Știri
Știri din categoria Externe
Donald Trump a demis conducerea Comisiei de Asistență Electorală, iar agenția riscă să rămână blocată operațional cu luni înainte de alegerile intermediare din noiembrie 2026, întrucât deciziile sale necesită votul a cel puțin trei comisari, potrivit Antena 3.
Comisia de Asistență Electorală (EAC) este o agenție federală creată în 2002, cu rol în certificarea echipamentelor de vot și în distribuirea a „sute de milioane de dolari” sub formă de ajutor electoral federal. Mișcarea are loc în contextul pregătirilor pentru alegerile de la jumătatea mandatului, programate în noiembrie.
EAC este condusă de patru comisari. La începutul anului, doi republicani din conducere au demisionat, conform USA Today. Ceilalți doi membri, numiți de Partidul Democrat, au fost informați joi, prin e-mail, că sunt demiși.
Mesajul transmis de la Casa Albă precizează:
„În numele președintelui Donald J. Trump, vă scriu pentru a vă informa că mandatul dumneavoastră de comisar al Comisiei de Asistență Electorală încetează cu efect imediat.”
Consecința imediată indicată în material este una de funcționare: orice acțiune a EAC necesită aprobarea a trei dintre cei patru oficiali, iar găsirea înlocuitorilor „ar putea dura luni”, ceea ce poate întârzia decizii legate de certificări și de alocarea fondurilor federale pentru alegeri.
Trump s-a aflat „de mai mult timp” în conflict cu EAC, după ce a presat agenția să includă pe formularele de înregistrare a alegătorilor o cerință privind dovada cetățeniei; demersul a fost însă „în mare parte blocat de instanțe”, potrivit informațiilor citate.
Democrații au criticat demiterile. Secretarul de stat din Arizona, Adrian Fontes, le-a numit „iresponsabile și periculoase”, cu potențial de a produce haos. Senatorul Mark Warner (Virginia) a cerut o explicație imediată din partea administrației, iar Michael Waldman, director executiv al Centrului Brennan pentru Justiție, a spus că demiterile sunt „deosebit de îngrijorătoare” în contextul acuzațiilor privind tentative de influențare a alegerilor.
Casa Albă a justificat decizia prin dreptul președintelui „de a demite persoane care nu sunt pe deplin aliniate” cu misiunea de a asigura securitatea alegerilor și numărarea „fiecărui vot legal”.
Potrivit materialului, miza imediată este capacitatea EAC de a lua decizii în perioada premergătoare alegerilor intermediare: fără comisari suficienți pentru a atinge pragul de trei voturi, activitatea agenției poate rămâne blocată până la numirea și instalarea unor înlocuitori, proces care ar putea dura luni.
Recomandate
Propunerea lui Donald Trump de a redenumi Lacul Ontario vine pe fondul escaladării disputei comerciale SUA–Canada , într-un moment în care tensiunile riscă să se traducă în costuri și incertitudine pentru lanțurile industriale nord-americane, potrivit Antena 3 . Președintele SUA a scris pe Truth Social că administrația sa ia în considerare „serios” schimbarea numelui Lacului Ontario în „Lacul America”, motivând că „nu ne aşteptăm să mai facem prea multe afaceri cu Ontario”. Contextul imediat este disputa comercială dintre SUA și Canada, declanșată de taxele vamale impuse de Washington. Antena 3 notează că schimbul de replici s-a transformat într-un „război al declarațiilor” între Trump și Doug Ford , șeful guvernului provinciei Ontario, fost susținător al liderului american. Tarife mai mari și amenințări cu măsuri de retorsiune În acest