul uman și strategia de uzură Sîrski estimează pierderile rusești la o medie de circa 32.000 de militari uciși și răniți pe lună și spune că strategia ucraineană de uzură produce rezultate. În același context, președintele Volodîmîr Zelenski a declarat, la NATO Defense Industries Forum din Ankara , că Ucraina elimină aproximativ 30.000 de militari ruși lunar, „în principal prin lovituri cu drone”, oferind și o cifră pentru luna iunie. Semnale externe: limitele ofensivei și presiunea pe obiective Într-un interviu pentru The Times, vicepreședintele SUA JD Vance a spus că Rusia se apropie de limitele capacităților sale ofensive și că plătește „mult pentru fiecare kilometru pătrat” capturat. În paralel, Financial Times a relatat — citându-l pe Zelenski, o evaluare a serviciilor ucrainene și surse familiarizate cu Kremlinul — că Vladimir Putin ar fi ordonat capturarea restului regiunii Donețk până la finalul anului, în pofida avansului lent și costisitor; Zelenski a respins public acest termen, afirmând că Moscova și-a amânat ținta de cel puțin 15 ori. Pentru mediul de afaceri și investitori, aceste evaluări sugerează un război de uzură prelungit, cu presiune continuă pe resurse, personal și producția militară, chiar dacă intensitatea operațiunilor rusești ar fi în scădere față de începutul anului. [...]
Atacurile cu drone au vizat infrastructură energetică și o fabrică de apărare din Rusia, cu potențial impact asupra exporturilor de produse petroliere și asupra lanțului industrial militar , potrivit Kyiv Post , care relatează despre lovituri în Krasnodar Krai și Rostov Oblast și despre perturbări temporare ale traficului aerian în Moscova și Sankt Petersburg. Oficiali ruși au spus că drone ucrainene au lovit peste noapte mai multe ținte considerate strategice: rafinăria Ilsky (Krasnodar Krai), un terminal petrolier, un depozit de produse petroliere și o mare unitate din industria de apărare din Rostov Oblast. În Taganrog, localnici au raportat explozii pe parcursul nopții, iar martori au indicat izbucnirea unui incendiu în zona portuară. Ce ținte au fost raportate și ce se știe despre pagube Primele informații au indicat că incendiul ar fi cuprins terminalul petrolier Kurgannaftoprodukt (fostul Yugtranzitservis), folosit pentru descărcarea și încărcarea produselor petroliere pe nave maritime. Petro Andryushchenko, șeful Centrului pentru Studiul Ocupației, a raportat și un incendiu în apropierea V.M. Petlyakov Taganrog Aviation College, instituție care pregătește specialiști pentru industriile ruse de aviație și inginerie. La ora 7:27, guvernatorul regiunii Rostov, Yury Slyusar , a confirmat pe Telegram un atac „la scară largă” și a precizat că aproximativ „trei duzini și jumătate” de drone au fost distruse în Taganrog și Azov, precum și în districtele Azov și Matveyevo-Kurgan. El a menționat consecințe la sol, inclusiv incendierea unei clădiri administrative în satul Kagalnik și incendii la două facilități de stocare a produselor petroliere în Azov, fără victime raportate. „În timpul respingerii atacului, aproximativ trei duzini și jumătate de vehicule aeriene fără pilot (UAV) au fost distruse în Taganrog și Azov, precum și în districtele Azov și Matveyevo-Kurgan. Din păcate, au existat consecințe la sol.” Slyusar nu a identificat facilitățile afectate, însă canalul ucrainean de monitorizare Exilenova+ a susținut că o analiză de geolocalizare ar indica drept ținte depozitul petrolier Azov și fie Azov Optical-Mechanical Plant, fie depozitul Donterminal. De ce contează: energie pentru export și capacități militare Kyiv Post notează că Azov Optical-Mechanical Plant produce sisteme optico-electronice, radar și de ghidaj de precizie folosite în avioane, vehicule blindate, nave de război și rachete rusești. Unitatea este parte a Tactical Missiles Corporation și ar mai fi fost vizată de drone ucrainene în iulie 2025. Separat, rafinăria Ilsky din Krasnodar Krai a fost, de asemenea, atacată, potrivit Exilenova+. Autoritățile regionale au confirmat ulterior lovitura, afirmând că resturi de drone au declanșat un incendiu la instalație; guvernatorul nu comentase până la momentul publicării, conform articolului. Au fost raportate și resturi căzute peste o altă întreprindere și o locuință privată în satul Severskaya din apropiere. Rafinăria Ilsky produce în principal produse petroliere pentru export și procesează până la 6,6 milioane de tone metrice de țiței anual, rezultând benzină, motorină și păcură, fiind una dintre facilitățile energetice-cheie din sudul Rusiei, potrivit sursei. Publicația menționează, citând outletul rus independent Astra, că rafinăria ar fi fost atacată de cinci ori în acest an și de cel puțin 17 ori de la începutul invaziei la scară largă; Ucraina ar fi vizat rafinăria și pe 2 iunie. Efecte operaționale: evacuări locale și restricții de zbor Agenția rusă de stat TASS a relatat că autoritățile au început evacuarea rezidenților din zona afectată din Taganrog. Totodată, atacurile cu drone au perturbat traficul aerian în Moscova și Sankt Petersburg: primarul Moscovei, Sergei Sobyanin, a spus că apărarea antiaeriană a început interceptările la scurt timp după ora 22:00 (joi), iar până la 7:48 (vineri) ar fi fost doborâte 16 drone îndreptate spre capitală. Operațiunile pe aeroportul Domodedovo au fost suspendate temporar, iar canale rusești de pe Telegram au raportat restricții similare la aeroportul Pulkovo din Sankt Petersburg. Ministerul rus al Apărării a susținut că apărarea antiaeriană a interceptat 376 de drone ucrainene peste noapte în mai multe regiuni, inclusiv Belgorod, Bryansk, Kursk, Rostov, Tver și Moscova, Krasnodar Krai și Crimeea ocupată. Ucraina nu a comentat oficial atacurile raportate până la momentul publicării, potrivit Kyiv Post. [...]