episod, Ford a reacționat după ce Trump a anunțat că tarifele pentru automobilele, piesele auto și oțelul canadiene vor crește cu 50% începând cu ianuarie 2027. Ontario este prezentată ca o provincie în care este concentrată o mare parte din industria auto canadiană. În paralel, Ford a cerut folosirea „tuturor instrumentelor disponibile” împotriva SUA, inclusiv posibilitatea de a restricționa vânzările de electricitate și minerale critice către americani. Ulterior, el a amenințat și cu tarife la exporturile de energie electrică și cu întreruperea furnizării de minerale esențiale către Statele Unite. Escaladare politică, cu ecouri economice Schimbul de acuzații a devenit personal: Trump l-a numit pe Ford „lacheu” al prim-ministrului Mark Carney, iar liderul din Ontario a răspuns numindu-l pe Trump „dictator”, „tiran”, „rege al falimentelor” și „ratat”, potrivit relatării. În acest cadru, propunerea de redenumire a Lacului Ontario apare ca un nou element de presiune simbolică într-o confruntare care, dincolo de retorică, are deja mize comerciale explicite (tarife) și riscă să afecteze fluxuri transfrontaliere sensibile, precum energia și materiile prime critice. Nu este prima propunere de acest tip Antena 3 amintește că Trump a mai avansat idei similare de schimbări de denumiri geografice sau instituționale, inclusiv pentru Golful Mexic („Golful Americii”), Muntele Denali (Muntele McKinley) sau Departamentul Apărării (Departamentul de Război). Deocamdată, informația este prezentată ca o intenție exprimată pe rețelele sociale, fără detalii despre un calendar sau un demers administrativ concret pentru o eventuală redenumire. [...]
Vicepreședintele SUA JD Vance a alimentat tensiunile comerciale cu Canada după ce, la un miting în Maine, a numit Canada „un stat” și a spus ulterior că a fost o „scăpare freudiană”, pe fondul reaprinderii războiului tarifar dintre cele două țări, potrivit news.ro . Declarațiile au fost făcute la câteva ore după ce președintele Donald Trump a anunțat că va dubla tarifele la autovehiculele și piesele auto importate din Canada, până la 50%, într-o nouă escaladare a conflictului comercial. „Trebuie să ne amintim că Canada este un stat — scuze, alunecare freudiană”, a spus Vance, stârnind râsete în rândul mulțimii. „A fost de fapt o greşeală.” Tarifele, miza imediată: 50% pentru unele produse canadiene În același discurs, Vance a acuzat Canada că aplică „tarife ridicole” și „alte taxe netarifare” asupra produselor din Maine care intră în Canada și a spus că SUA vor riposta împotriva „practicilor comerciale neloiale”, fie că vin din China, fie din Canada. Potrivit informațiilor prezentate, tarife de 50% asupra unor produse canadiene au intrat în vigoare imediat după miezul nopții din 22 august, după un decret prezidențial emis la 20 iulie. Măsura trebuia inițial să intre în vigoare pe 19 august, însă Trump a decis o amânare de trei zile, motivând că cele două țări erau aproape de un acord. Mesaj politic cu efecte economice Dincolo de „gafa” verbală, intervenția vicepreședintelui vine într-un moment în care relația comercială SUA–Canada este din nou sub presiune, iar deciziile privind tarifele vizează direct lanțuri de aprovizionare sensibile, precum industria auto. În acest context, retorica publică a liderilor americani riscă să complice și mai mult negocierile și să prelungească incertitudinea pentru companiile expuse schimburilor transfrontaliere. [...]
Washingtonul pregătește extinderea sancțiunilor secundare , o mișcare care poate lovi direct companii, bănci și state ce continuă relațiile comerciale cu Teheranul, într-o escaladare a presiunii economice asupra Iranului, potrivit Euronews . Pachetul urmează să fie detaliat la doar câteva ore după ce președintele american Donald Trump a susținut că Iranul „se prăbușește complet”. Tensiunile cresc din nou după acordul interimar din iunie, care a permis redeschiderea temporară a Strâmtorii Ormuz și relaxarea unor sancțiuni. Înțelegerea prevedea continuarea negocierilor timp de 60 de zile pentru un acord final, cu mize majore: programul nuclear iranian și sancțiunile occidentale. „Războiul economic” devine prioritatea SUA În contextul unui război tot mai nepopular în Statele Unite, al apropierii alegerilor intermediare și al reducerii stocurilor americane de armament de precizie după bombardamentele asupra Iranului, Donald Trump pare să mute accentul de pe opțiunea militară pe presiunea financiară. Liderul de la Casa Albă a anunțat „cea mai devastatoare operațiune economică întreprinsă vreodată împotriva unei țări”, iar Washingtonul speră că această strategie va forța Iranul să redeschidă Strâmtoarea Ormuz și să accepte un acord de pace în termenii SUA. Ce include ofensiva: blocadă navală și sancțiuni pentru terți Noua campanie vine după reimpunerea blocadei navale asupra porturilor iraniene. În paralel, Trezoreria SUA pregătește extinderea sancțiunilor secundare — adică măsuri care pot viza și entități din afara SUA dacă fac afaceri cu Iranul. Concret, sunt avute în vedere sancțiuni pentru: companii, instituții financiare, state care continuă relațiile economice cu Teheranul. Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent , a descris ofensiva drept o „Zi Z economică”, prezentând-o ca pe „cea mai mare ofensivă financiară desfășurată vreodată împotriva unui adversar”. Răspunsul Iranului: „recunoașterea înfrângerii” și amenințări cu represalii Teheranul contestă afirmațiile Washingtonului și susține că amploarea noilor măsuri arată că SUA nu și-au atins obiectivele militare. Ministrul adjunct de externe, Kazem Gharibabadi, i-a transmis lui Bessent: „Discursul vostru nu stă în picioare” Oficialul iranian a pus sub semnul întrebării logica unei „invazii financiare” dacă, așa cum afirmă SUA, obiectivele militare ar fi fost deja atinse. În același timp, administrația Trump a avertizat că orice țară care menține legături economice cu Teheranul riscă să fie sancționată, iar Iranul a amenințat cu represalii împotriva statelor care se alătură sancțiunilor, pe care le descrie drept „terorism economic”. Pe fondul escaladării, președintele iranian Massoud Pezeshkian a recunoscut că Iranul se confruntă cu „numeroase dificultăți economice”, după decenii de sancțiuni americane și internaționale. [...]
Președintele iranian Masoud Pezeshkian spune că Iranul traversează „numeroase dificultăți” și susține că țara este într-un „război total” inclusiv pe plan economic, pe fondul unei noi runde de sancțiuni americane care vizează să intensifice presiunea asupra economiei iraniene, potrivit Agerpres , care citează AFP. Într-un discurs difuzat de televiziunea de stat, Pezeshkian a afirmat că autoritățile încearcă să împiedice agravarea situației și a invocat explicit probleme precum inflația, dificultățile de trai și șomajul. Declarațiile vin după ce Statele Unite au promis, joi, „să facă să se prăbușească” regimul iranian prin campania de sancțiuni anunțată, la aproape șase luni de la declanșarea războiului, conform aceleiași relatări. Pezeshkian a spus că președintele american Donald Trump ar fi anunțat „sancțiunile cele mai zdrobitoare și redutabile” și a descris contextul drept un conflict „economic, militar și securitar”. Presiunea economică, legată de tensiuni sociale interne În ultimii ani, guvernul iranian s-a confruntat cu valuri de manifestații, alimentate frecvent de degradarea situației economice, inflație și scăderea puterii de cumpărare. La sfârșitul lunii decembrie, o mișcare pornită de la creșterea costului vieții s-a transformat rapid în proteste ample împotriva puterii. Autoritățile au raportat peste 3.000 de morți, atribuind violențele unor „acțiuni teroriste” orchestrate de SUA și Israel, în timp ce organizații neguvernamentale cu sediul în străinătate au vorbit despre o represiune care ar fi făcut mii de morți. [...]
Comisia Europeană transmite că ar analiza „cu interes” o cerere de aderare a Armeniei , un semnal cu potențial de a amplifica tensiunile economice și comerciale deja vizibile în relația Erevan–Moscova, potrivit Agerpres , care citează AFP. Purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene, Paula Pinho, a spus că interesul Armeniei de a se alătura UE este „o nouă expresie a atracției pe care o exercită UE asupra cetățenilor”, adăugând că, „prin urmare”, Bruxelles-ul îl examinează „cu interes”. Prim-ministrul armean Nikol Pașinian a declarat luni că Armenia ar putea depune în curând o cerere oficială de aderare la UE, fără să avanseze o dată. Miza economică: presiune pe comerțul Armeniei cu Rusia Dincolo de dimensiunea politică, apropierea de UE a tensionat relațiile cu Moscova, iar consecințele au început să fie resimțite economic. Conform materialului, Rusia a impus sancțiuni Armeniei și a interzis importul de produse agricole armene, pentru care Rusia este o piață „cheie”. Obstacolul de reglementare: incompatibilitatea invocată de Moscova Rusia privește „cu mare nemulțumire” ambițiile europene ale Armeniei, pe care o consideră în sfera sa de influență. Moscova insistă ca Armenia să organizeze mai întâi un referendum privind apartenența la UE, pe care o consideră incompatibilă cu rămânerea în Uniunea Economică Eurasiatică (alianța economică regională condusă de Rusia). Pașinian a răspuns că un referendum ar avea sens doar după ce va fi posibilă „evaluarea fezabilității” aderării, iar pentru asta Armenia „trebuie mai întâi să își depună cererea de aderare la Uniunea Europeană”, potrivit declarațiilor citate de Agerpres. [...]
Departamentul de Stat al SUA pregătește reluarea treptată a activității la niveluri mai ridicate de personal în mai multe ambasade din Orientul Mijlociu, după evacuările operate înainte și în timpul războiului cu Iranul , potrivit Agerpres , care citează New York Times și Reuters. Miza operațională este revenirea la o prezență diplomatică mai robustă, dar cu plafonări de personal în unele posturi, pe fondul unei evaluări de securitate încă în derulare. Revenirea ofițerilor din Serviciul Extern și reducerea măsurilor de urgență la misiunile americane din regiune ar putea începe chiar din această săptămână, conform relatării. Reuters notează că nu a putut verifica imediat informațiile, iar Departamentul de Stat nu a putut fi contactat pentru comentarii în afara programului normal de lucru. Ce ambasade sunt vizate și cum ar urma să se facă revenirea Printre ambasadele care ar urma să restabilească niveluri mai mari de personal se numără cele din Israel, Liban, Arabia Saudită, Qatar, Iordania, Oman, Irak și Kuweit, potrivit documentului intern citat. Conform aceluiași document, primii diplomați care se vor întoarce ar urma să fie repartizați la Ambasada SUA din Liban, însă personalul de acolo ar rămâne sub nivelul maxim. Ulterior, personalul ar urma să revină complet la ambasadele SUA din Israel, Iordania și Oman. În paralel, unele misiuni ar urma să funcționeze, cel puțin inițial, cu limite de personal: Emiratele Arabe Unite, Arabia Saudită, Qatar și Liban: limită la 85% din personal; Irak, Kuweit și Bahrain: limită la 75% din personal. Contextul deciziei: ajustări de securitate după evacuări Într-o declarație citată de New York Times, Departamentul de Stat arată că își reevaluează permanent postura de securitate la misiunile diplomatice din întreaga lume. „Revizuim continuu postura de securitate la misiunile noastre diplomatice din întreaga lume.” „Pe baza celei mai recente evaluări a noastre, ne ajustăm structura personalului în anumite posturi din Orientul Mijlociu pentru a ne asigura că putem continua să promovăm obiectivele de politică externă ale SUA, protejând în același timp siguranța și securitatea personalului nostru.” Reducerile de personal au început în februarie, când Washingtonul a autorizat plecările voluntare din Israel ale personalului non-urgent și ale membrilor familiilor acestora, pe fondul tensiunilor cu Iranul. [...]
